Live

Live Text SUA: Putin se pregătește pentru un război prelungit și „imprevizibil”. Armata ucraineană a recucerit localități din jurul Harkovului

Data actualizării: Data publicării:
Atacurile trupelor ruse s-au concentrat în estul Ucrainei. FOTO: Profimedia Images

Atacurile trupelor ruse s-au concentrat, peste noapte, în estul Ucrainei. Numeroase explozii s-au auzit în regiunea Lugansk, unde se duc lupte pentru controlul a două localități. Trupele ucrainene s-au retras din Popansa, care este acum sub controlul rușilor. În regiunea Donețk, primarul din Sloviansk a anunțat că a fost bombardat centrul orașului. De asemenea, au continuat tirurile în Nikolaev, unul dintre orașele vizate încă din primele zile ale războiului. De la Washington, purtătorul de cuvânt al Pentagonului spune că Statele Unite au semne care arată că ucrainenii sunt duși forțat în Rusia. Guvernul de la Kiev vorbește despre peste un milion de oameni care ar fi fost deportați și închiși în lagăre. "Nu ştiu câte lagăre sunt, ori cum arată. Dar avem informaţii că ucraineni sunt trimişi împotriva voinţei lor în Rusia", a spus oficialul american.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Situația frontului din Ucraina, 9 spre 10 mai. Sursă: Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW)

Peste 800 de rapoarte de crime de război în Mariupol

ACTUALIZARE 23.00 Primăria din Mariupol, unul dintre cele mai atacate orașe din Ucraina, a adunat peste 800 de rapoarte privind crime de război de la locuitorii care au reușit să fugă din orașul asediat, transmite BBC.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat pentru Media Center Ucraina că toate informațiile privind presupusele crime de război au fost transmise procuraturii din regiune.

Primarul a declarat că locuitorii au furnizat mărturii despre atacurile cheie din oraș, printre care „maternitatea din Mariupol distrusă de avionul inamic, precum și Teatrul Dramatic, unde au murit multe femei și copii, și spitalul 1, unde locuitorii din Mariupol cu răni grave au ars de vii”.

Toate dovezile vor face parte dintr-o procedură penală mai amplă privind genocidul locuitorilor din Mariupol, a declarat el.

„Există numeroase exemple de crime de război ale armatei ruse conduse de principalul lor criminal, Putin”, a adăugat primarul.

Propagandiștii Moscovei, instruiți să-i facă pe ruși să uite de războiul cu Ucraina

ACTUALIZARE 21.45 Potrivit informațiilor din presa ucraineană, regimul lui Vladimir Putin a ordonat presei de propagandă a Rusiei să concentreze atenția rușilor asupra „opoziției armatei ruse față de toate țările Uniunii Europene și NATO”.

„Pentru a schimba percepția rușilor despre „invincibilitatea” militară și pentru a pregăti societatea pentru o posibilă înfrângere, mass-media rusă a primit ordin să vorbească despre războiul ruso-ucrainean ca fiind o confruntare armată între Federația Rusă pe de o parte și Uniunea Europeană și NATO de cealaltă parte. Potrivit propagandiștilor Kremlinului, acest lucru va reduce rușinea de a pierde în fața unui adversar mai mic, dar mai puternic”, scrie Ukrainskaia Pravda.

Val neobişnuit de demisii printre guvernatorii regionali din Rusia

ACTUALIZARE 21.42 Un val neobişnuit de demisii în rândul guvernatorilor regionali a avut loc marţi în Rusia. În numai cinci ore, cinci guvernatori regionali din diferite părţi ale ţării au anunţat fie că vor demisiona, fie că nu vor mai candida pentru un nou mandat.

Printre motivele oficiale oferite de guvernatori pentru demisiile lor se numără vârsta sau faptul că au fost deja în funcţie de mult timp.

Rusia este formată din peste 80 de entităţi federale, de exemplu teritorii şi republici autonome.

Demisiile au produs stupoare şi speculaţii în rândul opiniei publice.

Armata ucraineană a recucerit localități din jurul Harkovului

ACTUALIZARE 21.40 Ucraina a anunțat că forțele sale au recucerit sate din apropiere de Harkov, într-o contraofensivă care ar putea semnala o schimbare a ritmului războiului și ar putea elimina avansul Rusiei, relatează Reuters.

Tetiana Apatchenko, ofițer de presă al Brigăzii 92 Mecanizate, principala forță ucraineană din zonă, a confirmat că trupele ucrainene au recucerit în ultimele zile localitățile Cerkaski Tișki, Ruski Tișki, Borșceova și Slobojanske, la nord de Harkov.

Un consilier al Ministerului Apărării, Iuri Saks, a spus că succesele ucrainene împing forțele ruse din raza de acțiune a Harkovului, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, care a fost sub bombardament perpetuu de la începutul războiului.

„Operațiunile militare ale forțelor armate ucrainene în jurul Harkovului, în special la nord și nord-est de Harkov, sunt o poveste de succes. Armata ucraineană a reușit să-i împingă pe acești criminali de război pe o linie dincolo de raza artileriei lor”, a declarat Saks pentru Reuters.

MAE, după ce UE a acuzat Rusia că a atacat cibernetic sateliţii Viasat: Astfel de atacuri sunt „inacceptabile”

ACTUALIZARE 20.40 România susţine declaraţia UE şi se alătură SUA şi altor parteneri internaţionali care au acuzat autorităţile ruse că au comis un atac cibernetic asupra reţelei de sateliţi Viasat cu o oră înainte de invadarea Ucrainei, pentru a pregăti terenul pentru asalt.

„Impactul asupra reţelei Viasat a fost semnificativ, fiind afectaţi utilizatori din state membre UE, inclusiv din România. Atacurile cibernetice împotriva infrastructurilor critice sunt inacceptabile. România este profund preocupată de efectele distructive, disruptive şi destabilizatoare ale acestor atacuri cibernetice”, se arată într-un comunicat al MAE, citat de Agerpres.

