Live Text Amnesty International „îşi asumă întreaga responsabilitate" pentru acuzațiile că armata ucraineană pune în pericol civilii
Rușii ar putea lansa o ofensivă amplă în regiunea Herson, anunță generalul ucrainean Oleksii Hromov. Rusia deţine controlul asupra unor poziţii importante în sudul Ucrainei, dar Kievul a promis să declanşeze o contraofensivă majoră şi a folosit arme occidentale sofisticate pentru a lovi liniile de aprovizionare şi depozitele de muniţii ale forţelor ruse. Volodimir Zelenski acuză Amnesty International că "încearcă să amnistieze statul terorist Rusia", după ce ONG-ul a reproşat Kievului că pune în pericol civili în războiul cu Moscova. "Transferă responsabilitatea de la agresor la victimă", a spus președintele ucrainean. Anterior, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, își manifestase indignarea cu privire la acuzaţiile făcute Ucrainei. Trei nave care transportă în total 58.041 de tone de porumb au fost autorizate să părăsească vineri porturile ucrainene, ca parte a acordului de deblocare a exporturilor de cereale.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
New: #Ukraine is likely seizing the strategic initiative and forcing #Russia to reallocate forces and reprioritize efforts in response to Ukrainian counteroffensive operations.
— ISW (@TheStudyofWar) August 5, 2022
Read our latest report w/ @criticalthreats: https://t.co/VoakATes50 pic.twitter.com/gnDhOzDl8T
Amnesty International „îşi asumă întreaga responsabilitate” pentru raportul critic la adresa Kievului
ACTUALIZARE 19:40 Amnesty International a declarat vineri că „îşi asumă întreaga responsabilitate” pentru raportul în care acuză armata ucraineană că pune în pericol civilii în rezistenţa ei faţă de invazia rusă prin instalarea de infrastructuri militare în zone locuite, raport respins violent de Kiev, relatează agenţia France Presse.
„Ne menţinem pe deplin concluziile”, a declarat pentru AFP secretarul general al ONG-ului, Agnes Callamard, prin e-mail.
Ea a subliniat că aceste concluzii s-au „bazat pe dovezi obţinute în urma unor investigaţii de mare amploare supuse aceloraşi standarde riguroase şi procese de verificare ca toate activităţile Amnesty International”.
Ea a deplâns reacţia autorităţilor ucrainene „care riscă să paralizeze o discuţie legitimă şi importantă asupra acestor probleme” privind protecţia civililor, precizând că guvernul de la Kiev nu a răspuns unei solicitări de reacţie sau comentarii înainte de publicarea raportului.
ONG-ul „a indicat în mod clar că practicile militare ucrainene” descrise în raportul său, inclusiv instalarea de infrastructuri militare în şcoli şi spitale, „nu justifică cu nimic încălcările sistematice ale dreptului internaţional umanitar de către Rusia”, a amintit Callamard.
„Ignorarea încălcărilor comise de o parte privilegiată faţă de cealaltă nu ar fi o modalitate de a răspunde drepturilor omului”, a atenţionat ea, conform Agerpres.
Reacţii la raportul Amnesty
Fără să transforme oraşele în cetăţi, armata ucraineană ar fi fost distrusă încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, care a intrat vineri în cea de-a 163-a zi, iar, în lipsa unei rezistenţe armate, Rusia ar fi ajuns astăzi departe în realizarea planurilor sale cu privire la această ţară, consideră cunoscutul analist rus independent Vladimir Pastuhov, cercetător la University College London (UCL), într-un comentariu la controversatul raport al Amnesty International, publicat în urmă cu o zi şi care a suscitat numeroase reacţii de indignare din partea Kievului, potrivit canalului de internet Jivoi Gvozdi.
Pastuhov consideră că Amnesty se află într-o situaţie extrem de dificilă, întrucât „la uşa sa au bătut mulţi...” sesizând cu privire la tactica „urban warfare” utilizată de către Ucraina, dar tot el apreciază că în concluziile sale organizaţia internaţională a dat dovadă cel puţin de „ipocrizie”, conform Agerpres.
Ucraina putea să comită eroarea strategică şi să fi încercat să respingă armata rusă, care intrase pe teritoriul său în 24 februarie, în spaţii deschise, în prima etapă a invaziei - dar ţinând cont de dezechilibrul puternic de forţe între cele două tabere, atât în ceea ce priveşte personalul militar, cât şi capacităţile tehnice de luptă (artilerie, tancuri, aviaţie etc) - armata ucraineană ar fi fost spulberată încă din prima etapă a războiului, apreciază Pastuhov.
