Live

 Vucic nu mai vrea „minciuni” despre Serbia în presa străină. Guvernul sârb finanțează o agenție care va monitoriza „știrile false”

Data publicării:
În ochii președintelui Aleksandar Vucic și ai guvernului său, imaginea Serbiei în presa străină este cât se poate de proastă. Sursa foto: Profimedia Images

Guvernul sârb se simte puternic neînțeles la nivel internațional și a desemnat un politician născut în Franța să conducă o agenție înființată special pentru a combate ceea ce consideră „știri false” despre Serbia apărute în presa occidentală.

Deși are doar 38 de ani, Arnaud Gouillon are experiență în politică în două țări europene: Franța și Serbia. Pe la 20 de ani, Gouillon, născut în Franța, dorea să candideze la președinția Franței din partea unei formațiuni de extremă dreaptă (cunoscută acum ca Les Identitaires), dar nu a adunat suficiente semnături pentru a candida, scrie DW despre șeful noii agenții înființate de guvernul de la Belgrad, care va monitoriza „minciunile” din presa străină.

Cine este Arnaud Gouillon

Gouillon a fost puternic influențat de evenimentele Războiului din Kosovo din 1999. La acea vreme, NATO a intervenit în război, bombardând ținte în Iugoslavia — o federație formată din Republicile Serbia și Muntenegru — în încercarea de a opri crimele sistematice ale Serbiei împotriva etnicilor albanezi din Kosovo.

Foto: Arnaud Gouillon / Sursa foto: Profimedia Images

Deși intervenția a dus la încheierea ostilităților pe teren, ea rămâne controversată până în prezent, deoarece NATO nu avea mandat ONU pentru acțiunile sale.

„Un popor întreg a fost demonizat în acel moment”, a spus Gouillon într-un interviu.

Gouillon locuiește în Belgrad de multă vreme și, printre altele, a desfășurat activități umanitare pentru minoritatea sârbă din Kosovo.

El cunoaște excelent limba sârbă, este căsătorit cu o sârboaică și deține un pașaport sârbesc. El este, de asemenea, membru al Partidului Progresist Sârb (SNS) de guvernământ și este parlamentar din partea acestui partid.

Acum are un nou loc de muncă, fiind pus director al Biroului pentru Diplomație Publică și Culturală (KJKD), recent înființat.

Ce va face Biroul pentru Diplomație Publică și Culturală (KJKD)

Intenția este ca personalul acestei agenții să monitorizeze în viitor mass-media internațională pentru informații negative despre Serbia și să contacteze echipele editoriale în cauză în încercarea de a îmbunătăți imaginea țării în străinătate.

Scopul este de a avea echipe pentru limbile engleză, franceză, germană și italiană până la sfârșitul anului.

Cei care sunt obișnuiți să publice minciuni și aspecte negative ale evenimentelor din Balcani și din Serbia ar trebui să știe că vor primi un răspuns de la noi de fiecare dată”, a declarat Gouillon pentru ziarul Vecernje novosti din Belgrad, la scurt timp după numirea sa.

În ochii președintelui Aleksandar Vucic și ai guvernului său, imaginea Serbiei în presa străină este cât se poate de proastă.

Vucic este portretizat ca șeful atotputernic al statului care a transformat Serbia într-o autocrație în care mass-media liberă, justiția independentă și opoziția sunt înăbușite și în care contractele pentru proiecte majore și locuri de muncă sunt date doar celor afiliați partidului potrivit.

Vucic este adesea descris de mass-media occidentală ca un lider care face probleme în regiune. Ideea sa despre o „lume sârbă”, care ar include zone de influență în Kosovo, Muntenegru și entitatea bosniacă-sârbă Republica Srpska, este adesea descrisă ca fiind extrem de periculoasă.

Serbia trebuie să-și îmbunătățească imaginea

Potrivit politologului Milan Krstic de la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din Belgrad, „stereotipurile din războaiele iugoslave din anii 1990” au jucat și ele un rol în articolele despre Serbia.

Este greu de schimbat. La acea vreme, multe lucruri erau înfățișate în alb și negru fără nicio nuanță: sârbii erau călăii; doar alții erau victime”, a spus el pentru DW.

Krstic a continuat spunând că Serbia într-adevăr trebuie să-și îmbunătățească imaginea, dar nu așa cum intenționează Gouillon să o facă.

Ar trebui să se pună accent pe poveștile pozitive, pe vești bune din economie și turism, în loc să intri în certuri cu mass-media occidentală, care nu ar face decât să întărească un alt stereotip, și anume cel al oamenilor puși pe harță din Balcani”, a spus el.

Noua agenție, „departament de propagandă nord-coreean”

De asemenea, jurnaliştii sârbi independenţi nu au nimic bun de spus despre această abordare, deoarece în interiorul Serbiei, Vucic şi oamenii săi controlează toți radiodifuzorii importanți şi ziarele tabloide.

Agitația împotriva criticilor, a opoziției și a „Occidentului colectiv” este o normalitate în aceste instituții de presă.

Zeljko Bodrozic, președintele asociației jurnaliști independenți NUNS, răspunde la faptul că actualii lideri ai Serbiei vor să lupte cu ceea ce ei numesc „știri false” cu sarcasm.

Nebunia lor devine din ce în ce mai rea”, a spus el pentru DW. „Ei creează ceva care amintește de un departament nord-coreean de propagandă și cenzură”.

Președintele Vucic, care conduce Serbia de 12 ani și este cunoscut pentru politica sa oscilantă între UE, SUA, Rusia și China, nu poate opri titlurile negative din presa occidentală, spune Bodrozic. „Pentru că majoritatea textelor pe care Arnaud Gouillon vrea acum să le nege și să le combată spun adevărul”, spune el.

Potrivit portalului de știri Nova economia, noua agenție ar fi primit deja peste 3 milioane de euro pentru activitatea sa.

Editor : M.I.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Vucic spune că nu va ceda în fața protestelor izbucnite după prăbușirea acoperișului gării de la Novi Sad: „Nu-mi pasă deloc”

Transportul public în Belgrad va fi gratuit de la 1 ianuarie 2025

Olanda va bloca parcursul Serbiei pentru aderarea la Uniunea Europeană

Jurnaliștii și activiștii sârbi sunt urmăriți de autorități cu programe spion și tehnologie israeliană. Raport Amnesty Internațional

Partenerii noștri