În acest context, România condamnă şi atacurile cibernetice împotriva Ucrainei, desfăşurate atât premergător, cât şi subsecvent declanşării conflictului, precum şi utilizarea programelor de tip malware şi a atacurilor de tip DDoS în aceste scopuri.

VIDEO. Momentul în care ucrainenii distrug „Spărgătorul” lui Putin, cel mai modern blindat al rușilor

Kuleba: Aderarea la UE e o chestiune de război sau de pace

ACTUALIZARE 20.36 Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană a devenit o chestiune de război sau de pace, a spus, marți, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Șeful diplomației ucrainene a făcut declarația în timpul unei conferințe de presă alături de Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la Kiev.

„Ţin să subliniez că aderarea Ucrainei la UE este o chestiune de război sau de pace în Europa”, a declarat Kuleba în cadrul unei conferinţe de presă de la Kiev. Potrivit acestuia, „unul dintre motivele pentru care războiul a început este că Putin era convins că Europa nu are nevoie de Ucraina”.

Dacă europenii pun capăt „ambiguităţilor lor privind perspectivele Ucrainei” la integrarea în UE, Rusia „va renunţa la tentativele sale de a prelua controlul asupra Ucrainei”, a apreciat el.

Uniunea Europeană a anunţat că-şi va da în iunie avizul în privinţa obţinerii de către Ucraina a statutului de ţară candidată.

Cerealele furate de ruși din Ucraina se află pe nave cargo în Marea Mediterană

ACTUALIZARE 19.18 Cerealele furate de ruși din Ucraina se află deja în Mediterană, spun serviciile de informaţii ucrainene. Cea mai probabilă destinație este Siria.

„Cea mai probabilă destinație este Siria”, a spus sursa citată, conform căreia rușii „continuă să exporte alimente furate din Ucraina pe teritoriul Federației Ruse și în Crimeea ocupată”, notează CNN.

Serviciile de informaţii ucrainene au precizat că într-una dintre principalele zone producătoare de cereale - în jurul orașului Polohî din regiunea Zaporizhzhia - se pregătesc cereale și semințe de floarea-soarelui aflate în depozit pentru a fi transportate în Rusia.

O coloană de camioane rusești a părăsit orașul Enerhodar, care se află tot în regiunea Zaporizhzhia, sub paza militarilor ruși, a afirmat aceeași sursă.

Ucraina critică propunerea lui Macron: Mii de ucraineni au plătit cu viața pentru opțiunea europeană

ACTUALIZARE 19.17 Mihailo Podoliak, consilier prezidențial principal al Ucrainei și reprezentantul acesteia în negocierile de pace cu rușii, a criticat propunerea președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a crea o structură paralelă Uniunii Europene pentru țările din afara acesteia, inclusiv pentru Ucraina - el a spus că „mii de ucraineni au plătit cu viețile lor pentru decizie de a fi în Europa” și a cerut ca Ucraina să primească statutul de stat-candidat la aderare.

„Păstrarea aparențelor într-un joc prost – așa arată încercările de a înlocui apartenența Ucrainei la Uniunea Europeană cu formate simbolice. Mii de ucraineni au plătit cu viețile lor pentru opțiunea lor europeană, nu pentru noua colecție de degetare. Ucraina trebuie să primească statutul de stat candidat”, a scris Mihailo Podoliak pe Twitter.

Șeful spionajului SUA: Putin vrea să mute războiul dincolo de Donbas, către Transnistria

ACTUALIZARE 19.15 Serviciile de informații americane cred că războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina va deveni „mai imprevizibil” și că va escalada în lunile următoare, a declarat marți directoarea comunității de informații din SUA, Avril Haines, citată de CNN. Ea spune că o victorie a Rusiei în Donbas s-ar putea să nu pună capăt războiului și că Putin ar putea încerca să ajungă în Transnistria.

Rusia, care susține că invazia este „o operațiune militară specială”, a mobilizat mai multe trupe în estul Ucrainei, dar avansul pe teren a fost lent.

„Evaluăm că președintele Putin se pregătește pentru un conflict prelungit în Ucraina, în timpul căruia încă intenționează să atingă obiective dincolo de Donbas”, a spus Haines. Ea se referea la Transnistria, regiunea separatistă prorusă din Republica Moldova.

„Următoarea lună de război va fi semnificativă, deoarece Rusia încearcă să-și revigoreze forțele. Dar chiar dacă au succes, nu avem încredere că lupta din Donbas va pune capăt războiului”, a spus ea.

Pe termen scurt, Putin vrea să captureze cele două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, să controleze orașul Herson și, eventual, să extindă un pod pe uscat în sudul Ucrainei până în Transnistria, a spus Haines.

Dar pentru a ajunge în Transnistria, comunitatea de informații consideră că Putin ar trebui să lanseze o mobilizare totală în Rusia, pas pe care nu l-a făcut până acum.

Invazia rusă în Ucraina a ucis zeci de delfini din Marea Neagră

ACTUALIZARE 18.18 Numărul delfinilor care au murit în Marea Neagră a crescut accelerat, potrivit cercetătorilor turci, după începutul invaiziei rusești în Ucraina, scrie The Guardian.

Cercetătorii cred că poluarea fonică sporită în nordul Mării Negre, cauzată de aproximativ 20 de nave ale marinei ruse și de activitățile militare în desfășurare, ar fi putut împinge delfinii spre țărmurile turcești și bulgare, unde se prind în plasele de pescuit în număr neobișnuit de mare, sau eșuează pe țărm.

De la începutul războiului, Turcia a înregistrat o creștere a eșuărilor de delfin comun ( Delphinus delphis) pe coasta Mării Negre. Peste 80 de animale au fost găsite moarte pe țărmul turcesc, ceea ce Fundația Turcă de Cercetare Marină (TUDAV) a descris-o drept „o creștere extraordinară”.

