Explicație uluitoare. Motivul pentru care pescarii Bajau rezistă 13 minute sub apă fără să respire
Se spune că, în mod obișnuit, un om fără antrenament reușește să își țină respirația sub apă timp de circa două minute. Pescarii din populația Bajau din Asia de Sud-Est depășesc cu mult acest interval.
Surpanumiți „nomazii mărilor”, indigenii Bajau din Indonezia sunt veritabili oameni-amfibie. Aceștia reușesc să pescuiască la o adâncime de circa 70 de metri, fără echipament, doar cu forța plămânilor, cu o pereche de ochelari de înot (încropiți dintr-o bucată de lemn) și cu greutăți legate de picioare.
Studiindu-i pe acești scufundători, cercetătorii au descoperit prima dovadă despre o adaptare genetică a ființei umane la un mediu acvatic de mare adâncime. Concluziile studiului au fost publicate joi în jurnalul de știință Cell.
Un indiciu concludent al acestei adaptări poate fi găsit la nivelul splinei. Pescarii Bajau au o dezvoltare excepțională a acestui organ.
Acești indigeni își petrec aproximativ 60% din durata unei zile scufundându-se în căutare de pești și fructe de mare (comportament similar vidrelor de mare) și reușesc performanța de a sta fără aer sub apă chiar și 13 minute, menționează în studiu oamenii de știință.
Cea care a fost intrigată de acest aspect a fost cercetătoarea americană Mellisa Ilardo. Aceasta a petrecut mai multe luni în Indonezia și a comparat populația Bajau cu aborigenii Saluan, care nu practică perscuitul subacvatic.
Ecografiile realizate pe mai mulți subiecți din cele două comunități indoneziene au arătat că splina indigenilor Bajau este cu circa 50% mai mare decât a aborigenilor Saluan.
Importanța splinei în timpul scufundării este aceea că eliberează mai mult oxigen atunci când organismul este supus unui factor de stres, cum se întâmplă atunci când ne ținem respirația prea mult timp.
Mărimea splinei, în cazul populației Bajau, nu vizează doar scufundătorii, ci și pe cei care nu practică acest tip de pescuit, a revelat o analiză ADN. Mai precis, conform analizei, indigenii Bajau prezintă 25 de modificări la nivelul genei PDE10A, gena considerată ca având un rol determinant în mărimea splinei.
Practic, spune Ilardo, mărimea splinei le permite pescarilor Bajau să coboare atât de adânc și să reziste atât de mult fără să respire sub apă.
Importanța acestei descoperiri, în sens larg, este aceea ar putea accelera cercetările medicale privind modul în care corpul reacționează la lipsa de oxigen în diferite circumstanțe, cum ar fi intervențiile chirurgicale sau bolile de plămâni.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News