X versus Julie Inman Grant, femeia amenințată cu moartea pentru că a dat în judecată rețeaua socială a lui Elon Musk
Șefa eSafety, autoritatea australienă de supraveghere a internetului, afirmă că a primit „amenințări cu moartea” și că informații care ajutau la identificarea copiilor săi au fost făcute publice pe internet după ce a fost vizată de Elon Musk pentru că a încercat să reglementeze X, platforma de social media anterior cunoscută drept Twitter, cumpărată de miliardar, informează BBC News.
La începutul acestui an, comisarul pentru eSafety a acționat X în instanță din cauza refuzului platformei de a elimina înregistrările video ale atacului din aprilie în care un preot și un episcop au fost înjunghiați într-o biserică din Sydney, din motive religioase.
Cazul a fost în cele din urmă abandonat, dar comisarul Julie Inman Grant spune că a primit o „avalanșă de abuzuri online” după ce Elon Musk a numit-o „comisarul cenzurii” într-o postare către cei 196 de milioane de urmăritori ai săi.
Vineri, un raport al Universității Columbia privind violența de gen facilitată de tehnologie - care a folosit-o pe Inman Grant ca studiu de caz - a constatat că aceasta a fost menționată în aproape 74.000 de postări pe X înainte de procedurile judiciare, în ciuda faptului că anterior era o figură relativ necunoscută online.
Conform analizei, majoritatea mesajelor erau fie negative, fie pline de ură sau amenințătoare într-un fel sau altul. Insultele dezumanizante și limbajul de gen au fost, de asemenea, frecvent observate, utilizatorii numind-o pe Inman Grant „Barbie de stânga” sau „căpitan tampon”.
Într-o intervenție la BBC, Inman Grant a declarat că decizia lui Musk de a folosi „dezinformarea” pentru a sugera că ea „încearcă să cenzureze internetul la nivel global” a reprezentat o „comunicare codată, ascunsă de a cere suportul fanilor din partea unui miliardar foarte puternic din domeniul tehnologiei care deține propriul megafon”.
Ea a spus că torentul de vitriol online care a urmat a determinat poliția australiană să o avertizeze să nu călătorească în SUA și că numele copiilor săi și ale altor membri ai familiei au fost publicate pe internet, într-o practică cunoscută sub numele de doxxing.
„Au existat amenințări la adresa angajaților mei, a familiei mele, amenințări la adresa siguranței mele - inclusiv amenințări credibile cu moartea. A trebuit să implic poliția federală și locală și să îmi schimb traseele obișnuite”, a spus ea.
„Acestea nu sunt doar cuvinte răutăcioase în care există o lipsă de rezistență, acestea sunt amenințări cu răul care se pot transforma foarte ușor în violență în lumea reală.”
Autoritatea independentă de reglementare a internetului din Australia are, în conformitate cu legislația locală, un mandat larg de a supraveghea conținutul online pe care îl consideră violent sau care poate fi exploatat sexual.
Atunci când X a refuzat să elimine înregistrările video ale atacului de la Sydney - alegând în schimb să geoblocheze conținutul pentru utilizatorii săi australieni - comisarul a solicitat și a obținut un ordin judecătoresc, forțând compania să se conformeze temporar.
Cazul s-a transformat într-un test al capacității Australiei de a-și pune în aplicare normele online împotriva giganților social media care operează în mai multe jurisdicții - un test care a eșuat după ce un judecător al Curții Federale a constatat că interzicerea apariției postărilor pe X la nivel global nu ar fi „rezonabilă”, deoarece ar fi probabil „ignorată sau denigrată de alte țări”.
În iunie, biroul lui Inman Grant a declarat că nu va mai continua cazul acesta împotriva X și că se va concentra pe alte litigii în curs împotriva platformei.
Echipa de afaceri guvernamentale globale a X a descris rezultatul ca fiind o victorie pentru „libertatea de exprimare”.
Editor : B.E.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News