Investigațiile inițiale au arătat că aproximativ jumătate din cei 80 de delfini au murit după ce au fost prinși în plasele de pescuit. Pe de cealaltă parte, cercetătorii nu au descoperit încă cauza morții celorlalți delfini, care nu prezentau răni specifice plaselor pescarilor sau urme de arme de foc. Bayram Ozturk, președintele TUDAV, a declarat că moartea acestor delfini rămâne „o întrebare fără răspuns”. 

Citește continuarea aici

YouTube-ul rusesc a fost atacat de hackeri

ACTUALIZARE 18.15 Platforma video Rutube din Rusia este offline pentru a doua zi consecutiv, după un atac cibernetic care a avut loc luni, cu doar câteva ore înainte ca pe platformă să fie difuzată parada de Ziua Victoriei de la Moscova, realtează The Moscov Times.

„Am fost loviți de cel mai mare atac cibernetic din istoria Rutube”, a anunțat platforma într-un mesaj postat marți pe Telegram.

„Restabilirea (accesului) va dura mai mult decât au crezut inițial inginerii IT”, se mai arată în mesaj. Site-ul rutube.ru afișa de asemenea un mesaj în care anunța că lucrează la restabilirea accesului în urma atacului cibernetic.

Site-ul a fost piratat luni dimineață, înaintea paradei anuale de Ziua Victoriei din Piața Roșie din Moscova, care a avut loc la peste două luni de invazie rusă în Ucraina.

„După site-uri ale instituțiilor rusești, care în ultimele două luni au fost supuse constant atacurilor cibernetice, hackerii au ajuns la Rutube. Platforma video a fost supusă unui atac cibernetic masiv”, a spus compania într-un mesaj pe Telegram.

„Cineva și-a dorit foarte mult să împiedice Rutube să difuzeze parada de Ziua Victoriei și focurile de artificii,” se mai arată în mesaj.

UE acuză Rusia că a atacat cibernetic o reţea de sateliţi cu o oră înainte de a invada Ucraina

ACTUALIZARE 18.10 Uniunea Europeană a acuzat marţi autorităţile ruse că au comis un atac cibernetic asupra unei reţele de sateliţi cu o oră înainte de invadarea Ucrainei pentru a pregăti terenul pentru asalt. Este pentru prima dată când UE acuză deschis puterea rusă că a comis un atac cibernetic, a precizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Atacul cibernetic a avut loc cu o oră înainte de invazia neprovocată şi nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022, facilitând astfel agresiunea militară", subliniază UE într-o declaraţie în numele Celor 27.

„Atacul a provocat perturbări importante în comunicaţii care au afectat serviciile publice, companiile şi pe cetăţenii utilizatori în Ucraina şi a afectat, de asemenea, mai multe state membre UE”, se mai menţionează în textul citat.

„Uniunea Europeană şi statele sale membre, precum şi partenerii săi internaţionali, condamnă cu fermitate activitatea cibernetică rău intenţionată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a vizat reţeaua de sateliţi KA-SAT, exploatată de Viasat”, adaugă textul, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Papa Francisc: „Nu e întâmplător că războiul revine în Europa, într-un moment în care generaţia care l-a trăit secolul trecut dispare”

ACTUALIZARE 15.50 Papa Francisc a declarat marţi că „nu întâmplător războiul revine în Europa, într-un moment în care generaţia care l-a trăit în secolul trecut dispare”, în mesajul pentru ziua pe care Biserica Catolică o dedică bunicilor şi persoanelor în vârstă, prezentat marţi.

"Lumea se confruntă cu vremuri grele, marcate la început de furtuna intempestivă a pandemiei, iar apoi de un război care afectează pacea şi dezvoltarea globală. Nu este întâmplător că războiul revine în Europa, într-un moment în care generaţia care l-a trăit în secolul trecut dispare", a explicat papa Francisc, citat de Agerpres. În faţa acestei situaţii, el a făcut apel "la o schimbare profundă care să demilitarizeze inimile şi să permită ca fiecare să recunoască în celălalt un frate".

Papa a cerut bunicilor şi celor în vârstă „să-i înveţe pe bărbaţii şi femeile din zilele noastre să-i privească pe ceilalţi cu aceeaşi privire înţelegătoare şi gingaşă cu care îşi privesc nepoţii”.

"Să-i aducem în inimile noastre pe copiii din Ucraina, Afganistan, Sudanul de Sud", a îndemnat el în mesajul său pentru ziua care va fi sărbătorită pe 24 iulie.

Emmanuel Macron încearcă să-l convingă pe Viktor Orban să fie de acord cu un embargo al UE asupra petrolului rusesc

ACTUALIZARE 15.25 Premierul ungar Viktor Orban a discutat marţi chestiuni legate de securitatea energetică a Europei cu preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un apel telefonic, a făcut cunoscut şeful biroului de presă al lui Orban, Bertalan Havasi, informează MTI şi Reuters. 

Ungaria este criticul cel mai vocal al embargoului pe care UE intenţionează să-l aplice petrolului rus, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că a făcut progrese în discuţiile purtate luni la Budapesta cu premierul ungar pe acest subiect, notează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, a declarat pentru MTI, după discuţiile dintre Orban şi von der Leyen, că  în ce-l priveşte, Budapesta nu poate  „permite ca poporul ungar să fie pus să plătească preţul acestui război”.

Viața și moartea tancurilor rusești în Ucraina, povestite cu vocea naturalistului David Attenborough. Video viral

ACTUALIZARE 14.56 Un video care imită stilul și vocea celebrului naturalist David Attenborough prezentând ciclul de viață și moartea tancurilor rusești în Ucraina s-a viralizat pe rețelele sociale. Naratorul relatează cu umor că printre cei mai mari dușmani naturali ai tancurilor rusești se numără dronele Bayraktar și fermierii ucraineni cu tractoare.

