Cele mai sărace 26 de țări se află în cea mai gravă situație financiară din ultimii 20 de ani, spune Banca Mondială
Cele mai sărace 26 de ţări din lume se află în cea mai gravă situație financiară din 2006 și până acum şi sunt din ce în ce mai vulnerabile la dezastre naturale şi alte şocuri, se arată într-un nou raport al Băncii Mondiale publicat duminică.
În aceste țări trăiesc 40% dintre persoanele cele mai afectate de sărăcie.
Raportul constată că, în medie, aceste economii sunt astăzi mai sărace decât erau în ajunul COVID-19, chiar dacă restul lumii şi-a revenit în mare măsură după pandemie şi şi-a reluat traiectoria de creştere economică, scrie Reuters.
Publicat cu o săptămână înainte de începerea la Washington a reuniunilor anuale ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), raportul confirmă un regres major al eforturilor de eradicare a sărăciei extreme şi subliniază eforturile Băncii Mondiale din acest an de a strânge 100 de miliarde de dolari pentru a alimenta Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA), fondul de finanţare pentru statele sărace.
Cele mai sărace 26 de economii studiate, care au venituri anuale pe cap de locuitor mai mici de 1.145 de dolari, depind din ce în ce mai mult de granturile IDA şi de împrumuturile cu rată a dobânzii aproape zero, deoarece finanţarea de pe piaţă s-a epuizat în mare măsură. Ponderea medie a datoriei în PIB, de 72%, se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar jumătate din grupul analizat se află fie în situaţie de îndatorare dificilă, fie într-un risc ridicat.
Majoritatea ţărilor incluse în studiu se află în Africa Subsahariană, de la Etiopia la Ciad şi Congo, dar lista include şi Afganistan şi Yemen.
Două treimi dintre cele 26 de țări analizate sunt fie în conflicte armate, fie au dificultăți în menținerea ordinii din cauza fragilității instituționale și sociale, ceea ce împiedică investițiile străine, iar aproape toate exportă materii prime, fiind expuse la cicluri frecvente de creștere și prăbușire economică, potrivit raportului.
„Într-o perioadă în care o mare parte a lumii s-a îndepărtat pur şi simplu de ţările cele mai sărace, IDA a fost colacul lor de salvare. În ultimii cinci ani, aceasta şi-a vărsat majoritatea resurselor financiare în cele 26 de economii cu venituri mici, menţinându-le pe linia de plutire în timpul eşecurilor istorice pe care le-au suferit”, a declarat economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
În mod normal, IDA este suplimentată la fiecare trei ani cu contribuţii din partea ţărilor care deţin acţiuni la Banca Mondială. În 2021, aceasta a strâns o sumă record de 93 de miliarde de dolari, iar preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, îşi propune să depăşească această sumă cu promisiuni de peste 100 de miliarde de dolari până la 6 decembrie.
Dezastrele naturale au avut, de asemenea, un impact major asupra acestor țări în ultimul deceniu. Între 2011 şi 2023, dezastrele naturale au fost asociate cu pierderi anuale medii de 2% din PIB, de cinci ori mai mari decât media ţărilor cu venituri mici şi mijlocii, ceea ce indică necesitatea unor investiţii mult mai mari, a afirmat Banca Mondială.
