Semnal? Președintele Ungariei nu a mai venit la summitul din România, premierul Orban era în vizită la Putin

Preşedintele Ungariei, Janos Ader, nu a mai venit la summitul Inițiativei celor 3 Mări, găzduit luni și marți de România, dintr-un motiv cel puțin bizar:  o maşină a intrat în avionul său, pe aeroportul din Budapesta. Uşa aeronavei a fost atât de grav avariată, încât avionul prezidenţial nu a mai primit dreptul să decoleze, conform informațiilor Digi24.

Potrivit agenției MTI, un comunicat difuzat de Biroul președintelui Ungariei anunța că Janos Ader a fost nevoit să-şi anuleze vizita la Bucureşti pentru a participa marţi la summitul Iniţiativei celor Trei Mări din cauza unei defecţiuni la avionul cu care urma să călătorească. Preşedintele Janos Ader a fost reprezentat la eveniment de ambasadorul Ungariei la Bucureşti.

Președintele Ungariei, care provine din rândul formațiunii FIDESZ, care e condusă de premierul Viktor Orban. De la alegerea sa, în mai 2012 (reales apoi în 2017), președintele Ungariei a mai fost în țara noastră, dar în special în vizite private. Anul acesta, în mai, președintele a venit la pelerinajul catolic de la Dealul Şumuleu, de lângă Miercurea Ciuc, iar în martie a fost prezent în Bihor la redeschiderea Turnului Ciunt de la Salonta. La Cotroceni, Janos Ader a fost primit de Klaus Iohannis în noiembrie 2015, când președintele Ungariei a participat la summitul Statelor Europei Centrale și de Est găzduit de România. Totuși, în cei șase ani de când este președintele Ungariei, Janos Ader nu a venit niciodată într-o vizită oficială bilaterală.

Pe de altă parte, în timp ce la Bucureşti ţările Europei Centrale şi de Est căutau o cale de evadare din monopolul energetic al Rusiei, Ungaria îşi face planuri de viitor chiar cu ruşii.  Exact în timpul summitului cu miză energetică găzduit de București, premierul Ungariei, Viktor Orban, îi făcea o nouă vizită lui Vladimir Putin. Iar după această vizită, Kremlinul a anunţat că Rusia va începe cât de curând lucrările de extindere a centralei nucleare de la Paks, singura din Ungaria. 

Această decizie nu face decât să sporească dependenţa Ungariei de sectorul energetic din Rusia, de unde importă deja 57% din necesarul de gaz natural şi 89% din necesarul de petrol. Proiectele în domeniul energiei sunt o importantă componentă a relaţiei Rusia-Ungaria care se adaugă unei apropieri evidente şi în viziunea politică a celor doi lideri.

Vladimir Putin şi Viktor Orban s-au vizitat reciproc de cel puţin 12 ori în ultimii opt ani.

Summit-ul celor 3 Mări, care a adunat la Bucureşti şefi de stat, de guvern, de parlament, diplomaţi şi oameni de afaceri din peste 20 de state ale lumii, s-a concentrat pe interconectarea energetică a ţărilor Iniţiativei. Gazele sunt o prioritate a Inițiativei, mai ales că statele membre sunt în mare parte dependențe de gazul rusesc. Un proiect comun vizează legătura între un terminal de gaze din Polonia și un al doilea în Croația, care ar trebui finalizat anul viitor. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat la reuniune că România poate deveni o platforma energetică regională.

Mizele energetice ale summitului găzduit de București

„Dragi prieteni, am spus mereu că Europa trebuie să respire cu doi plămâni: cu cel de Est şi cu cel de Vest. Dacă unul se întrerupe, va rămâne fără suflare şi am sesizat că Uniunea noastră începe să rămână fără suflare. Trebuie să punem mai mult decât oricând accent pe virtuţile cooperării. (...) Respectarea statului de drept este absolut esenţială. Investiţiile nu au niciun sens în absenţa respectului pentru statul de drept”, a declarat la summit Jean-Claude Juncker, președintele Comsiei Europene.

Secretarul american pentru energie a marcat importanţa securităţii energetice pentru Europa de Est şi Centrală, în contextul dependenţei energetică faţă de Rusia.

„Securitatea energetică este esenţială pentru securitatea naţională. Energia nu ar trebui să fie folosită vreodată ca mijloc de constrângere politică sau ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, a spus Rick Perry, secretarul energiei din SUA .

La finalul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis şi secretarul american al Energiei au avut o întâlnire separată.

Iniţiativa Celor Trei Ţări este un format de cooperare economică la care participă ţările cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. A fost un moment deosebit de important pentru România, pentru că miza o reprezintă găsirea de noi surse care să reducă dependenţa de gazul rusesc. Aşa înţelegem participarea Germaniei şi a Statelor Unite la summit, care nu fac parte din proiect, dar au interese cât se poate de clare.

Pe de-o parte, Germania susţine un gazoduct rusesc criticat intens de Administraţia Trump şi chiar şi de partenerii europeni prezenţi la summitul de la Bucureşti. Este vorba despre Nord Stream2. Într-o perioadă în care europenii promit că-şi reduc dependenţa de gazul rusesc, acest proiect ajută Rusia. E un ajutor nu doar comercial, ci şi politic, pentru că gazul e instrument de politică externă pentru Vladimir Putin. În plus, şeful consorţiului Nord Stream e chiar fostul cancelar german, Gerhard Schroeder.

De cealaltă parte, Statele Unite vor să vândă cât mai mult gaz petrolier lichefiat în Europa. În acest moment, America e cel mai mare producător de gaz din lume. În toată această tablă de şah, România a fost, fie şi preţ de două zile, moderator.

Dincolo de prezenţele notabile de la summit, la fel de notabile au fost şi absenţele. Premierul Viorica Dăncilă a lipsit, Guvernul fiind reprezentat de miniştrii de Finanţe şi de Externe. Şi liderul PSD, principalul partid de guvernământ şi cel mai mare partid parlamentar, a fost absent. De altfel, în timp ce summitul din ultimele două zile s-a concentrat pe noi soluţii pentru interconectare energetică şi independenţă faţă de resursele Rusiei, Liviu Dragnea a marşat constant, în ultimele luni, pe o poziţie mai curând naţionalistă în privinţa resurselor. Iar dacă statele Iniţiativei Celor Trei Mări mizează pe cooperare şi utilizare în comun a resurselor, liderul PSD a părut să revină, în discurs, la deviza „Noi nu ne vindem ţara”. Legea offshore, privind exploatarea resurselor din Marea Neagră, a trecut de Parlament în sesiunea extraordinară din iulie şi a fost întoarsă în legislativ în august de preşedintele Klaus Iohannis.

România are resurse naturale, aşa că nu e dependentă de gazele ruseşti. Diversificarea resurselor energetice este cea mai bună veste pentru consumatorul român şi asta pentru că ar veni la pachet cu reduceri de preţuri. Despre avantajele unui astfel de acord care ar putea fi încheiat în urma Summitului Celor Trei Mări a vorbit, la „Jurnalul de Seară” de la Digi24, Nadia Crişan, vicepreşedinte al unei firme de consultanţă din Statele Unite.  „Gazul lichefiat e mai scump, însă diversificarea resurselor, adică șansa de a avea gaz din Marea Neagră și eventuala dorința de a cumpăra și gaz lichefiat... noi nu avem limitările Poloniei și Croației de a fi dependenți de gaz lichefiat sau gaz rusesc, dacă noi suntem organizați și livrăm ceea ce spunem, adică extragerea resurselor naturale într-un mod inteligent, cred că pentru consumatorul român sunt vești bune în perioada ce urmează”, a spus Nadia Crișan. Urmăriți mai jos interviul integral:

• Etichete:
• rusia
• romania
• ungaria
• viktor orban
• relatii romania ungaria
• dependenta energetica
• janos ader
• relatii ungaria rusia
• summitul 3 mari

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei