Pasărea Dodo, dispărută de peste 350 de ani, ar putea fi readusă la viaţă în laborator
Pasărea Dodo, o specie care a fost vânată până la dispariție în secolul 17, ar putea fi readusă la viață de o echipă de biologi și specialiști în genetică din California, care au primit deja o finanţare de 225 de milioane de dolari pentru astfel de proiecte, scrie CNN.
Pasărea Dodo nu a fost aleasă întâmplător de oamenii de știință, al căror scop este să tragă un semnal de alarmă privind rata alarmantă de specii care dispar în prezent.
Păsările Dodo au fost descoperite în 1598, când marinarii olandezi au ajuns pentru prima dată pe insula Mauritius, din Oceanul Indian, singurul habitat al speciei. Erau viu colorate, aveau o înălţime de aproape un metru şi o greutate cuprinsă între 10 şi 18 kilograme.
Însă cel mai curios lucru pentru marinari era că părările nu arătau niciun fel de teamă de oameni, ci doar curiozitate.
Biologii cred că, în trecutul îndepărtat, păsările Dodo puteau zbura, însă, după ce au rămas izolate pe insulă, unde nu aveau prădători naturali, au renunţat la zbor şi s-au adaptat la o viaţă paşnică, crescând mult şi în dimensiuni.
Însă exploratorii care au continuat să viziteze insula au văzut în blândeţea păsării un prilej numai bun să o vâneze. În plus, şobolanii aduşi de corăbii au epuizat sursele de hrană ale păsărilor.
Ultima oară când o pasăre Dodo a mai fost văzută pe insulă, a fost în 1662. De numele ei se leagă şi o expresie în limba engleză. "A lua-o pe urma păsării Dodo" este o metaforă care se referă la extincţie. Tocmai de aceea, pasărea Dodo a fost aleasă de oamenii de ştiinţă care îşi propun să readucă la viaţă specii dispărute.
Cum vor oamenii de ştiinţă să readucă la viaţă pasărea Dodo
De proiect se ocupă un start-up numit "Colossal Biosciences", în care s-au reunit mai mulţi specialişti în secvenţiere şi editare genetică şi biologie sintetică.
"În mod clar ne aflăm în mijlocul unei crize a extincţiilor. Este responsabilitatea noastră să motivăm oamenii să se gândească la asta", spune Beth Shapiro, o profesoară la Universitatea din California specializată în secvenţierea ADN-ului, care este implicată în proiect.
Aceasta spune că prima etapă a fost deja realizată. Genomul păsării Dodo a fost secvenţiat în totalitate, folosindu-se material genetic prelevat de la rămăşiţele unui exemplar care fusese adus din Mauritius în Danemarca.
Acum, oamenii de ştiinţă vor compara informaţiile genetice ale păsării Dodo cu cele ale altor păsări din familia porumbeilor, care se înrudesc cu specia dispărută. Astfel vor fi evidenţiate mutaţiile genetice care "fac din Dodo un Dodo", iar aceste mutaţii ar urma să fie recreate mai târziu prin editare genetică.
Procesul presupune extragerea celulelor germinale dintr-un ou de porumbel şi cultivarea şi editarea lor în laborator. Oamenii de ştiinţă vor să modifice aceste celule în aşa fel încât să capete caracteriticile păsării Dodo. Apoi, celulele vor fi injectate înapoi în ou, din care ar trebui să eclozeze apoi un exemplar din specia dispărută.
Procedeul a fost folosit deja cu succes într-un experiment anterior, când, prin manipulare genetică, din materialul genetic prelevat de la un răţoi a fost creat în laborator un pui de găină.
Beth Shapiro spune că perfecţionarea acestei metode ar putea ajuta la conservarea speciilor aflate pe cale de dispariţie. Tehnica permite transferul anumitor trăsături genetice de la o specie la alta.
"Dacă găsim o trăsătură care asigură imunitate faţă de o boală care afectează o populaţie, poate că putem folosi aceste tehnici pentru a o transfera la speciile înrudite", spune profesoara.
Mamuţii, următorii pe listă
Start-upul care va încerca să readucă la viaţă pasărea Dodo are proiecte chiar mai ambiţioase. Oamenii de ştiinţă vor să reînvie prin metode similare mamuţi sau lupi tasmanieni. Aceste proiecte au atras investitori, care au finațat proiectele, din 2021 și până în prezent cu 225 de milioane de dolari.
Însă există și critici care spun că astfel de sume ar fi mai utile în eforturile de conservare a speciilor aflate acum pe cale de dispariție și nu pentru readucerea la viață a unor specii care deja au dispărut.
"Sunt multe domenii în care este nevoie disperată de intervenţie. Şi de bani. De ce să încercăm să salvăm ceva ce a dispărut de mult, când sunt specii într-o situaţie dificilă chiar acum", spune Julian Hume, un paleontolog de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care a studiat la rândul său rămăşiţele speciilor dispărute, inclusiv ale păsărilor Dodo.
Editor : D.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News