Creșterea economiei României e în ton cu țările mici. Semnal de alarmă: Marii noștri parteneri au probleme cu economiile lor
Economia României a reușit să crească peste media UE comparativ cu trimestrul patru din 2023, arată datele publicate azi de Eurostat. Însă este însoțită în acest clasament de țările mai puțin dezvoltate ale Europei. Marile economii UE au crescut sub medie sau au scăzut, după caz, ceea ce poate fi un semnal de alarmă. Totodată, vești la fel de puțin îmbucurătoare vin din statistica internă, valoarea adăugată din economie și industria au "contribuit" negativ la creșterea PIB.
Economia României a înregistrat o evoluţie uşor peste media europeană, cu un avans a PIB-ului de 0,4% în primele trei luni ale anului, după o contracţie de 0,6% în ultimele trei luni ale anului trecut. PIB-ul zonei euro şi Uniunii Europene a înregistrat un avans de 0,3%, în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul patru din 2023.
Creșterea economiei noastre nu intră însă în cel mai dezirabil grup european. Statele membre cu cel mai puternic avans al PIB în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, au fost: Malta (1,3%), Cipru (1,2%) şi Croaţia (1%). Aceasta în vreme ce marile puteri economice ale Europei, care sunt responsabile de cele mai mari exporturi ale României, s-au plasat cu creșterile sub media europeană și unele chiar au avut scăderi, ceea ce poate trage un semnal de alarmă. Potrivit Eurostat, principalii parteneri comerciali ai României sunt Germania, Italia și Franța.
Afară de Italia, care a reușit media europeană de 0,3%, Franța și Germania au creșteri sub acest prag, iar Olanda a înregistrat chiar o scădere de 0,1%.
Potrivit datelor INS, citate de Agerpres, la creşterea PIB-ului României, în trimestrul I 2024 faţă de trimestrul I 2023, au contribuit în principal următoarele ramuri:
- informaţiile şi comunicaţiile (+0,2%), cu o pondere de 8,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 2%
- activităţile de spectacole, culturale şi recreative;
- reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 7%;
- administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 15% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,9%;
- impozitele nete pe produs (+0,6%), cu o pondere de 8,3% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 6%.
Un alt semnal de alarmă este în această categorie a contribuțiilor la creșterea PIB, în care INS evidențiază o scădere de jumătate de procent în dreptul valorii adăugate brute.
Una dintre cele mai importante ramuri, cea a industriei, a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%.