Kievul, în opinia sa, a luat singura decizie posibilă în aceste împrejurări - de a se baricada în oraşe şi a le transforma în cetăţi, lăsând într-adevăr forţele ruse să înainteze în adâncimea teritoriului ucrainean la circa 300-500 km de bazele lor.
Deodată, armata rusă, care se aştepta să distrugă trupele ucrainene în câmp deschis, s-a trezit că adversarul se repliase în oraşe, iar fiecare oraş s-a transformat într-o fortăreaţă, explică el, insistând că a fost singura soluţie posibilă pe care putea să o ia conducerea ucraineană pentru a-şi păstra forţele armate cât de cât intacte.
În mod abstract se poate discuta la nesfârşit despre moralitatea sau imoralitatea 'urban warfare', mai spune Pastuhov, remarcând că atunci când victima este de nenumărate ori mai slabă decât agresorul său astfel de reflecţii sunt cel puţin ipocrite.
Pentru că, afirmă el, Rusia duce în Ucraina un război imperialist, de cucerire, iar Ucraina este partea vătămată, ea luptă pentru existenţa sa ca stat şi naţiune. Din partea Ucrainei, este un război de eliberare, iar cele două situaţii nu pot fi considerate egale, fapt de care Amnesty nu ţine seama, apreciază Pastuhov, care din 2008 a fost nevoit să se autoexileze la Londra.
În opinia sa, invazia Rusiei poate fi comparată cu campania lui Napoleon şi a corpului său expediţionar în Imperiul Rus în 1812, în timp ce Ucraina cu feldmareşalul ţarist Mihail Kutuzov, care „îşi arde moscovele sale”, referindu-se la decizia acestuia de a incendia capitala imperiului şi de a lăsa oraşul pradă armatei franceze.
Această tactică are şi reversul ei, vrând-nevrând populaţia civilă a devenit un scut uman, dar Kievul a depus eforturi imense pentru evacuarea civililor, afirmă expertul rus, subliniind că singurul care are dreptul să-l judece pentru aceasta este poporul ucrainean. El poate să accepte şi să fie de acord cu pierderi imense pentru a-şi păstra ţara sau poate să spună că nu subscrie acestei linii a conducerii de la Kiev.
Numai poporul ucrainean poate să adreseze întrebări despre corectitudinea tacticilor „urban warfare” guvernului său şi nu organizaţii din afara, care află informaţii despre Ucraina din Wikipedia, a declarat Pastuhov în emisiunea Jivoi Gvozdi, a lui Aleksei Venediktov, fostul redactor-şef al postului de radio Eho Moskvî, care a fost închis de autorităţile de la Moscova după începerea războiului în Ucraina.
Ombudsmanul ucrainean în Rada Supremă (parlamentul ucrainean), Dmitri Lubineţ, a subliniat vineri că populaţia civilă din Ucraina este pusă în pericol numai de agresiunea armată nejustificată a Federaţiei Ruse, potrivit Unian.
El consideră ca raportul Amnesty International este manipulativ şi oferă un avantaj mai mare ţării agresoare şi propagandiştilor ei.
Acesta a remarcat că „războiul urban” nu este interzis de dreptul internaţional şi nici nu constituie o încălcare a regulilor acestuia, argumentând - la fel ca alţi oficiali ucraineni - că armata şi-a stabilit poziţii în şcoli sau edificii publice doar când aceste clădiri erau neocupate de civili. Procesul de învăţământ în Ucraina a fost suspendat după declanşarea invaziei ruse şi a reproşa ucrainenilor că au utilizat clădirile goale ale unor şcoli pentru trupele sale este cel puţin incorect, mai susţine el.
O reacţie mai emotivă a avut-o consilierul ministrului apărării, Aleksei Kopâtko, citat de agenţia de presă Liga, care subscrie practic opiniei lui Pastuhov, că fără a se replia în oraşe armata ucraineană ar fi fost zdrobită, iar Ucraina fără armată ar capitulat deja în faţa Rusiei.
„Aproape toate organizaţiile respectabile odinioară, unele ţări dezvoltate şi o gamă largă de politicieni le transmit prin texte deschise ucrainenilor: o opţiune excelentă ar fi să vă sinucideţi! Uitaţi-vă numai câte beneficii ar fi din sinuciderea voastră ca popor, citeşte capitulare în faţa Rusiei. Ar elimina o mulţime de probleme. Pentru aproape toată lumea. De ce nu aţi face-o asta singuri? Desigur, alegerea vă aparţine. Dar ne-ar ajuta foarte mult! Veţi avea de suferit doar voi, adică clar o minoritate. Fiţi de acord, este un lucru rezonabil!”, scrie ironic Kopâtko, citat de Liga.
