Video O urbe de periferie de lângă București se transformă treptat într-un oraș cochet cu ajutorul banilor europeni

Un aspirator de fonduri europene. Asta se poate spune că este orașul Chitila, satelit al Bucureștiului, situat la doar câțiva kilometri de Capitală. Aici au fost atrase fonduri în valoare de 60 de milioane de euro, jumătate dintre proiecte au fost finalizate, celelalte sunt în implementare.

S-a lucrat la rețeaua de canalizare, la străzi, se construiește în acest moment o școală modernă, se amenajează parcuri și vor fi achiziționate foarte multe autobuze electrice, ba chiar și două trenuri de capacitate mică.

Locuitorii au simțit pe pielea lor cum, în ultimii ani, nivelul calității vieții a crescut, pe măsură ce străzile au fost asfaltate una câte una, s-a investit în mijloacele de transport în comun, iar autoritățile locale le-au oferit locuitorilor perspectiva unui smart city cât mai sigur.

Printr-un proiect de aproape 4 milioane de euro, orașul va beneficia de iluminat public inteligent, cu elemente care vor monitoriza calitatea aerului din Chitila. Tot cu bani europeni, pe străzi vor fi montate 900 de camere video.

Islazul, transformat în cartiere de locuințe pentru tineri

Edilul Emilian Oprea a găsit soluții pentru a-i păstra în Chitila pe tinerii de aici, pentru că e nevoie de forță de muncă, dar a reușit în ultimii ani chiar să atragă familii tinere din București, printr-o strategie bine pusă la punct.  

„Aici avem două cartiere de tineri și în această zonă mai avem cartierul 3 de tineri care a fost finalizat acum doi ani de zile. Am încercat ca prin ceea ce facem și prin  acest proiect să încercăm să-i ținem pe tinerii din oraș în oraș, să nu plece în alte locuri să-și caute un viitor. Și atunci, oferindu-le aceste locuri de casă și aceste proiecte, cu toate utilitățile, cu toată infrastructura realizată, mulți dintre ei au rămas aici”, spune edilul în fața unei hărți din Primărie.

Am mers să vedem cum arată lucrurile concret, pe teren:

„Aici a fost islazul orașului, 10 hectare de teren, pe care noi l-am desființat printr-un referendum și am parcelat.  Am dat locuri de casă pe Legea 15/2003, cu proiecte integrate pentru a-și construi tinerii case. Au avut de ales între proiecte cu două camere, cu trei, cu patru și cu cinci. Toate proiectele sunt complementare, au fost gândite de același arhitect ca să avem o anumită arhitectură unitară aici, în zonă”, explică Emilian Oprea, primarul din Chitila.

Școala smart de la Chitila

Dar nu a venit nimeni ca la pomul lăudat. Toate aceste familii tinere care au lăsat Capitala pentru Chitila au vrut să se asigure înainte că viața lor se schimbă în bine și că aici li se oferă tot ce au nevoie. Educația copiilor este principala grijă a tinerilor părinți, iar autoritățile au înțeles că aceasta este o prioritate. Așa că au cerut bani de la Bruxelles pentru construirea de la zero a unei școli moderne și a unei săli de sport futuriste. Primarul ne prezintă stadiul în care se află aceste două proiecte ambițioase:

„Practic, aici va fi intrarea, cu această zonă vitrată, cu atriumul acesta generos. Mi s-a părut o idee foarte bună a arhitectului când a gândit accesul pe această zonă atât de impresionantă. Vom avea și două lifturi, unul pentru persoanele cu dizabilități.

Zona de la parter și de la etajul 1 sunt zonele pentru săli de clasă. La parter vor mai fi sală de mese, bibliotecă, spații comune pentru toți care activează în școală.

Vor fi 24 de săli de clasă plus trei laboratoare - de chimie, biologie și informatică.

Vor fi 640 de copii care vor învăța aici în această școală. Vor fi într-un singur schimb, vom avea și un after-school. Avem un proiect, cu a doua șansă pentru cei care nu și-au terminat studiile. A fost parte componentă a proiectului și trebuie să-l implementăm.