Clipul prezintă un tanc rusesc distrus, care încă fumegă în mijlocul unui lan de grâu înverzit. Pe fundal, o voce care aduce cu cea a biologului David Attenborough face o paralelă între invazia tancurilor rusești în Ucraina și migrația somonilor din Oceanul Pacific.

„Acesta este un tanc rusesc. La fel ca somonul din Pacific, tancurile rusești migrează pe distanțe lungi, din abisurile Rusiei, pentru a-și încheia viața pe frumoasele câmpii ucrainene. Conduse de o dorință evoluționistă de a-și încheia viața într-un loc mai bun, după ce ajung în Ucraina, toate speciile de tancuri rusești mor. 

Migrația din 2022 a fost un eveniment major pentru prădători - cum sunt forțele ucrainene de operațiuni speciale, dronele Bayraktar sau fermierii ucraineni cu tractoare. Cele mai multe specii de tancuri își aruncă turela, pentru a celebra încheierea ciclului de viață”, spune naratorul.

ONU: Numărul real al civililor uciși în Ucraina este „cu câteva mii mai mare” decât cifrele oficiale

ACTUALIZARE 14.45 Numărul civililor uciși în Ucraina de la începutul războiului este „cu mii mai mare” decât cifrele oficiale, a declarat șeful misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, notează The Guardian.

ONU spune că numărul oficial al civililor uciși în Ucraina este de 3.381, iar cel al răniților este de 3.680. Întrebată despre numărul de decese și răniți, Matilda Bogner a spus reporterilor: „Am lucrat la estimări, dar tot ce pot spune deocamdată este că decesele sunt cu câteva mii mai mari decât cifrele pe care le-am oferit în prezent”.

Echipa ONU, care include 55 de ofițeri de monitorizare în Ucraina, a declarat că majoritatea deceselor au fost cauzate de arme explozive cu o arie largă de impact, cum ar fi rachetele și loviturile aeriene.

„Marea gaură neagră este într-adevăr Mariupol, unde ne-a fost greu să obținem informații complete”, a transmis Matilda Bogner. 

Aceasta a subliniat că echipa ei investighează, de asemenea, „acuzații credibile” de tortură, rele tratamente și execuții de către forțele ucrainene împotriva forțelor de invadare ruse și a grupurilor armate afiliate. „În ceea ce privește amploarea încălcărilor de drepturi de către forțele ucrainene, deși amploarea acestora este semnificativ mai mare în ceea ce privește acuzațiile împotriva forțelor ruse, documentăm și încălcări ale forțelor ucrainene”, a spus oficialul ONU.

Forţele ruse şi separatiste afirmă că au ajuns la frontiera administrativă a regiunii Lugansk. Ucrainenii neagă această evoluție

ACTUALIZARE 14.12 Forţele ruse şi separatiste din Lugansk au atins frontiera administrativă a acestei republici autoproclamate din estul Ucrainei, potrivit ultimului raport prezentat marţi de Ministerul rus al Apărării, informează EFE. Dar şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Gaidai, citat de Ukrinform, infirmă această reuşită a părţii ruse.

Miliţiile din Lugansk, susţinute de trupele ruse, au răzbit spre acest obiectiv după ce s-au luptat cu "naţionalişti" în oraşul Popasna, unde au reuşit "să străpungă apărarea inamicului", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Dar Serhii Gaidai, şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, subordonată Kievului, a negat că forţele ruse şi miliţiile separatiste ar fi reuşit să ajungă la graniţa administrativă a regiunii, potrivit agenţiei ucrainene oficiale de presă Ukrinform.

"Da, da, desigur. De data aceasta, în fanteziile lor, ruşii au ajuns la graniţa administrativă a regiunii Lugansk, lângă Popasna. Trupele noastre s-au retras într-adevăr din Popasna pe poziţii mult mai fortificate. Ne apărăm din răsputeri. Nimeni nu a străpuns apărarea noastră", susţine Gaidai într-o postare pe contul său Telegram, scrie Agerpres. 

Armata ucraineană: Rusia își continuă ofensiva în sud-estul Ucrinei, fără progrese majore

ACTUALIZARE 13.24 Armata rusă îşi continuă marţi ofensiva în sud-estul Ucrainei, concentrându-şi eforturile în regiunea prorusă Donbas şi în oraşul de coastă Mariupol, port strategic la Marea Azov, unde încearcă să preia controlul asupra oţelăriei Azovstal, potrivit EFE şi Ukrinform. 

Ultimele evoluţii de pe front sunt trecute în revistă de Statul Major al armatei ucrainene în buletinul zilnic, în care îşi exprimă totodată îngrijorarea în legătură cu faptul că ruşii ar putea comite acte de sabotaj la instalaţii ale industriei chimice din zonele ocupate în Ucraina.

Separat, generalul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a declarat pentru presa rusă că în timpul unei lupte aeriene din zona Harkov, pe data de 9 mai, un avion de atac de tipul Su-25 al forțelor ucrainene a fost doborât.

În total, de la începutul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, forțele rusești ar fi reușit să distrugă: 163 de avioane, 124 de elicoptere, 793 de drone și aeronave fără pilot, 300 de sisteme antiaeriene, 2.979 de tancuri și vehicule blindate, 351 de sisteme de artilerie reactivă, 1.440 de tunuri de artilerie și mortiere, precum și 2.789 de vehicule militare speciale, potrivit Ministerului rus al Apărării, citat de agenția rusă de presă Tass. 

Cifrele prezentate de Rusia, precum și cele prezentate de Ucraina, nu pot fi confirmate din surse independente și trebuie privite cu o doză de scepticism.

Noi imagini din Odesa, lovită de rachetele rusești

ACTUALIZARE 11.50 În urma atacului cu rachete asupra orașului Odesa, o persoană a fost ucisă, iar alte cinci au fost rănite, a transmis Armata Ucrainei.  

