Live

Surprizele din Clisura Dunării: 15 bungalow-uri pe apă și o piscină chiar în mijlocul fluviului. Cum au fost făcute și cât au costat

Andreea Brașovean Data publicării:
Complexul de bungalow-uri pe apă de la Berzasca este una dintre atracțiile turistice ale județului Caraș Severin Foto: captură video Digi24

Un exemplu despre cum se pot face lucruri cu ajutorul fondurilor europene vine de la Berzasca, o localitate de județul Caraș-Severin. 15 bungalow-uri suspendate pe piloni deasupra Dunării au fost construite aici, un lung ponton fiind legătura lor cu malul românesc al fluviului. Este o investiție de 600 de mii de euro, din care 200 de mii sunt bani europeni. Dezvoltatorul proiectului a dorit să pună în valoare frumuseţea Clisurii Dunării, într-un loc cu multe atracţii în imediata apropiere.

- Ce ați putut să faceți cu cei 200 de mii de euro de la Uniunea Europeană?

- Păi, în primul rând, există posibilitatea să faci în tranșe, să iei bani, un avans. Noi am accesat doar două tranșe, pe care le-am folosit către finalul proiectului, adică noi am implementat pe banii noștri trei sferturi din proiect, după care am depus dosarul pentru plată, prima tranșă, iar la finalul proiectului s-a dat diferența, deci cred că a fost în două tranșe, dacă țin eu bine minte, în jur de 100 de mii prima tranșă și în jur de 90 și ceva de mii ultima tranșă, care a venit după ce s-a făcut procesul-verbal de recepție, în care au participat și cei de la FIR, spune Sorin Liubimirescu - consultant în acest proiect.

- Și pentru ce i-ați folosit?

- Pentru construcția căsuțelor, adică în tot acest proiect, la începutul proiectului, s-a făcut capitolul clar pentru care se dau banii de la fonduri, adică tot ce înseamnă echipamente, clădiri și bunurile, mobilier, tot ce înseamnă dotările din căsuțe au fost și parte din finanțare din partea Uniunii Europene.

- Cât de mult ajută aceste fonduri europene?

- Foarte mult, păi vă dați seama că 200 de mii de euro, restul fiind, înseamnă bani care nu implică dobânzi, înseamnă bani pe care nu trebuie să-i restitui. Pe când partea pe care nu am avut-o la început, a trebuit să accesez credite bancare, au fost credite cu dobânzi, bani pe care trebuia să îi dai înapoi. Adică este un ajutor foarte mare și binevenit, mai ales pentru cine este la început și nu a avut un alt business în trecut.

- Spuneați că vreți să dezvoltați, să vă extindeți?

- Da, adică noi în fiecare an căutăm să aducem ceva în plus și anul ăsta vrem să facem o piscină foarte mare, adică cam cea mai mare piscină de pe Clisura Dunării, care va fi chiar în mijlocul Dunării. La fel ca și căsuțele, și piscina va fi pe apă, iarăși un lucru inedit. Vrem să facem și un restaurant. Prima dată, când am accesat primele fonduri, a fost doar pentru cazare, nu și alimentație publică. Deci proiectul a fost aprobat doar pentru cazare, iar anul ăsta vrem să depunem proiectul, nu știu dacă vom reuși să-l implementăm, dar piscina vrem să o implementăm până la vară, când vom deschide.

- Și tot pe fonduri europene?

- Tot și cu ajutorul fondurilor europene, bineînțeles, dar o parte, cam undeva la 100 de mii de euro, vrem să accesăm pe partea de piscină și restaurant.

Atracții de iarnă în Caraș Severin: Semenic-Valiug, pârtie de schi de 40 de milioane de euro

Pentru distracția de iarnă, autoritățile locale și județene au în plan un proiect cu fonduri europene pentru dezvoltarea unei pârtii de schi cu nocturnă și instalații de zăpadă artificială, de zeci de milioane de euro. Traseul leagă stațiunea Semenic și localitatea Văliug pe o porțiune de 6 km.

„Pe ciclul financiar 2014-2020 fondurile sunt epuizate și s-a cam terminat, acum suntem în plină implementare. Noi am gândit, evident, începând de anul trecut, deja ce vom face pe ciclul financiar următor 2021-2027 și acum pandemia ne-a dus odată cu toate disfunctionalitatile la care participam de un an de zile, ne-a adus totuși și câteva oportunități. Una dintre ele se numește Fondul de Reziliență, pe care avem mai multe proiecte gândite. Unul dintre ele este legat de domeniul schiabil Semenic, e un proiect de 40 de milioane de euro, cu o telegondolă cu stație intermediară, cu acumulare de apă, cu tunuri pe două pârtii. Avem cea mai lungă coborâre, practic, din România, de 6 kilometri, Semenic-Valiug, și cum spuneam, e un proiect de 40 de milioane de euro care se mulează pe această axă de finanțare. Suntem destul de maturat cu el, în sensul că studiul de fezabilitate a fost aprobat în 2018 de ministerul turismului și urmează să scoatem la licitatie proiectul tehnic și executia”, a explicat Ioan Popa - primarul Reșiței.

În România există multe zone cu un mare potenţial de dezvoltare. Dintre acestea, unele cresc, altele bat pasul pe loc. Până la urmă, totul depinde de un bun management. De la Herculane până la Reşiţa, autorităţile din Caraş Severin au înţeles, în ultimii ani, că e important să mizeze pe atuurile judeţului, care pot aduce un număr mare de turişti. Valea Cernei, Dunărea, munţii Semenic cu pârtiile de schi, toate acestea sunt doar câteva părţi din una dintre cele mai frumoase zone ale ţării. O zonă bogată, dar care are nevoie să fie resuscitată, să se dezvolte, pentru a ţine pasul cu standardele de care au nevoie cei care o vizitează.

Judetul Caraş Severin se află pe locul 10 în topul judeţelor care au accesat fonduri europene. Viaţa locuitorilor a fost schimbată în bine cu ajutorul celor 106 de proiecte din perioada 2014-2020 care cumulează 327,62 milioane de euro.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

O „eroare” a UNEFS a lăsat fără bani zeci de studenți premiați la un concurs cu fonduri europene

Corina Crețu: „Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene”

România a încasat 1,9 miliarde de euro din fondurile structurale UE 2021-2027. Rata de absorbție e de 6,11%

Viktor Orban va pierde 1 miliard de euro din fondurile UE până la sfârşitul anului: „Sunt mulţi bani, mai ales pentru Ungaria”

Partenerii noștri