De ce rachetele pe care Rusia le-a lansat asupra Ucrainei nu schimbă cu mare lucru soarta războiului
Cele mai ample lovituri aeriene ale Rusiei împotriva Ucrainei de la începutul războiului de luni dimineață au ucis cel puțin 19 persoane și au făcut ca mii de ucraineni să se refugieze din nou în adăposturile antiaeriene. În plus, bombardamentele violente au întrerupt electricitatea în sute de orașe și sate, relatează Reuters.
Loviturile – condamnate de Occident pentru că au lovit în mod deliberat obiective civile - au fost salutate la Moscova, fiind văzute ca un punct de cotitură în evoluția „operațiunii militare speciale” ruse în Ucraina.
Analiștii militari occidentali spun însă că atacul cu rachete a avut un cost uluitor și a redus stocul de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei. În plus, nu au fost lovite ținte militare majore și este puțin probabil ca aceste atacuri să schimbe cursul unui război care merge prost pentru Moscova.
„Rusia nu dispune de suficiente rachete pentru a efectua mai multe astfel de atacuri, deoarece își epuizează stocurile, iar ucrainenii au dovedit o rată mare de succes în interceptarea multora dintre cele deja folosite”, a scris Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King's College din Londra.
„Aceasta nu este, prin urmare, o nouă strategie care să ducă la câștigarea războiului, ci o criză de furie a sociopatului”, a subliniat acesta.
Cum sunt percepute atacurile cu astfel de rachete în Rusia?
Președintele Vladimir Putin a descris loviturile ca un răspuns la ceea ce el a numit „atacuri teroriste” ale Ucrainei, referindu-se inclusiv la explozia de duminică de la Podul Kerci, pe care l-a construit după ce a anexat ilegal peninsula pe care a ocupat-o în 2014.
Mai mulți lideri politici și propagandiști ai Moscovei au cerut de mai multe săptămâni ca Putin să escaladeze conflictul. Mulți dintre ei au salutat atacurile de luni.
Ramzan Kadîrov, liderul cecen loial lui Putin, care a cerut în ultima vreme demiterea comandanților militari, a declarat că acum este 100% mulțumit.
Margarita Simonian, șefa RT, canalul de propagandă al Kremlinului, a declarat că Moscova a așteptat momentul perfect pentru a-și demonstra puterea. Citând un proverb, ea a postat pe Twitter: „Un rus își înhămează caii încet, dar îi conduce repede”.
Dmitri Medvedev, șeful adjunct al Consiliului Consultativ de Securitate al lui Putin, a declarat că Rusia va putea acum să-și lărgească obiectivele: „În opinia mea, scopul acțiunilor noastre viitoare ar trebui să fie dezmembrarea completă a regimului politic al Ucrainei”.
Poate Rusia să mențină acest ritm?
Ucraina spune că Rusia a lansat luni 83 de rachete de croazieră și că forțele Kievului au doborât cel puțin 43 dintre ele. Moscova susține că a tras peste 70 de rachete și că toate țintele au fost atinse. Ambele părți susțin că atacul a avut o amplitudine uriașă, fiind cel mai mare de la pornirea invaziei rusești din februarie.
Se estimează că fiecare rachetă de croazieră Kalibr costă peste 6,5 milioane de dolari, ceea ce înseamnă că Moscova a lansat rachete în valoare de aproximativ jumătate de miliard de dolari într-o singură zi.
Analiștii militari occidentali nu au cifre ferme despre câte rachete sunt în arsenalul Rusiei, dar luni de zile au vorbit despre o anumită limită.
Încă din iulie, Joseph Dempsey și Douglas Barrie de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice au remarcat că Rusia folosea din ce în ce mai mult rachete antinavă pentru a lovi ținte pe uscat. Acest lucru „sugerează că Moscova trebuie să-și gestioneze cu mai multă atenție stocul rachetelor de croazieră”, au scris ei.
Se poate proteja Ucraina?
Președintele Volodimir Zelenski a spus că asigurarea mai multor sisteme de apărare antiaeriană pentru militarii ucraineni este prioritatea sa numărul unu. Liderii occidentali, inclusiv președintele Joe Biden, au promis mai multe mijloace de apărare, deși este nevoie de timp pentru a le furniza.
Ucraina se bazează acum pe sisteme de apărare aeriană din epoca sovietică, cum ar fi S-300. Washingtonul a promis în urmă cu câteva luni că va trimite sistemul său sofisticat NASAMS și a declarat marți că va grăbi expedierea, după ce la sfârșitul lunii septembrie a spus că livrarea se va face în aproximativ două luni.
Ucraina a primit, de asemenea, marți, primul dintre cele patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T promise de Germania, a declarat o sursă din ministerul german al apărării, care a confirmat o știre publicată de Der Spiegel.
În practică, experții militari spun că Ucraina probabil că nu va putea niciodată să-și apere întreaga suprafață a teritoriului - a doua ca mărime din Europa, după Rusia, de atacurile asupra țintelor aflate la distanțe mari una de cealaltă.
Sistemul de rachete Patriot, produs de SUA, este conceput în principal pentru a proteja anumite ținte strategice. Alte sistem pot oferi o protecție mai puternică, dar concentrată pe o arie relativ mică, cum ar fi lăudatul sistem „Iron Dome” („Domul de Fier”) al Israelului, care protejează însă un teritoriu mult mai mic decât cel al Ucrainei.
„Concluzie: Așa cum a fost dificil să-l împiedicăm pe Saddam să lanseze SCUD și oricât de mult dorim să ajutăm Ucraina, este o provocare să contracarăm complet toate crimele de război ale lui Putin, care, din păcate, includ lansarea de rachete împotriva țintelor civile”, a scris pe Twitter Mark Hertling, un fost comandant al forțelor terestre americane din Europa.
Totuși, atacurile de luni par să arate că Ucraina este departe de a fi lipsită de apărare. În timp ce afirmația Kievului că ar fi doborât mai mult de jumătate dintre rachete este imposibil de verificat, Rusia nu a lovit nicio țintă cu mare valoare strategică, cum ar fi clădirile administrative din capitală, care probabil ar fi fost mai bine protejate.
Ce urmează?
Rusia se confruntă în continuare cu aceleași dificultăți strategice pe care le avea înainte de atacurile de luni: forțe demoralizate și prost echipate, împrăștiate de-a lungul unui front de 1.000 km, cu linii lungi de aprovizionare, vulnerabile la atacurile ucrainene.
Avantajele inițiale ale Rusiei, mai ales puterea de foc masivă a artileriei sale, i-au permis să distrugă și să cucerească orașe în lunile mai-iulie. Dar din septembrie, artileria sa grea s-a dovedit a fi o verigă slabă în apărarea teritoriului ocupat, înfruntând unități ucrainene mobile și din ce în ce mai bine echipate.
Moscova încă nu deține superioritatea aerianaă, adică nu controlează total spațiul aerian ucrainean, ceea ce i-ar permite lansarea de atacuri intense cu avioane de luptă și elicoptere, care au ajutat-o să înfrângă rebelii din Siria și Cecenia.
Ben Hodges, un alt fost comandant al forțelor terestre americane din Europa, a spus că, în ciuda atacurilor de luni, Ucraina încă părea să aibă „un impuls ireversibil” pe câmpul de luptă. „Sistemul logistic al Rusiei este epuizat și niciun rus nu vrea să lupte în războiul lui Putin din Ucraina”, a scris Ben Hodges pe Twitter.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News