Live

Studiu: Un obicei vechi de 7 milioane de ani i-a pus pe strămoșii noștri pe drumul spre umanitate. „Am dovedit că Darwin avea dreptate”

Data publicării:
Craniul vechi de 7 milioane de ani descoperit în Ciad. Foto: Profimedia

Cel mai vechi strămoș cunoscut al omenirii mergea pe două picioare, dar încă se putea cățăra în copaci ca o maimuță, sugerează un studiu asupra unor oase vechi de 7 milioane de ani, relatează CNN.

Cercetătorii au analizat fosilele de Sahelanthropus tchadensis, descoperite acum 21 de ani în deșerturile din Ciad, Africa centrală. La acea vreme, se spunea că descoperirea a avut „impactul unei mici bombe nucleare”, deoarece a împins linia ancestrală a hominizilor, care duce la Homo sapiens, cu un milion de ani în urmă.

Întrebarea dacă specia a mers în poziție verticală a rămas până curând fără răspuns. Acum, cercetătorii din Franța spun că sunt „destul de încrezători” că Sahelanthropus a fost într-adevăr biped.

Acești strămoși au fost hominizi, sau specii mai strâns înrudite cu oamenii decât cimpanzeii, și marchează o etapă timpurie a divergenței noastre evolutive, a spus Daniel Lieberman, profesor de biologie evolutivă umană și paleoantropolog la Universitatea Harvard, care nu a fost implicat în studiu.

Oasele brațelor și picioarelor analizate în acest studiu au fost găsite în Ciad în 2001, alături de un craniu aproape complet, se arată în studiu. Totuși, nu este clar dacă provin de la aceeași persoană, a spus unul dintre autorii studiului, Guillaume Daver, profesor asistent de paleontologie la Universitatea din Poitiers.

Craniul este îndreptat în jos, acolo unde capul și măduva spinării se întâlnesc, o trăsătură care ar face mult mai dificil mersul în patru picioare, a spus Lieberman.

Analiza membrelor oferă și mai multe dovezi că hominizii mergeau pe două picioare acum aproximativ 7 milioane de ani, a adăugat el.

„Este ceea ce a pus descendența umană pe o cale evolutivă separată de verii noștri, maimuțele”, a spus Lieberman. Descoperirile recente confirmă ceea ce deja au sugerat studii mai vechi, dar fosilele din această perioadă sunt rare, așa că fiecare descoperire este o dovadă importantă, a adăugat el.

„Este destul de puțin probabil ca strămoșul comun pe care îl împărtășim cu cimpanzeii să arate ca un cimpanzeu”, a spus Franck Guy, cercetător la Universitatea din Poitiers, unul dintre autorii studiului.

Bipedismul a fost extrem de important pentru evoluția noastră, dar nu avea prea mult sens pentru strămoșii noștri, a spus Lieberman. Mersul pe două picioare face ca un animal să fie mai lent, mai instabil și mai expus riscului de dureri de spate – niciun avantaj pentru supraviețuire, a adăugat el.

„Trebuie să fi existat un avantaj foarte mare”, a spus Lieberman.

Oamenii de știință au o ipoteză despre ceea ce ar fi putut fi. Când căile evolutive ale oamenilor și ale cimpanzeilor s-au separat, clima Pământului se schimba și pădurile tropicale din Africa se destrămau, așa că strămoșii noștri au fost nevoiți să meargă mai departe pentru a găsi hrană, a spus el.

Ipoteza este că mersul pe două picioare le-a dat mai multă energie pentru a călători.

În anii 1870, Charles Darwin a ghicit că mersul pe două picioare a fost scânteia care a început evoluția oamenilor.

„Am dovedit că Darwin avea dreptate, ceea ce e minunat”, a spus Lieberman.

Editor : M.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

Radu Drăgușin l-a impresionat pe antrenorul lui Tottenham: ce a spus Ange Postecoglou după 4-0 cu Manchester City

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Pierdem natura într-un ritm alarmant. Scădere de 73% a populațiilor de specii sălbatice în doar 50 de ani, arată un raport

Protejarea unei suprafeţe de șapte ori cât România ar preveni majoritatea extincţiilor (studiu)

„Omul din Vittrup”, cel mai vechi imigrant în Danemarca, a fost ucis. Cercetătorii au aflat ce s-a întâmplat acum 5.200 de ani

Dinozaurii ar putea fi motivul pentru care oamenii nu ajung să trăiască 200 de ani. Ipoteza surprinzătoare a unui cercetător

Partenerii noștri