Dar mi se pare foarte importantă componenta de after-school. Părinții care au auzit că au after-school aici au fost încântați  

După cum vedeți este aproape finalizată. Vom avea mobilier, vom avea tablă inteligentă, vor fi toate aceste elemente pe când școala va fi dată în funcțiune. Acolo avem pe perete tot felul de de componente ale aparaturii care este în școală: partea de încălzire, partea de ventilație, avem și un buton de panică. Toată școala este încălzită prin pardoseală”, detaliază primarul Emilian Oprea.

„Școala este gândită în sistem smart, începând de la sisteme de iluminat, avertizare pentru situații de urgență, pentru persoanele cu nevoie speciale. A fost proiectată nu numai pentru persoanele cu dizabilități motrice, ci și pentru cele cu dizabilități cognitive. De exemplu, sunt copiii care sunt diagnosticați cu ADHD și atunci iluminatul ambiental, sonorizarea sunt gândite și planificate în așa fel, încât să creeze un mediu prietenos. Pentru nevăzători sunt marcaje conform normativelor în vigoare pe întreaga suprafață a școlii, începând din sălile de clasă și până la zona de culoare, în spațiile comune, astfel încât să poată să se orienteze în școală fără ajutor”, explică Dana Strugariu, consultant pentru fonduri europene.

Proiectul școlii are o valoare de 7,5 milioane de euro, iar cea mai mare sumă a fost asigurată de Uniunea Europeană: 5 milioane de euro.

Sala de sport din viitor

Chitila se mândrește și cu o nouă sală de sport care deja arată foarte bine, pare venită din viitor.

„Este un proiect frumos, una peste alta, și sala aceasta, construită cu nivelul la minus 7 metri, chiar a fost o provocare și atât pentru noi, cât mai ales pentru constructor, care trebuit să coboare nivelul de apă freatică din subsol pentru a putea construi. Dar este un loc deosebit pentru a face sport și cred că până și copiii de la Clubul Sportiv al orașului vor dori să vină să țină competițiile oficiale aici, pentru că sala pe care o are orașul nu este la standardele acestei săli care se construiește aici. Din câte cunosc eu, 400 de locuri vor fi pe scaune în această sală. E la dimensiuni normale, se poate juca și handbal, și futsal, și baschet, și volei. Adică poți practica multe sporturi aici. Și are și vestiare, tot ce trebuie”, spune primarul.

Alexandru Miron, șeful de șantier, continuă prezentarea: „Acum ne aflăm în zona terenului de sport, avem gradenele unde vor sta spectatorii, iar în zona de subsol acolo vor fi vestiare, grupuri sanitare și spații tehnice de depozitare, dușuri, spații tehnice pentru tot felul de echipamente, ventilație, tablouri electrice și restul instalațiilor”.

Parc de 3,8 milioane de euro

Tot printr-un proiect european, valea pârâului Mangul, inclusă în lista ariilor naturale protejate, este pusă în valoare odată cu realizarea unui parc de aproximativ 6 hectare, care ar urma să fie finalizat în următoarele două luni.

„Acest parc are și alte funcțiuni, care ne erau absolut utile. Acest amfiteatru era o necesitate pentru oraș, pentru că dorim să organizăm spectacole în aer liber și ne trebuia o zonă dedicată pentru acest lucru. Avem și o tradiție, avem un festival de film care anul acesta a fost la a zecea ediție, Chitila Film Fest, care se organizează în Parcul Dendrologic. Sperăm ca de la anul să organizăm aici. În afară de aceasta, ne-am gândit și la tineri și am cerut o funcțiune pentru un skate-roller. Și vedeți acolo că sunt deja copii care nu mai au răbdare să se finalizeze parcul. De la Academia de Biologie au venit și au descoperit flora și fauna de aici, au găsit păsări rare și ne-au cerut în mod expres să protejăm această zonă și asta facem prin acest proiect și asigurăm și accesul publicului larg la observarea florei și faunei din acest parc”, spune primarul din Chitila.