Încă un cercetător al tehnologiei hipersonice din Siberia a fost reținut pentru acuzația de trădare. Este al treilea în ultima lună
ACTUALIZARE 18:14 Un expert de rang înalt din cercetarea tehnologiei hipersonice a fost arestat pentru suspiciunea de trădare, transmite vineri agenția rusă de presă de stat TASS, citată de Reuters.
Alexander Shiplyuk conducea laboratorul de tehnologie hipersonică de la Institutul de Mecanică Teoretică și Aplicată din Novosibirsk, potrivit site-ului institutului, iar în ultimii ani a coordonat cercetarea în sprijinul dezvoltării sistemelor de rachete hipersonice.
TASS a transmis, citând o sursă anonimă, că Shiplyuk a fost transferat în închisoarea Lefortovo din Moscova.
TASS l-a citat pe unul dintre colegii lui Shiplyuk spunând că au fost efectuate percheziții la institut.
Citește continuarea AICI
Rușii pun în pericol centrala nucleară din Zaporojie. Ministrul britanic al Apărării: Toate principiile de siguranţă au fost încălcate
ACTUALIZARE 18:10 Acţiunile forţelor ruse sunt susceptibile să pună în pericol securitatea şi siguranţa centralei nucleare din Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, concluzionează vineri Ministerul britanic al Apărării, în baza informaţiilor puse la dispoziţie de serviciile sale secrete, potrivit DPA, citată de Agerpres.
„După cinci luni de ocupaţie, intenţiile Rusiei cu privire la centrala nucleară din Zaporojie rămân neclare„, apreciază ministerul. „Cu toate acestea, acţiunile pe care le-au întreprins (ruşii) la această facilitate au subminat cel mai probabil securitatea şi siguranţa funcţionării normale a centralei”, potrivit acestuia.
Forţele ruse au utilizat unităţi de artilerie instalate în zone din apropierea centralei pentru a lovi teritoriul ucrainean pe malul de vest al râului Nipru, se arată în raport.
În acelaşi timp, ruşii au folosit zona din jurul centralei, în special oraşul adiacent Enerhodar, pentru a da o pauză forţelor sale, "utilizând statutul centralei de obiectiv protejat pentru a reduce riscul unor eventuale atacuri ucrainene pe timpul nopţii pentru echipamentele şi forţele sale".
Citește continuarea AICI
Putin și Erdogan s-au întâlnit la Soci. Președintele Turciei este primul lider din NATO primit în Rusia de la începutul războiului
ACTUALIZARE 16:43 Vladimir Putin l-a primit vineri pe omologul său turc, Recep Erdogan, la Soci, stațiunea rusă de pe malul Mării Negre. Este a doua întâlnire tete-a-tete între cei doi lideri după cea de săptămânile trecute, când au avut un summit la Teheran.
Ucraina domină agenda întâlnirii, dar și Siria e la fel de importantă, pentru că și acolo, Moscova și Ankara au interese directe, uneori divergente. Putin i-a spus lui Erdogan la Teheran, luna trecută, că Rusia se opune în continuare oricărei noi ofensive pe care Turcia ar putea să o planifice împotriva militanților kurzi din nordul Siriei. Analiștii consideră că aceste tensiuni fac parte din „cooperarea competitivă” care a definit relația dintre cei doi lideri în ultimii 20 de ani, scrie The Guardian.
Pe de altă parte, liderul turc se bucură de un succes în plan diplomatic, după ce a ajutat la încheierea acordului care a permis reluarea transporturilor de cereale ucrainene în Marea Neagră, iar acum și-a adus cu el la Soci mai mulți miniștri pentru această a doua rundă de discuții cu Vladimir Putin pe care o are în mai puțin de trei săptămâni. De altfel, la începutul întâlnirii lor, în cele câteva minute la care presa a avut acces, Putin i-a mulțumit lui Erdogan pentru rolul avut în negocierea reluării transportului maritim de cereale pe Marea Neagră.
