Video&Foto Premieră: O specie pe cale de dispariție a fost clonată dintr-un animal mort de 30 de ani în SUA
Oamenii de știință au clonat prima specie americană pe cale de dispariție, un dihor cu picioare negre (mustela nigripes), din genele unui animal care a murit acum mai bine de 30 de ani, potrivit AP.
Micul prădător simpatic, denumit Elizabeth Ann, s-a născut pe 10 decembrie și a fost anunțat joi. Însă, spre deosebire de mama surogat, care este un dihor domestic, aceasta este sălbatică.
“Poți ține în mână un pui de dihor cu picioare negre care apoi va încerca să-ți rupă degetul. Se ține bine”, a declarat coordonatorul efortului de recuperare a speciei, din cadrul Serviciului de protecție a Peștilor și Faunei din SUA.
Elizabeth Ann s-a născut și este crescută la un centru care se ocupă de specia de dihor cu picioare negre în cadrul Serviciului american, la Fort Collins, Colorado. Este o copie genetică a unui dihor numit Willa care a murit în 1988 și a cărui rămășițe au fost înghețate când tehnologia care manipulează ADN-ul încă era nouă.
Clonarea ar putea readuce în peisaj specii dispărute precum porumbelul pasager. Momentan, tehnica este promițătoare pentru a ajuta speciile pe cale de dispariție, inclusiv un cal sălbatic mongol care a fost clonat și care vara trecută s-a născut la un centru din Texas.
“Biotehnologia și datele genomice chiar pot avea un impact pe teren în eforturile de conservare”, a spus Ben Novak, savant șef la Revive & Restore, o organizație nonprofit care se concentrează pe biotehnologie și care a coordonat clonările dihorului și a calului.
Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”
George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”
Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă
Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°
Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”
Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis
Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”
Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza
VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București
(Video: U.S. Fish and Wildlife Service/ Flickr)
Dihorii cu picioare negre fac parte din genul mustela și sunt ușor de recunoscut după culoarea neagră din jurul ochilor, ce seamănă cu masca unui hoț. Carismatici și nocturni, se hrănesc exclusiv cu câini de preerie și trăiesc în mijlocul rețelei de bârloguri ale rozătoarei.
Chiar și înainte de clonare, dihorii cu picioare negre erau o poveste de succes a conservării. S-a crezut că au dispărut – victime ale pierderii de habitat, fermierii împușcând și otrăvind coloniile de câini de preerie care au făcut pășunile mai puțin adecvate pentru vaci – până când un câine de fermă numit Shep a adus unul mort acasă în Wyoming în 1981.
Oamenii de știință au adunat populația rămasă pentru un program de creștere în captivitate care a eliberat mii de dihori în zeci de locații din vestul SUA, Canada și Mexic din anii ’90 până în prezent.
Lipsa diversității genetice previne un risc existent. Toți dihorii reintroduși până acum sunt descendenții a doar șapte animale înrudite – similitudine genetică care îi face pe actualii dihori potențial susceptibili la paraziți intestinali și boli precum ciuma silvatică.
Genele Willei ar fi putut fi transmise și prin metoda obișnuită, însă un mascul născut din ea numit Cody “nu și-a făcut treaba” iar descendența ei a dispărut, a spus Gober.
Când Willa a murit, Departamentul din Wyoming pentru Vânat și Pește i-a trimis materia organică la o “grădină zoo înghețată” a San Diego Zoo Global care menține celule de la mai mult de 1.100 de specii și subspecii de la nivel mondial. În cele din urmă, oamenii de știință ar putea modifica acele gene pentru a ajuta animalele clonate să supraviețuiască.
“Cu acele tehnici de clonare, poți să îngheți timpul și să regenerezi acele celule. Suntem departe în ceea ce privește meșterirea la genom pentru a oferi orice rezistență genetică, însă asta este o posibilitate pe viitor”, a spus Gober.
Clonarea ajută la conservarea speciilor pe cale de dispariție și reintroducerea celor dispărute deja
Clonarea duce la o nouă plantă sau un nou animal prin copierea generelor unui animal existent. Compania Viagen din Texas, o companie care clonează pisici domestice pentru 35.000 de dolari și câini pentru 50.000 de dolari, a clonat un cal Przewalski, o specie sălbatică din Mongolia ce s-a născut vara trecută.
Similar cu dihorul cu picioare negre, cei aproape 2000 de cai Przewalski sunt descendenți a doar câteva zeci de animale.
Viagen a mai clonat Willa prin coordonarea oferită de Revive & Restore, o organizație de consevare a faunei concentrată pe biotehnologie. Pe lângă clonare, organizația nonprofit din Sausaluto, California, promovează cercetarea genetică a formelor de viață aflate în pericol, de la stele de mare la jaguari.
“Cum putem de fapt să aplicăm unele dintre acele avansuri în știință pentru conservare? Fiindcă conservarea are nevoie de mai multe unelte în cutia cu unelte. Aceasta este întreaga noastră motivație. Clonarea este doar una dintre ele”, a spus cofondatorul și directorul executiv Revive & Restore, Ryan Phelan.
Elizabeth Ann s-a născut dintr-un dihor domestic blând, care a evitat punerea la risc a dihorului cu picioare negre. Doi dihori domestici fără legătură s-au născut prin cezariană, iar o a doua clonă nu a supraviețuit.
Elizabeth Ann și viitoare clone din Willa vor forma o nouă serie de dihori cu picioare negre care vor rămâne în Fort Collins pentru a fi studiați. Momentan nu există planuri pentru a-i elibera în sălbăticie, a spus Gober.
Novak, savantul șef de la Revive & Restore, se autointitulează “tipul cu porumbei pasageri” datorită muncii sale prin care vrea să readucă pasărea cândva comună, care a dispărut de mai bine de un secol.
Clonarea păsărilor este considerată mult mai grea decât în cazul mamiferelor, din cauza ouălor, însă proiectele grupurilor includ tentativa de a readuce la viață un mamut lânos, o creatură dispărută de mii de ani.
Efortul de șapte ani pentru a clona un dihor cu picioare negre a fost mult mai puțin teoretic, a spus el, și arată cum biotehnologia poate susține conservarea acum.
Editor : Alexandru Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News