Ce urmărește în viitor Rusia în Ucraina. Cioroianu: Sunt trei variante, cea mai posibilă e cea la care Moscova se pricepe cel mai bine

ACTUALIZARE 11.43 Sunt trei mari posibilități pentru evoluția viitoare a războiului din Ucraina, iar cea cu cele mai mari șanse este apariția unui conflict înghețat din estul până în sud-estul Ucrainei, o "situație la care Rusia se pricepe foarte bine", a declarat marți la Digi24, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu. El a subliniat că atât timp cât e la conducere, Vladimir Putin ar accepta orice, mai puțin ideea unei înfrângeri.

(La parada de ieri - n.r.) L-am văzut pe Putin ca pe un președinte normal în sensul în care nu a dat veștile rele pe care unii le așteptau, e drept că nu a dat nicio veste bună care să sugereze un capăt al războiului. Ce a spus Putin a fost un fel de recapitulare istorică modestă. Dacă ar fi cerut mai multe trupe înseamnă că cele care au fost până acum nu și-au făcut datoria.

Și-ar fi asumat în plan intern riscuri foarte serioase, ar fi sporit protestele. A fost cea mai urmărită paradă din ultimii 30 de ani din istoria Rusiei, a declarat Cioroianu. El a vorbit despre cele trei mari posibilități ale evoluției războiului din Ucraina.

Citește continuarea AICI

Ursula von der Leyen anunță „progrese” după cina cu Viktor Orban unde au discutat embargoul UE asupra petrolului rusesc

ACTUALIZARE 11.35 Atât președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, au transmis că după întâlnirea de luni dintre oficialul UE și premierul ungar Viktor Orban s-au făcut progrese în legătură cu impunerea embargoului european asupra importurilor de petrol din Rusia, șeful diplomaţiei de la Budapesta reluând însă ideea conform căreia „în forma actuală” interzicerea petrolului rusesc ar însemna „lansarea unei bombe atomice asupra economiei Ungariei”.

Budapesta a blocat până acum proiectul de embargou, pe motiv că o astfel de sancţiune împotriva Moscovei ar afecta securitatea energetică a Ungariei.

Dialogul cu Orban „a contribuit la elucidarea anumitor puncte referitoare la sancţiuni şi la securitatea energetică”, a spus Von der Leyen, adăugând că „am făcut progrese, dar va mai fi de lucru”. Ea a anunţat o videoconferinţă „cu alţi actori din regiune” pentru „întărirea cooperării regionale în infrastructurile petroliere”.

Citește continuarea AICI

44 de cadavre găsite sub ruinele unei clădiri bombardate din Izium

ACTUALIZARE 11.01 Cadavrele a 44 de civili au fost găsite în dărâmăturile unei clădiri din Izium, bombardate de Rusia în martie, a declarat un oficial ucrainean.

Pe de altă parte, cel puțin 100 de civili sunt încă blocați în interiorul combinatului siderurgic Azovstal, bombardat în continuare de ruși.

Un consilier al primarului din Mariupol a declarat că cel puțin 100 de civili sunt încă acolo, pe lângă militarii care luptă, scrie SkyNews.

Ministrul apărării al Ucrainei a declarat că trupele ruse desfășoară „operațiuni de asalt”, atacând cu tancuri și artilerie.

Aproape 900.000 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea invaziei ruse

ACTUALIZARE 10.52 Aproximativ 900.000 de ucraineni au intrat în România de la declanşarea crizei din ţara vecină, a informat, marţi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Potrivit unui comunicat al IGPF transmis AGERPRES, luni, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 70.165 de persoane, dintre care 5.530 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 27,9% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 2.911 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 31,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 644 cetăţeni ucraineni (scădere cu 66%), scrie Agerpres.

Macron susține că o eventuală aderare a Ucrainei la UE ar putea dura „decenii”

ACTUALIZARE 10.42 Preşedintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea dura ''decenii'' şi a propus, în paralel, crearea unei ''comunităţi politice europene'' noi, care va putea primi ca membri ţări precum Regatul Unit. Şeful statului francez şi-a prezentat viziunea în timpul unui discurs la Strasbourg, de Ziua Europei.

Această idee, pe care cancelarul german Olaf Scholz a considerat-o ''foarte interesantă'' în timpul unei întâlniri cu Macron la Berlin, este totuşi susceptibilă să creeze frustrări printre ţările deja candidate - declarate sau potenţiale - la aderarea la UE, relatează AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Președintele Franței, Emmanuel Macron. Foto: Profimedia Images

Macron  şi-a prezentat viziunea în timpul primului său discurs privind Europa după realegerea sa, pronunţat la Strasbourg luni, de Ziua Europei.

"Această organizaţie europeană nouă ar permite naţiunilor europene democratice să adere la baza noastră de valori, să găsească un nou spaţiu de cooperare politică, de securitate, de colaborare", a explicat Emmanuel Macron cu prilejul încheierii Conferinţei privind viitorul Europei.

Un colonel rus îl sfidează pe Putin: Ce mobilizare? Nu avem arme în depozite, nici piloți, nici avioane

ACTUALIZARE 10.32 Forțele ruse nu pot concura în materie de armament cu cele ale Kievului, a declarat un colonel rus în retragere, la o dezbatere chiar la unul dintre principalele canale TV de stat.

Rusia a suferit pierderile mari în Ucraina și nici măcar mobilizarea generală nu ar fi de ajutor, a afirmat fostul colonel în armata Moscovei. "Cu ce trimitem oameni pe front? Cu armele de ieri, când Ucraina are arme NATO?", a declarat acesta.

Comentariul vine pe fondul speculațiilor că președintele Putin va anunța mobilizarea în masă, ca să trimită mai multe forțe în Ucraina.