Citește continuarea AICI
Kremlin: Putin și Macron nu au mai discutat de două luni pentru că Franța este o țară neprietenoasă
ACTUALIZARE 15:32 Vladimir Putin și Emmanuel Macron nu au mai avut convorbiri telefonice de două luni pentru că Franța este o „țară neprietenoasă” cu Rusia și cu care discuțiile nu sunt, în prezent, „necesare”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Ei bine, mai întâi Franţa este un stat neprietenos în ceea priveşte acţiunile pe care le întreprinde faţă de ţara noastră”, a declarat Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări privind absenţa discuţiilor telefonice recente între cei doi lideri, care discutaseră frecvent la începutul anului, înainte dar și după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, conform AFP, citat de Agerpres.
„Ei nu se sună pentru că estimează că nu a venit momentul şi că în prezent pur şi simplu nu este necesar. Dacă vor simţi că este necesar, se pot suna imediat”, a afirmat Dmitri Peskov.
Citește continuarea AICI
Autoritățile din Nikolaev impun stare de asediu până luni și încearcă să identifice posibili spioni ai Rusiei
ACTUALIZARE 15:01 Orașul Nikolaev din sudul Ucrainei va impune o stare de asediu de vineri seara până luni dimineață, a anunțat guvernatorul regiunii. Autoritățile ucrainene încearcă să identifice și să prindă posibili spioni care ar colabora cu Rusia, relatează Reuters.
Nikolaev, care a fost bombardat în repetate rânduri de la începutul invaziei, se află aproape de zonele ocupate de ruși ale regiunii Herson, importantă din punct de vedere strategic, unde Ucraina intenționează să efectueze o contraofensivă.
Guvernatorul Vitali Kim le-a transmis oamenilor că starea de asediu - care începe vineri, de la ora 23 și va ține până luni la ora 5 dimineață - nu înseamnă că orașul se afla sub amenințare sau se confruntă cu pericolul unui nou atac.
Citește continuarea AICI
Ucraina vrea să extindă acordul privind exporturile de cereale via Marea Neagră şi la alte produse
ACTUALIZARE 11:27 Ucraina a cerut ca acordul internaţional, care relaxează blocada rusească asupra exporturilor de cereale via Marea Neagră, să fie extins şi la alte produse, precum metalele, după ce prima navă încărcată cu cereale ucrainene a părăsit cu succes portul Odesa, informează un articol publicat vineri în Financial Times și citat de Agerpres.
Adjunctul ministrului ucrainean al Economiei, Taras Kachka s-a declarat încrezător că acordul convenit între Ucraina şi Rusia, care a permis reluarea exporturilor de cereale via porturile de la Marea Neagră, va servi ca un model de bază pentru alte materii prime.
"Acest acord este despre logistică, despre mişcarea navelor prin Marea Neagră. Care este diferenţa între cereale şi minereu de fier?", s-a întrebat Taras Kachka.
Aceste declaraţii vin după ce nava cargo Razoni, încărcată cu 26.527 tone de porumb, a plecat din portul Odesa cu destinaţia Liban, şi miercuri a ajuns în apele turceşti unde a fost inspectată.
Aproximativ o duzină de nave încărcate cu cereale aşteaptă să plece din porturile ucrainene, în timp ce o altă navă se îndreaptă spre portul ucrainean Chornomorsk.
Luna trecută Ucraina a reuşit să exporte aproximativ trei tone de cereale via drumuri, calea ferată şi râul Dunărea, a spus Taras Kachka, adică jumătate din volumele pe care le exporta înainte de război, în principal via Marea Neagră. Ucraina estimează că în acest an va recolta 67 de tone de cereale, în scădere faţă de o recoltă record de 86 milioane de tone în 2021.
Rusia ar putea lansa o ofensivă amplă în regiunea Herson, din sudul Ucrainei
ACTUALIZARE 9:06 Rusia ar putea lansa o ofensivă amplă în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, şi îşi consolidează forţele din această zonă, a anunţat generalul ucrainean Oleksii Hromov, relatează Reuters.
Rusia deţine controlul asupra unor poziţii importante în sudul Ucrainei, dar Kievul a promis să declanşeze o contraofensivă majoră şi a folosit arme occidentale sofisticate pentru a lovi liniile de aprovizionare şi depozitele de muniţii ale forţelor ruse.
Hromov a spus că Rusia a adus o cantitate imensă de arme şi echipamente în regiunea cu importanţă strategică Herson, dintre care o mare parte este deja ocupată de forţele ruse.
''Este posibil ca inamicul să încerce să realizeze operaţiuni ofensive adânc în teritoriul nostru şi să ameninţe dezvoltarea succesului nostru, pentru a forţa armata noastră să stopeze extinderea capetelor de pod şi să treacă în defensivă'', a declarat militarul ucrainean de rang înalt într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, în est Ucraina şi-a îmbunătăţit poziţiile tactice în jurul oraşului Sloviansk, recucerind două sate, dar forţele ruse încearcă să preia controlul asupra oraşului Avdiivka şi satului Pisky.
În aceeaşi regiune, armata ucraineană a fost nevoită să renunţe la mina de cărbune de la Butivka, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.
Amnesty International transferă responsabilitatea de la agresor la victimă, acuză Zelenski
ACTUALIZARE 8:48 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat joi seară Amnesty International că "încearcă să amnistieze statul terorist" Rusia, după ce ONG-ul a reproşat Kievului că pune în pericol civili în cadrul războiului cu Moscova, notează AFP, citată de Agerpres.
Amnesty International "transferă responsabilitatea de la agresor la victimă", a adăugat el. Mai devreme, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi-a manifestat ''indignarea'' după acuzaţiile injuste ale ONG-ului.
Într-un raport publicat joi după o anchetă de patru luni, ONG-ul a acuzat armata ucraineană că stabileşte baze militare în şcoli şi spitale şi lansează atacuri din zone populate, o tactică despre care spune că încalcă dreptul internaţional umanitar.
"Agresiunea împotriva statului nostru este nejustificată, invazivă şi teroristă. Dacă cineva redactează un raport în care victima şi agresorul sunt puşi într-un fel pe picior de egalitate, dacă anumite date despre victimă sunt analizate şi acţiunile agresorului sunt ignorate, asta nu poate fi tolerat", a adăugat Volodimir Zelenski în cotidiana declaraţie video.
La rândul său, Dmitro Kuleba a acuzat Amnesty International că ''creează un fals echilibru între opresor şi victimă, între ţara care a distrus sute de mii de civili, oraşe, teritorii şi ţara care se apără cu disperare''.
În timp ce a criticat tacticile armatei ucrainene, Amnesty International a subliniat pe de altă parte că acestea ''nu justifică în niciun caz atacurile ruse orbeşti'' care au lovit populaţia civilă.
Alte trei nave de cereale sunt pregătite să părăsească Ucraina
ACTUALIZARE 8:00 Trei nave care transportă în total 58.041 de tone de porumb au fost autorizate să părăsească vineri porturile ucrainene, ca parte a acordului de deblocare a exporturilor de cereale, relatează Reuters.
Prima navă care transporta cereale ucrainene căreia i s-a permis să părăsească portul de la începutul războiului a plecat luni din Odesa cu destinația Liban, în cadrul unui acord de trecere negociat de Turcia și de Națiunile Unite.
Centrul Comun de Coordonare din Istanbul, care grupează personalul rus, ucrainean, turc și al ONU, a declarat că două nave vor pleca vineri din Chornomorsk și una din Odesa.
"Se estimează că cele trei nave de plecare vor pleca dimineața din porturile lor respective", a precizat acesta.
UE pregăteşte un ajutor financiar de 8 miliarde de euro pentru Ucraina
ACTUALIZARE 7:34 Uniunea Europeană intenţionează să strângă până în septembrie un nou pachet de ajutor financiar destinat Ucrainei, în valoare de circa 8 miliarde de euro, a anunţat joi o sursă din guvernul german citată de agenţia Reuters.
O parte din acest pachet ar urma să fie constituit din granturi, pe care Ucraina nu va trebui să le restituie, iar diferenţa va consta în împrumuturi.
Liderii statelor G7 au convenit în luna mai un alt ajutor financiar pentru Ucraina, de 9,5 miliarde de dolari, fonduri oferite în special de SUA. Germania a contribuit la acel ajutor cu un miliard de euro, notează Agerpres.
Germania va contribui şi la noul pachet de ajutor european, dar alte state din UE, precum Franţa sau Italia, nu şi-au manifestat deocamdată această disponibilitate şi Berlinul se află în contact cu statele UE şi cu Comisia Europeană asupra acestei chestiuni, mai afirmă sursa citată.
Ajutorul preconizat va fi destinat susţinerii bugetului Ucrainei, în timp ce ajutorul militar, umanitar şi de reconstrucţie urmează să fie finanţat din alte surse, potrivit reprezentantului guvernului german.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta că în urma agresiunii militare ruse deficitul bugetar al Ucrainei a ajuns la circa 5 miliarde de dolari lunar.
Editor : A.A.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News