„Amfiteatrul este integrat în peisaj. Viziunea arhitectului a fost ca aceste trepte să fie integrate folosind relieful natural. Nu întâmplător a fost ales să fie amplasat aici, pentru că existau denivelări și atunci această zonă a numit-o belvedere, exact așa, și atunci amfiteatrul a fost proiectat cu aceste spații pentru a te așeza astfel încât să fie integrate în peisajul verde. Propriu-zis va rămâne iarba și vor fi așezate scaune, între ghilimele, spații de așezat, prin punerea unor pietre unele lângă altele, astfel încât să nu modifice relieful și peisajul foarte mult și totuși să aibă funcțiunea dorită de beneficiar”, completează Dana Strugariu, consultant pe fonduri europene.

Valoarea proiectului se ridică la 3,8 milioane de euro.

„Zona aceasta o să rămână o zonă sălbatică, ce va evolua în mod natural. Aici va fi amenajată și cu pomi, cu tot felul de plante, dar aici va crește în mod natural tot ce crește în mod obișnuit în zona aceasta”, arată Dana Strugariu. 

Va fi și o pistă de biciclete, pe lângă șosea. „Acolo vom crea zona de piste de biciclete, aici va fi promenada pentru cei care vin să viziteze parcul”, continuă primarul.

De la tocuri în noroi, la digitalizarea serviciilor

„Sunt foarte multe schimbări. Prima dată când am venit aici, în anul 2007, începutul fondurilor europene în România, era perioada în care se pregăteau proiectele și atunci când am fost trimisă de la firma angajatoare care era la vremea respectivă în Chitila pentru proiecte, țin minte, când am coborât din mașină prima dată, încă nu erau străzile asfaltate și mi-au intrat efectiv tocurile în pământ și m-am gândit: unde am venit? Dar uitându-mă în urmă, după 14 ani de muncă, s-au făcut foarte multe lucruri în acest oraș”, spune Dana Strugariu.

„Dacă nu existau fondurile europene, trebuia să stăm cu mâna întinsă la guvernele care s-au tot succedat la conducere pentru a lua frimiturile pe proiectele pe care puteam să le implementam, dar șansa noastră au fost fondurile europene și Chitila arată astăzi așa datorită acestor fonduri europene și datorită faptului că  împreună cu echipa pe care o conduc am gândit în perspectivă proiecte noi pentru oraș. Asta face bine orașului și nouă ca administratori și atunci când mergi pe stradă și vezi bucuria din ochii oamenilor și mulțumirea lor, nimic nu poate nu poate fi mai plăcut și nu poate egala mulțumirea pe care pe care ți-o aduce implementarea acestor proiecte”, spune primarul Emilian Oprea.

Cu fonduri europene noi am finalizat toată infrastructura orașului - canalizare, apă, străzi astfaltate, rețele de canalizări de ape pluviale, iluminat public, supraveghere video, parcul, școala, recapitulează edilul.

„Nu mai vreau ca cetățenii să mai vină la Primărie pentru orice adeverință. Deja avem un proiect, acum implementat, un proiect-pilot e-Chitila, prin care oferim o parte din aceste servicii și încercăm să îi determinăm și pe cetățeni să acceseze și să își facă cont pe acest proiect, astfel încât să beneficieze de el, pentru că este păcat să nu ne folosim de ce avem”, adaugă primarul.

Chitila vrea să-și cumpere două trenuri

„Mai departe, vă povesteam despre partea de informare a cetățenilor, inclusiv referitor la transportul public, pentru că suntem și operatori de transport public. Îmi doresc ca cetățenii să beneficieze de informație în sensul ăsta, să nu vină să stea în stație așteptând autobuzul, să vină în stație cu un minut înainte de a trece autobuzul.

Planurile sunt însă și mai mari. Chitila vrea să-și cumpere propriile trenuri pentru navetiști.

„De asemenea ne gândim că vom deveni și operatori pe transportul feroviar, pentru că ne dorim să cumpărăm pe fonduri europene două trenuri de mică capacitate cu care să putem să facem transportul cetățenilor până la Gara de Nord. Este cel mai facil transport și e păcat să nu beneficiem de infrastructura pe care Chitila o are: gara Chitila, legată cu Bucureștiul, cu Buftea și cu localitățile din împrejurimi. Cred că este o oportunitate să facem și acest lucru”, spune Emilian Oprea.

• Etichete:
• fonduri europene
• proiecte europene
• chitila
• finantare europeana
• dezvoltare urbana

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei