Politico: Generația „Afară cu străinii!” a luat cu asalt Europa. De ce tot mai mulți tineri votează cu extrema dreaptă
Succesul istoric al dreptei radicale la alegerile europarlamentare a produs un șoc care a afectat două dintre cele mai importante guverne din blocul comunitar european. Dar, rezultatul alegerilor nu a fost o surpriză pentru cei care au fost atenți la furia crescândă a multor tineri europeni, care nu doar că au adoptat păreri anti-imigrație intransigente, ci sunt chiar foarte mândri să își arate preferințele extremiste, relatează Politico.
Iată și o dovadă a acestui nou trend: un videoclip filmat pe insula Sylt, o destinație de vacanță din Germania, și publicat pe rețeaua socială X cu doar două săptămâni înainte de vot.
În filmare, un grup de tineri germani îmbrăcați în haine scumpe pot fi văzuți urlând cuvintele „Ausländer Raus!” („Afară cu străinii!”) în timp ce cântă și beau vin.
La un moment dat în timpul videoclipului, unul dintre petrecăreți face salutul nazist și își pune două degete sub nas ca să imite mustața lui Hitler.
Publicarea videoclipului a creat furoare în Germania - un politician a propus ca petrecăreții să fie trași la răspundere pentru încălcarea legilor împotriva incitării la ură.
Alegătorii europeni, însă, nu au fost descurajați de reacțiile politicienilor, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reușit să obțină cel mai bun rezultat al său de până acum, depășind Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz și provocând unde de șoc în țara cu cea mai mare populație din Europa.
Un sentiment asemănător a cuprins și Franța, acolo unde președintele Emmanuel Macron a cerut alegeri anticipate, după ce a fost învins de partidul de extremă dreapta Adunarea Națională.
Și la Bruxelles, politicienii se pregătesc pentru un Parlament European în care unul din patru eurodeputați aparțin dreptei radicale.
Extrema dreaptă din Europa atrage tot mai mulți tineri
În timp ce întreg continentul încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, rolul important pe care l-au jucat votanții tineri, precum petrecăreții din Sylt, devine tot mai clar.
În Germania, proporția de tineri care au votat cu AfD a crescut față de situația de la alegerile europene precedente, în 2019 - în rândul persoanelor de 24-30 de ani, procentul a crescut cu 11%.
În Franța, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a atras în jur de 30% din voturile tinerilor la nivel național - cu 10% mai mult decât în 2019.
Așadar, de ce atât de mulți tineri din generațiile de mileniali (1981-1996) și Z (1997-2012) au îmbrățișat antiteza idealurilor susținute de părinții și bunicii lor, care au votat în mare parte cu partidele de stânga, declanșând revoluția sexuală din anii '60?
Și ce s-a întâmplat că stigmatul și rușinea asociate cândva cu atitudinile rasiste și xenofobe, precum cele înfățișate în videoclipul din Sylt?
Răspunsul se găsește într-un amalgam de factori, de la costul tot mai ridicat al traiului, la izolarea resimțită de mulți tineri în timpul pandemiei de Covid-19 și până la o reacție întârziată la criza migranților din 2015, atunci când aproape două milioane de imigranți au pătruns în spațiul UE.
„Marea înlocuire” și alte conspirații care se răspândesc pe X și TikTok
Dar există și alți factori mai puțin tangibili care au legătură cu faptul că mulți tineri înțeleg politicile prin prisma platformelor online, precum X și TikTok, acolo unde extrema-dreaptă promovează „Marea înlocuire”, o teorie a conspirație potrivit căreia populația albă europeană este înlocuită treptat de populațiile de imigranți, și asociază imigrația cu multe acte violente care au loc în Occident.
Cu toate că partidele de stânga, în special partidul de extremă stânga La France Insoumise (Franța Rebelă), rămân forța dominantă în rândul tinerilor din Franța cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, potrivit lui Mathieu Gallard, directorul de cercetare al Ipsos, o companie de cercetare de piață pe bază de chestionare online.
Dar, Gallard a recunoscut că susținerea pentru Adunarea Națională a crescut foarte mult în ultimii cinci ani în rândul tinerilor. „Există o parte a persoanelor tinere care sunt ostile imigrației și care votează în privința acestor probleme”.
Faptul că Jordan Bardella, un politician de 28 de ani care a strâns mulți fani pe TikTok, a ajuns președintele partidului lui Le Pen ajută să explice susținerea tot mai mare din rândul tinerilor.
Înainte de alegeri, Bardella le-a cerut tinerilor pe TikTok să își cheme „părinții”, „prietenii și pe cei dragi” să vină „în număr cât mai mare” la un miting din campania electorală.
Într-un alt videoclip, Bardella recunoaște, înainte să se urce pe scenă, că a decis să poarte blugi pentru că nu a vrut să se obosească să își calce costumul - un moment clar de „și eu sunt ca voi” care a atras multe comentarii de susținere.
„Tinerețea lui, prezența lui pe rețelele sociale lărgesc parțial electoratul... dar nu sunt factorii principali: lipsa de popularitate a executivului [condus de Macron] și importanța imigrației în campanie”, a explicat Gallard.
„În vremuri de criză, trebuie să ne gândim la noi”
Într-adevăr, membrii extremei drepte din Olanda, Germania, Italia și Austria nu sunt foarte tineri și, cu toate acestea, primesc votul tinerilor folosind aceeași formulă anti-UE, anti-imigranți și anti-elite care îi prezintă pe liderii lor ca pe niște politicieni corupți și dezinteresați de nevoile poporului.
„Când vezi că francezii nu pot găsi locuințe în propria lor țară, dar străinii pot, noi cerem o prioritate națională [pentru accesul la locuințe], ceva ce tot mai mulți tineri își doresc”, a spus Ianis Ouadah, membru al Adunării Naționale din 2021 și un reprezentant local în sud-vestul Franței.
„Nu sunt împotriva refugiaților, ba chiar deloc. Dar dacă devine prea greu, în vremuri de criză, trebuie să ne gândim la noi”, a spus și Chess van Leeuwen, un student de 20 de ani din Rotterdam. Indiferent de politicile extremei drepte pentru care a votat, „Olanda este prima pentru mine”.
O altă problemă este legată de criminalitate. „Nu mai putem ieși afară în siguranță”, s-a plâns Ouadah. „Vedeți numărul de atacuri cu cuțitul care au loc. Avem un guvern căruia este clar că nu îi pasă de francezi.”
În multe privințe, voturile tinerilor care curg tot mai mult înspre extrema dreaptă sunt deconectate de la realitate, scrie Politico. După ce a atins valoarea record de 10% în octombrie 2022, rata inflației în Europa a ajuns acum înapoi la 2%.
Rata șomajului a scăzut și ea la 6%, în medie, în UE, potrivit Eurostat, și este cu mult sub valoarea de 12,2% din 2013.
Ecoul efectelor pandemiei se vor resimți mulți ani de acum înainte
În alte cuvinte, în privința economiei, imigranților și efectelor pandemiei, Europa a trecut deja prin cea mai dificilă parte a „furtunii”. Dar ecoul acelor efecte se resimte și în ziua de azi și, posibil, pentru mulți ani de acum înainte.
Deși rezultatul groaznic obținut la alegerile europarlamentare de cele trei partide din coaliția cancelarului german Olaf Scholz nu a dus la alegeri anticipate, el s-ar putea să fi „condamnat la moarte” guvernul.
Scholz s-ar putea confrunta cu un vot de încredere ce ar putea duce la înlăturarea sa de la conducerea țării, posibil chiar și fără organizarea unor alegeri.
Dacă Scholz cade, postul de cancelar ar putea fi ocupat de Friedrich Merz, un membru conservator al Uniunii Creștin Democrate, al cărui partid a câștigat cele mai multe voturi în alegerile din 9 iunie.
Orice s-ar întâmpla în următoarele săptămâni și luni de zile, tinerii alegători care votează cu extrema dreaptă vor transforma politicile europene mulți ani, dacă nu chiar decenii, de acum înainte. Loialitatea față de un partid sau mișcare politică formată în tinerețe tinde să rămână neschimbată până la finalul vieții.
Generația „Afară cu străinii!” a Europei a luat cu asalt scena politică și sunt puține șanse să dispară prea curând.
Editor : Raul Nețoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News