Plafonarea prețurilor la energie expiră la 1 aprilie: „Ofertele de preț pentru energie electrică sunt de până la 13 ori mai mari” – AEI

Cea mai mare provocare a anului 2025 este reprezentată de expirarea plafonării preţurilor la gaze şi energie electrică, la 31 martie 2025, mai ales pentru consumatori. Potrivit Asociației Energia Inteligentă, ofertele de preț pentru energie electrică publice sunt, la acest moment, de până la 13 ori mai mari.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța recent că este posibil ca actualul sistem de plafonare a prețurilor la energie să fie prelungit și după 1 aprilie. În prezent, potrivit legislației în vigoare, mecanismul ar urma să expire la acea dată.
Cu toate acestea, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, consideră că singura opţiune pentru România este liberalizarea pieţei, la pachet cu pregătirile necesare.
„E foarte important ca această reliberalizare să se facă în condiții corecte, normale, și care să reintroducă, într-adevăr, concurența pentru că problema cea mai mare în momentul de față nu mai este excedentul de preț. Problema cea mai mare este că, în lipsa unei concurențe și din cauza unor plafoane stabilite acum 4 ani la nivele foarte ridicate, prețurile au fost trase în sus. Ori, în momentul de față, ca să le dai jos, singura modalitate este această reintroducere a concurenței”, a declarat Chisăliță marți, la Digi 24.
Pe site-ul ANRE, la începutul lunii ianuarie 2025, cu dor trei luni înaintea de expirarea plafonării, există 14 oferte cu prețuri de 0,68 – 1,38 lei/kWh cu TVA inclus, oferte foarte atractive. Dar consumatorii trebuie să fie atenți.
„Dacă nu citești contractul riști să te arunci în a încheia contractele de furnizare a energiei electrice cu prețuri foarte bune după 1 aprilie 2025. În momentul în care citești contractele constați că 11 dintre aceste oferte au acest preț doar până la 31 martie 2025 (chiar dacă selecția făcută de consumator pe platforma ANRE era să-i dea doar acele oferte de după 1 aprilie 2025), urmând ca furnizorul să stabilească unilateral prețul după data de 1 aprilie 2025 și să-l comunice consumatorului în vederea plății acestuia.
Există doar trei prețuri ofertate clar pentru 1 aprilie 2025:
- 1,38 lei/KWh cu TVA inclus – PPC – de 2 ori mai mare decât prețul plafonat minim;
- 1,79 lei/KWh cu TVA inclus – EON – de cca 3 ori mai mare decât prețul plafonat minim;
- 8,38 lei/KWh cu TVA inclus – GETICA – de 13 ori mai mare decât prețul plafonat minim”, arată Dumitru Chisăliță.
„Un consumator care locuiește într-un apartament care consumă 99,99 kWh/lună, care accesează Comparatorul de prețuri al ANRE și încheie un contract cu un preț afișat în comparator de 0,87 lei/kWh TVA inclus, conform Contractului pe care de fapt îl încheie cu furnizorul în urma selecției, ar trebui să achite pentru energie electrică din 1 aprilie 2025 în loc de 67,99 lei/lună, cât achita până atunci, o sumă de 882,91 lei/lună, de 13 ori mai mult!”, conchide AEI.
Ce spune ministerul despre plafonarea prețurilor
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța recent că este posibil ca actualul sistem de plafonare a prețurilor la energie să fie prelungit și după 1 aprilie.
„O decizie finală nu a fost luată. Noi avem legea în vigoare până la 1 aprilie, cu plafoanele pe care românii le cunosc, care au asigurat o stabilitate a prețurilor finale la consumatorii casnici și la companii (...). Există mai multe scenarii de lucru. Un scenariu este să continuăm schema actuală de plafonare o perioadă, pentru toată lumea. Și avem argumente, e o schemă cunoscută de piață și avem o instabilitate pe piața regională, iată ce s-a întâmplat de la 1 ianuarie cu stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe bursă. Deci există argumente și cred că și Comisia Europeană ar fi deschisă în fața unor asemenea idei”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Întrebat, la Digi24, cu cât timp s-ar prelungi plafonarea, ministrul a răspuns: „Ar urma să definim și ne-am asumat ca în luna ianuarie să venim cu o propunere finală de calendar. În programul de guvernare scrie că vorbim de o liberalizare etapizată, prudentă, pe de o parte să protejăm consumatorul final, și pe de altă parte să asigurăm lichiditatea pe piață (...). Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului, urmează să vedem.”
După intervenția ministrului la Digi24, Ministerul Energiei a transmis clarificări cu privire la mecanismul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale după data de 1 aprilie 2025.
Astfel, potrivit sursei citate, conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025.
Programul de guvernare prevede „elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale”.
„Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili.
Scenariile de lucru țin cont de implementarea unor mecanisme deja testate de statul român, precum cardurile de sprijin (ex: cardul de energie, cardul de alimente, cardul de vacanță), însă nu sunt excluse ajustări sau măsuri care vor fi identificate pe parcursul întâlnirilor de lucru ale Grupului Interministerial. Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025.
Obiectivul Ministrului Energiei, având și calitatea de vicepreședinte al comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice, este ca și după 1 aprilie 2025, și aici ne referim la toate categoriile de consumatori, prețurile la energie să fie corecte și nu vină ca o povară pentru bugetele lor”, a transmis Ministerul.
„Liberalizarea pieţei energiei este singura opţiune”
Într-un punct de vedere, transmis recent, președintele AEI, Dumitru Chisăliță, arată că cea mai mare provocare a anului 2025 este reprezentată de expirarea plafonării preţurilor la gaze şi energie electrică, la 31 martie 2025.
„Angajamentele României în UE sunt de a asigura liberalizarea pieței de gaze și energie electrică, în acest sens, continuarea plafonării, vine la pachet cu reducerea fondurilor acordate de UE României. Își permite România în acest moment să se lipsească de aceste fonduri?
Dar continuarea plafonării presupune și cheltuieli mari de la bugetul de stat cu plata compensărilor către furnizori. Își permite România în acest moment să aibă aceste cheltuieli suplimentare? De unde scoate România acești bani?”, a scris Chisăliță.
Liberalizarea sau reliberalizarea pieței de gaze și energie electrică presupune o pregătire corespunzătoare, potrivit sursei citate, care necesită:
- Campanii de informare. „Liberalizarea înseamnă a înțelege, iar înțelegerea se bazeză pe învățătură. Fără învățătură nu există liberalizare”, scrie specialistul.
- Dezvoltarea încrederii în piață, respectiv în instituțiile necesare asigurării funcționării pieții. Nivelul de încredere este scăzut în rândul populației.
- Organizarea pieței prin asigurarea regulilor de funcționare. Libertatea există atâta vreme cât se acţionează potrivit unor reguli susţinute de valori, înţelese şi împărtăşite de consumatori.
- Timp. Triadra enumerată mai sus are nevoie de timp, de suficient timp pentru a se atinge masa critică de consumatori învățați, încrezători și conștienți de avantajele liberalizării.
„În lipsa pregătirii:
- vom asista la creșteri importante ale prețului la gaze și electricitate, deoarece furnizorii vor profita de lipsa cunoștințelor, reacției consumatorilor, speculării reglementărilor legale pentru a-și crea avantaje în a stabili prețurile pe care le doresc;
- vom asista la o înfierare a valorilor europene și euroatlantice, care au la bază libertatea;
- vom asista la creșterea sărăciei energetice și la probleme economice profunde”, scrie președintele AEI.
În acest context, Dumitru Chisăliță consideră că singura opțiune pentru România este liberalizarea pieței, la pachet cu pregătiri. „Astfel, ne găsim în mare dilemă - plafonare sau neplafonare? Adică cu cheltuieli mai mari de la bugetul de stat și fonduri mai puține de la UE sau prețuri mai mari la consumatori?”, conchide specialistul.