Vezi video AICI 

Odesa, bombardată cu rachete hipersonice Kinjal

ACTUALIZARE 10.00 Trei rachete Kinjal – noile rachete hipersonice ale Rusiei – au fost trase dintr-un avion și au lovit „o țintă a infrastructurii turistice”, a declarat Serghei Bratchuk, purtător de cuvânt al administrației militare regionale Odesa, scrie CNN.

Două persoane au fost rănite și au fost duse la spital, a precizat oficialul, informații pe care CNN nu le-a putut confirma.

Bratchuk nu a identificat ținta atacurilor, dar CNN a verificat autenticitatea a două videoclipuri distribuite pe rețelele sociale, care arată pagube semnificative la un hotel din Zatoka. Acesta este al doilea hotel din regiunea Odesa care a fost vizat de bombardamente în cursul zilei de luni. Unul dintre videoclipuri a fost postat pentru prima dată de Consiliul Municipiului Odesa. 

Nu este clar de ce cele două hoteluri au fost ținta atacurilor sau cine era cazat în ele.

Un centru comercial a fost, de asemenea, lovit de șapte rachete, potrivit Comandamentului Operațional de Sud al Forțelor Armate al Ucrainei. O persoană a murit în urma atacului, iar cinci au fost rănite.

Jill Biden, mesaj după vizita în România: "Cum spunea o mamă româncă: inimile noastre nu au graniţe"

ACTUALIZARE 9.45 Prima doamnă a SUA, Jill Biden, a transmis un mesaj pe Twitter, în care citează o mamă româncă pe care a întâlnit-o în timpul vizitei de săptămâna trecută în țara noastră: "Inimile noastre nu au graniţe".

Jill Biden a scris pe Twitter că se întoarce acasă cu poveştile mamelor şi copiilor pe care i-a întâlnit în turneul european. "Cum spunea o mamă româncă: inimile noastre nu au graniţe", a scris Jill Biden. ”Ne angajăm să sprijinim Ucraina, poporul ucrainean şi aliaţii şi partenerii noştri", a adaugat Jill Biden.

Jill Biden a fost vineri şi sâmbătă în România, iar duminică a fost în Ucraina și Slovacia.

Rusia nu planifică închiderea de ambasade în Europa

ACTUALIZARE 9.17 Rusia nu planifică să-şi închidă „proactiv" ambasadele din Europa ca răspuns la măsurile neprietenoase ale Occidentului şi extinderea sancţiunilor împotriva Moscovei, a indicat ministrul adjunct de externe rus, citat marţi de agenţia RIA, preluată de Reuters.

„Acest lucru nu ne stă în tradiţie", a declarat pentru RIA Aleksandr Gruşko. „Astfel, considerăm că activitatea oficiilor de reprezentare diplomatică este importantă", a adăugat acesta, citat de Agerpres.

Ambasadorul Rusiei în Polonia a fost stropit luni cu o substanţă roşie de persoane care protestau împotriva războiului din Ucraina, la Cimitirul militarilor sovietici din Varşovia, unde mergea să depună o jerbă pentru a marca de împlinirea a 77 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste în al doilea război mondial. Ulterior, Moscova a transmis Poloniei o notă „puternică de protest".

„Autorităţilor poloneze le-a fost remis un puternic protest pentru că practic au conspirat cu bandiţi neonazişti", a afirmat Ministerul de Externe rus, într-un comunicat citat de Reuters.

Ministerul de Externe polonez a calificat la rândul său incidentul drept „regretabil", subliniind într-un comunicat că „diplomaţii se bucură de protecţie specială, indiferent de politicile urmate de guvernele pe care le reprezintă". 

Un drapel ucrainean zdrențuit rezistă deasupra uzinei Azovstal

ACTUALIZARE 9.13 Un drapel ucrainean zdrențuit încă mai flutură deasupra oțelăriei Azovstal, unde s-au retras și adăpostit ultimii apărători ai orașului portuar Mariupol, transmite The Guardian.

Un scurt clip video distribuit de Ministerul ucrainean al Apărării arată în cea de-a 75-a zi a conflictului o imagine care pare să fie simbolică pentru îndreaga țară aflată sub asediu, un steag în culorile Ucrainei încă mai rezistă arborat la uzină, deși zdrențuit. „Avariat, dar persistă”, subliniază și jurnalistul Politico Christopher Miller.

„Un steag al Victoriei nu se află undeva într-o capitală străină. Flutură deasupra propriului pământ”, a scris Ministerul ucrainean al Apărării lângă scurtele imagini.

Ministerul britanic al Apărării: Planul de invazie al Rusiei s-a bazat pe o presupunere greșită

ACTUALIZARE 9.08 În analiza de marți dimineață a războiului, Ministerul britanic al Apărării subliniază că subestimarea de către Rusia a rezistenței ucrainene și planificarea greșită a „cel mai bun scenariu” au condus la eșecuri operaționale demonstrabile, împiedicându-l pe Vladimir Putin să anunțe un succes militar semnificativ în Ucraina la parada de Ziua Victoriei din 09 mai.

Britanicii precizează că este foarte probabil ca planul de invazie al Rusiei să se fi bazat pe presupunerea greșită că aceasta ar întâmpina o rezistență limitată și ar fi capabilă să încercuiască și să ocolească centrele urbane de populație într-un ritm rapid.

Londra spune că această presupunere a determinat forțele ruse să încerce să realizeze faza de deschidere a operațiunii cu o abordare ușoară, precisă, menită să obțină o victorie rapidă cu costuri minime.

Această greșeală de calcul a dus la pierderi lipsite de sustenabilitate și la o reducere ulterioară a concentrării operaționale a Rusiei, observă Ministerul britanic al Apărării.

Analiză CNN. Lecția învățată de Kim Jong Un din invazia rusă în Ucraina și scuza pentru a merge mai departe cu programul nuclear

ACTUALIZARE 8.55 Dacă Phenianul avea nevoie de încă o scuză pentru a-și duce mai departe programul de arme nucleare, a găsit-o în invazia Rusiei asupra Ucrainei. Ideea că una dintre puținele țări care au renunțat de bunăvoie la arsenalul nuclear este acum atacată chiar de țara căreia i-a predat focoasele nu a trecut neobservată în Coreea de Nord, arată o analiză CNN.

Dimpotrivă, acţiunile Moscovei au oferit Coreei de Nord condiţiile perfecte pentru a-și intensifica programul nuclear, spun experții citați de publicația americană. Coreea de Nord se va folosi situația Ucrainei pentru a susține că are nevoie de arme nucleare pentru a-și garanta supraviețuirea. În plus, liderul nord coreean Kim Jong Un ar putea descoperi că poate scăpa mai ușor, în condițiile în care toți ochii sunt ațintiți asupra Ucrainei.

În aceste condiții, riscul sancțiunilor scade. Mai mult decât atât, boicotul asupra petrolului și gazelor rusești ar putea chiar deschide calea unor acorduri de reducere a prețurilor la energie între Phenian și Moscova, vechi aliați ideologici.

În cel mai rău scenariu, experții se întreabă chiar dacă acesta este începutul unui lanț de evenimente cândva de neconceput care s-ar putea încheia cu o revenire la conflictul inter-coreean.

Profesorul Andrei Lankov de la Universitatea Kookmin spune că lecția pe care Coreea de Nord a învățat-o din invazia Rusiei în Ucraina este simplă: „Nu renunțați niciodată la armele nucleare.”

Când Ucraina făcea parte din URSS, găzduia mii de focoase nucleare. Le-a predat benevol Rusiei după prăbușirea Uniunii Sovietice, ca parte a unui acord încheiat în 1994 cu Statele Unite, Marea Britanie și Rusia, prin care era garantată securitatea Ucrainei. Acordul este cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta.

Ucraina este acum supusă unui atac brutal chiar din partea unei țări care a semnat acordul pentru a-i proteja suveranitatea și care acum face în mod repetat aluzii la arsenalul său nuclear pentru a avertiza Occidentul să nu intervină.

Ar fi invadat Moscova dacă Ucraina și-ar fi păstrat focoasele? Majoritatea experților - și cel mai probabil și Phenianul - cred că nu.

„Acum, nord-coreenii au primit încă o confirmare a acestei lecții, după Irak și după Libia”, a spus Lankov.

Citește continuarea AICI

Zelenski cere ajutor pentru reluarea comerțului: Niciun port nu funcționează în Odesa

ACTUALIZARE 8.40 Comerțul în porturile Ucrainei este blocat, a declarat președintele Volodimir Zelenski, care a cerut comunității internaționale să ia măsuri imediate pentru ca transporturile de grâu să poate fi reluate, iar o criză alimentară globală să fie, astfel, prevenită, scrie Reuters.

Volodimir Zelenski a făcut aceste comentarii după ce a vorbit cu președintele Consiliului European Charles Michel, care se afla în vizită la Odesa - principalul port de la Marea Neagră pentru exportul de produse agricole, unde rachetele au lovit locuri turistice și au distrus mai multe clădiri luni.

"Niciun port nu funcţionează în Odesa. Probabil că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în Odesa după al Doilea Război Mondial", a spus el, precizând că viaţa obişnuită legată de activitatea maritima este blocată de Rusia, şi acest lucru afectează nu numai Ucraina.

"Fără exporturile noastre agricole, zeci de ţări din diferite părţi ale lumii sunt deja în pragul penuriei de alimente.

Şi în timp, situaţia poate deveni de-a dreptul teribilă. Politicienii discută deja despre posibilele consecinţe ale crizei preţurilor şi ale foametei din Africa şi Asia. Aceasta este o consecinţă directă a agresiunii ruse, care poate fi depăşită numai împreună - de toţi europenii, de întreaga lume liberă.

Poate fi depăşită punând presiune asupra Rusiei, forţând efectiv Rusia să oprească acest război ruşinos", a mai spus Volodimir Zelenski. 

SUA va da Ucrainei un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari

ACTUALIZARE 8.00 Democrații din Congresul SUA au fost de acord să ofere încă un ajutor suplimentar de 39,8 miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters, citând surse apropiate discuțiilor.

În 28 aprilie, Joe Biden a cerut Congresului 33 de miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina, inclusiv peste 20 de miliarde de dolari în asistență militară.

Noua propunere include o sumă suplimentară de 3,4 miliarde de dolari pentru ajutor militar și 3,4 miliarde de dolari în ajutor umanitar, au spus sursele.

Luni, președintele Joe Biden a cerut Congresului să adopte „imediat” proiectul de lege privind ajutorul Ucrainei, avertizând pentru prima dată că ajutorul existent se va epuiza în „aproximativ zece zile”.

 Democrații și republicanii au spus că susțin mai mult ajutor pentru Ucraina și că vor aproba rapid finanțarea de urgență, dar aceasta a fost amânată de disputele dintre părți cu privire la faptul dacă ar trebui incluse fonduri suplimentare pentru ameliorarea Covid-19 sau controale mai stricte asupra imigrației.

Un hotel și un centru comercial din Odesa au fost bombardate

ACTUALIZARE 7.30 Principalul port al Ucrainei la Marea Neagră, Odesa, este ținta unor bombardamente intense. Azi noapte mai multe rachete ar fi lovit un hotel și un centru comercial.

În cursul zilei de ieri, proiectilele rusești au lovit zone turistice, potrivit oficialilor locali. Cinci clădiri au fost distruse.

Serviciile de urgență ucrainene au publicat imagini cu distrugerile din oraș. Atacul a avut loc chiar în timpul vizitei pe care președintele Consiliul European, Charles Michel, o făcea în Odesa. Acesta a trebuit să intre într-un adăpost. Oficialii ucraineni spun că bombardamentele au fost lansate din peninsula Crimeea, controlată de ruși.

Roiurile de drone ar putea deveni arme mai periculoase decât cele clasice

ACTUALIZARE 7.10 Dronele devin tot mai performante și pot fi folosite în tot mai multe domenii. Un proiect recent prezintă un roi de drone care se corelează perfect în mișcare. Ar putea fi folosite inclusiv în război. 

Oamenii de știință de la Universitatea Zhejiang din China au dezvăluit un roi de drone capabil să navigheze printr-o pădure densă de bambus fără ghidare umană.

Grupul de 10 drone, de dimensiunea palmei, comunică între ele pentru a rămâne în formație, împărtășind datele colectate de camerele de la bord cu senzor de adâncime, pentru a cartografia împrejurimile. Această metodă înseamnă că dacă drona ar avea blocată calea în față, ea poate folosi informațiile colectate de vecinii săi pentru a-și trasa o nouă rută. Cercetătorii notează că această tehnică poate fi folosită de roiul de drone pentru a urmări, de exemplu, un om care se plimbă prin același mediu. Dacă o dronă pierde din vedere ținta, altele sunt capabile să urmeze traseul.

În viitor, scriu oamenii de știință într-o lucrare publicată în revista Science Robotics, astfel de roiuri de drone ar putea fi folosite pentru asistență în caz de dezastre și studii ecologice. În dezastre naturale precum cutremure și inundații, un roi de drone poate căuta, ghida și livra provizii de urgență oamenilor prinși, spun cercetatorii.

Cu toate acestea, experții spun că lucrarea are și un potențial militar clar. O serie de națiuni – cel mai proeminent SUA, China, Rusia, Israel și Marea Britanie – dezvoltă în prezent roiuri de drone care ar putea fi folosite în război. Armatele tind să invoce supravegherea și recunoașterea ca fiind cele mai comune aplicații pentru această activitate, dar aceeași tehnologie ar putea fi folosită, fără îndoială, pentru a urmări și ataca atât combatanții, cât și civilii.

Citește continuarea AICI

Cât de mare este amenințarea nucleară? Aurescu: Federația Rusă trebuie să fie conștientă că poate să provoace consecințe extrem de dure

ACTUALIZARE 7.00 Federația Rusă trebuie să fie conștientă că orice intenție „materializată” de a folosi arme de distrugere în masă poate să provoace consecințe „extrem, extrem de dure” din partea comunității internaționale, iar acest avertisment a fost transmis Moscovei în declarația finală a summitului NATO din 24 martie de la Bruxelles, spune ministrul de externe Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române consideră că în ciuda retoricii agresive folosite de propaganda de la Moscova, nu există riscul, cel în perioada imediat următoare, ca Rusia să folosească arma nucleară.

„În deciziile summitului din 24 martie noi avertizăm - NATO ca întreg - Rusia cu privire la posibila folosire a unor arme de distrugere în masă și spunem că acest lucru este inacceptabil și poate să atragă consecințe extrem de dure. Aceasta este mențiunea din declarația finală a summitului din 24 martie de la Bruxelles”, a punctat Bogdan Aurescu, luni seară, la Digi24.

El a fost întrebat cât de mare este amenințarea nucleară rusă, potrivit informațiilor și evaluărilor pe care le are.

„Toate informațiile pe care le avem până în acest moment nu indică intenția, cel puțin nu în perioada imediat următoare, a Federației Ruse de a folosi arma nucleară”, a spus Bogdan Aurescu.

Citește continuarea AICI

Pentagon: Avem informaţii că ucraineni sunt trimişi în Rusia împotriva voinţei lor

ACTUALIZARE 00.00 Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că cetățeni ucraineni au fost „trimiși în Rusia împotriva voinței lor”, confirmând, astfel, informații transmise anterior de autoritățile ucrainene.

„Nu avem date, dar am văzut semne arătând că ucraineni sunt duşi din Ucraina în Rusia”, a spus John Kirby, întrebat în cursul unui briefing de presă despre afirmaţiile guvernului ucrainean potrivit cărora 1,2 milioane de persoane ar fi fost astfel deportate în Rusia şi plasate în lagăre.

„Nu ştiu câte lagăre sunt ori cum arată”, a adăugat purtătorul de cuvânt. „Dar avem informaţii că ucraineni sunt trimişi împotriva voinţei lor în Rusia”, a mai spus el, conform AFP, citat de Agerpres.

Comportamentul Rusiei este „inadmisibil” şi „nu este cel al unei puteri responsabile”, a adăugat John Kirby, spunând și că Putin „pur şi simplu nu acceptă şi nu respectă suveranitatea Ucrainei”.

Potrivit unei responsabile a guvernului ucrainean, Liudmila Denisova, citată de centrul oficial de comunicaţii Spravdi, „mai mult de 1,19 milioane de cetăţeni de-ai noştri, inclusiv peste 200.000 de copii, au fost deportaţi în Federaţia Rusă”.

Abţinându-se să califice aceste deportări drept epurare etnică, el a vorbit, totuşi, despre „brutalitatea rușilor” în conflictul actual.

„Sunt 75 de zile de când Rusia brutalizează Ucraina şi poporul ucrainean”, a afirmat el. „Şi de fiecare dată când crezi că nu pot cădea mai jos, ei demonstrează că te înşeli”, a ţinut să adauge purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

 

Editor : G.M. | M.D.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Ce îi oferă Putin lui Kim în schimbul soldaților trimiși să lupte în Kursk. „Au fost livrate Coreei de Nord echipamente”

Atac rusesc cu drone asupra oraşului Sumî: cel puțin doi morți, mai mulți răniți și clădiri avariate

Ce spune NATO despre noua rachetă folosită de Rusia în Ucraina

Dmitri Medvedev, în culmea satisfacției, după atacul rusesc cu noua rachetă balistică: „Asta ați vrut? Ei, bine, ați obținut!”

Partenerii noștri