„Mindtexting”, tehnologia care ajută persoanele cu paralizii grave să-și transforme gândurile în mesaje
Un nou implant pe creier transformă gândurile în mesaje, cu o acuratețe de peste 90%. E o performanță reușită de proiectul BrainGain care încearcă să le redea autonomia și posibilitatea de comunicare celor cu paralizii grave.
Legea care vizează folosirea inteligenței artificiale în UE intră în vigoare de astăzi. Ce sisteme sunt interzise
Cum au reușit hoții de lemn să păcălească SUMAL
2 ani de închisoare pentru cei care creează și distribuie deep fake
Cum se folosesc hackerii de AI ca să înșele oamenii
Cum ar fi arătat Elvis la 88 de ani
Cum arată liderii NATO în varianta produsă de AI
Informatician: AI e cea mai mare forță care a existat vreodată
O nouă provocare pe internet: imagini trucate de AI
Cum se împacă religia cu Inteligența Artificială?
Așa numitul „texting” – sau scrierea de mesaje pe telefon - e mai lent ca vorbirea, dar pentru mulți dintre noi a devenit un mod natural de a comunica.
Datorită unei noi interfețe creier-computer, persoanele cu paralizie pot realiza acum același lucru. Imaginându-și mișcările pe care le face când scrie o scrisoare, un om cu leziuni spinale a reușit să-și traducă gândurile în text, cu o viteză care rivalizează cu felul în care o persoană sănătoasă tastează la un smartphone.
Cu 90 de caractere pe minut și cu o precizie de peste 90 la sută după autocorrect, a depășit orice experiment cu implanturi neuronale realizat anterior.
La baza experimentului se află o populară și foarte puternică rețea neurală – RNN – căreia i s-au adăugat câteva trucuri preluate din algoritmii de învățare automată. Finalitatea este un implant care
foloseste inteligența artificială pentru a converti în text semnalele electrice ale creierului generate atunci când cineva imaginează scrisul de mână. Rezultatul este afișat pe computer, în timp real. Experimentul ar putea contribui la restabilirea comunicării la persoanele paralizate, pe
care le-ar putea ajuta să se exprime și să-și împărtășească gândurile.
„Mindtexting”-ul poate fi doar începutul. Studiul sugerează că AI pare a fi mai bun la decodificarea semnalelor cerebrale care stau la baza comportamentelor noastre mai complexe, decât la cele simple — ceea ce invită la reimaginarea potențialului unei simbioze creier-computer.
Studiul face parte din legendarul proiect BrainGate, care a condus la dezvoltarea interfețelor neuronale în ultimul deceniu. Aceste „implanturi” înseamnă un grup de microelectrozi amplasat pe un cip care este introdus chirurgical în stratul superior al creierului.
BrainGate are realizări uluitoare. Una dintre ele este un implant care permite oamenilor să manevreze brațe robotice cu gândul. O altă descoperire a ajutat oamenii paralizați să mute un cursor de calculator cu mintea, pe o tabletă, ceea ce le-a lărgit universul la întreaga sferă de aplicații Android.
Soluția noului studiu este neobișnuită și promițătoare. Deoarece procesul de scriere a alfabetului este unic pentru fiecare literă, el poate declanșa semnale neuronale care sunt suficient de diferite pentru ca un algoritm să identifice care dintre mișcările imaginate corespunde unei anume litere.
Pacientul implicat în experiment a trasat mai întâi o literă individuală în mod repetat în mintea sa (cu litere de tipar). Deși mâna lui era complet nemișcată, el a declarat că a avut senzația că ținea un stilou
imaginar care se mișca fizic și trasa formele literelor.
De-a lungul timpului, RNN a fost capabilă să decodeze semnale neuronale și să le traducă în litere afișate, mai apoi, pe un ecran de calculator. Este o interfață rapidă: în decurs de o jumătate de secundă,
algoritmul poate ghici ce literă încearcă subiectul să scrie, cu o precizie de 94.1 la sută. Funcția de autocorrect prezentă în smartphone-uri duce precizia la peste 99 la sută. Ideea de a adăuga algoritmii de învățare automată este inteligentă, deoarece domeniul se îmbunătățește rapid și confirmă legătura solidă între neuroștiință și AI.
Dar noua interfață nu trebuie să funcționeze singură. Altele deja existente traduc vorbirea în text și este posibil ca o persoană să oscileze între cele două metode – între scrisul mental și vorbire - pentru a
comunica cu ceilalți. Următorul pas este lucrul cu pacienții care nu pot comunica din cauza unui accident vascular cerebral sau a bolilor neurodegenerative pentru a le restabili capacitatea de a interacționa cu lumea exterioară.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News