Președintele Poloniei vrea să-i țină departe pe migranți: Să participe cu cel mai mare entuziasm la reconstrucția țării lor

Migranţii care fug de teama conflictelor ar trebui să rămână cât mai aproape posibil de ţările de origine, pentru a putea reveni și participa la reconstrucție, susţine preşedintele polonez Andrzej Duda. El critică noul pact privind migraţia şi azilul, prezentat recent de Comisia Europeană, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

„Spre binele acelor ţări din care aceşti oameni fug astăzi de război, ei trebuie să fie cât mai aproape de frontierele lor pentru a avea cel mai mare posibil entuziasm şi motivare de a reveni acolo şi de a le construi”, a declarat Andrzej Duda vineri, la postul public de televiziune polonez TVP.

El a denunţat propunerea recentă a executivului comunitar, afirmând că Polonia se opune obligării sale să primească migranţi.

„Niciun dictat al Uniunii Europene, cred eu, nu trebuie să ne oblige. Nu trebuie să fim niciodată de acord cu acest lucru”, a mai spus şeful statului polonez.

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care înlocuiește cotele obligatorii de refugiaţi cu un mecanism de „solidaritate obligatorie” între statele membre UE. Acest mecanism va fi activat atunci când una dintre țările membre se află sub „presiune” sau într-o situaţie de „urgenţă” din cauza numărului mare de refugiați. Țările care vor găzdui azilanții vor primi câte 10.000 de euro pentru fiecare migrant adult.

Noul „Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările care nu doresc să preia azilanți vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azil sunt respinse sau să aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din 'Regulamentele Dublin' conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ''mecanism de solidaritate obligatorie''.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.