Video Exclusiv Cum funcționează „motorul” franco-german al Europei pentru rezolvarea crizei cu Rusia?

Uniunea Europeană are nevoie să își regăsească vocea care pare pierdută la nivel internațional. Trebuie să facă față unor crize suprapuse și unitatea este cheia succesului pe termen lung. Au înțeles în sfârșit cele 27 de state membre cât de important este să lucreze coordonat și să pună interesele comune mai presus decât cele individuale? Reprezentanții celor mai puternice state din UE, Laurence Auer, ambasadorul Franței, și Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei, lămuresc aceste chestiuni într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24.

Cristina Cileacu: Avem o ediție specială „Pașaport Diplomatic”, invitații sunt reprezentanţii celor mai puternice țări ale Uniunii Europene. Doamna ambasador Laurence Auer reprezintă Franța și domnul ambasador Peer Gebauer reprezintă Germania. Această ocazie specială este legată de Tratatul de la Elysee, care a fost semnat la 22 ianuarie 1963. Pe atunci, preşedintele Charles de Gaulle şi cancelarul Konrad Adenauer au semnat tratatul. Cât de greu este să păstrezi o prietenie timp de aproape 60 de ani și care este agenda comună a ţărilor dvs? Dna ambasador Auer?

O prietenie lungă, după confruntări sângeroase

Laurence Auer, ambasadorul Franței în România: Tratatul și prietenia au 60 de ani, dar instrumentele de cooperare au fost reînnoite în mod constant. Un nou tratat, la Aix-la-Chapelle (Aachen - n.r.), a fost semnat în 2019 și aș spune că acesta este coloana vertebrală a întregii noastre politici externe, care înseamnă o bună relație franco-germană, lucrăm împreună ca să facem faţă oricăror probleme. Aş menţiona că prima vizită a Annalenei Baerbock (n.r. - noul ministru de externe german) a fost la Paris, a fost prima ei vizită în calitate de ministru al afacerilor externe, iar Le Drian, ministrul francez (n.r. - de externe), atunci când a găzduit-o, a spus: „Această relație nu este exclusivă, ci este esențială”. Așa că astăzi este foarte important pentru mine să fiu cu Peer Gebauer, împreună, să putem spune da, lucrăm împreună zi de zi, în România, pe toate temele.

Cristina Cileacu: Dle. ambasador Gebauer, comentariul dvs?

Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România: Tratatul de la Elysee, într-adevăr, a pus bazele unei prietenii istorice şi unice între ţările noastre, a căror istorie a implicat şi confruntări sângeroase. Este o comoară pe care o preţuim astăzi şi acest parteneriat şi prietenia germano-franceză, într-adevăr, cum a subliniat Laurence, se traduce prin cooperare la nivel global, politic, cultural, peste tot între Paris și Berlin, dar, desigur, și aici, în România, și există o serie de proiecte pe care le coordonăm și cele două ambasade coordonează.

Viziuni diferite, politici comune

Cristina Cileacu: Întotdeauna, prieteniile au parte şi de neînţelegeri. Precum în 1963, când de Gaulle dorea o legătură mai puternică între Germania și Franța, ca să asigure afacerile externe europene și ca să reducă dependenţa de Statele Unite, tot atunci, Kondrad Adenauer prefera parteneriat transatlantic mai puternic. Situaţia este similară în prezent, viziunile, opiniile liderii ţărilor dvs, nu sunt atât de diferite de cele din 1963. Vocea Uniunii Europene în politica externă se estompează. Cum poate fi recâștigată?

Laurence Auer: În primul rând, poziția mea de astăzi este puțin diferită pentru că, de la data de 1 ianuarie a acestui an, prezidăm Consiliul UE. Aș spune că poziția noastră de a promova ideile franceze s-a transformat puțin în cea de arbitru cinstit. Aș spune că în acest context, din nou, fiind în mijlocul prieteniei franco-germane, parteneriatul franco-german este absolut crucial. Este adevărat că nu suntem întotdeauna aliniaţi în opinii. Este adevărat că avem istorii diferite și este adevărat că vedem astăzi în UE o oportunitate uriaşă să avem o politică externă mai puternică, să avem o apărare mai puternică, de exemplu, prin proiectul-pilot privind Fondul de apărare. Aș spune că faptul că noi suntem în poziţia în care a fost Germania în 2021, când a prezidat UE, face și mai evident faptul că trebuie să păstrăm legătura și să fim la același nivel de înțelegere, mai ales în această perioadă de criză. Avem o criză triplă: energie, sanitară, avem o criză de securitate.

Europa mizează pe „Busola Strategică”

Pe partea apărării, preşedinţia franceză a decis să nu promoveze un nou tratat sau o nouă armată europeană. Noi, dimpotrivă, am urmat calea Germaniei. A fost ideea lor, în 2020, să promoveze „Busola Strategică” și vom realiza acest proiect, sper, cu ajutorul României, cu ajutorul tuturor celorlalte state membre ale UE, în următorul Consiliu European din martie. Este atât de important, este un instrument pentru obținerea unei culturi comune în chestiuni strategice și de apărare, identificarea amenințărilor, a noilor amenințări, a identificării lacunelor, a ceea ce nu este tratat astăzi în UE. Crearea unei liste de instrumente nu substituie NATO, este un alt instrument, dar reflectă dorința tuturor statelor membre să colaboreze pe acest subiect al problemelor strategice privind politica unită și, prin urmare, acest lucru este foarte important.

Cristina Cileacu: Dle ambasador Gebauer, pare că Germania a câştigat un punct.

Peer Gebauer: Nu dăm puncte aici, jucăm în aceeaşi echipă. Și da, doar ca să reiterez ce Laurance a subliniat pe bună dreptate, este un acord cu privire la multe, multe aspecte în privinţa elaborării politicilor în UE. Desigur, este firesc într-o singură țară, în cadrul unei instituții precum UE și, desigur, în tandemul franco-german, să ai opinii diferite cu privire la anumite aspecte.

În privinţa consolidării capacităţii europene, în special în domeniul politicii de apărare şi securitate, nu văd nicio diferenţă, ca să fiu sincer. Suntem foarte aliniați la ideea de a face Europa mai puțin dependentă, să facem Europa mai puternică în apărarea intereselor sale. Într-adevăr, avem un exemplu minunat în excelentul proiect germano-francez, Busola Strategică a UE, care sperăm că va fi adoptat până în martie. Laurence a subliniat că a fost iniţiat în timpul preşedinţiei germane a UE şi va fi finalizat în timpul preşedinţiei franceze. Din nou, vedeți cât de eficient funcționează această cooperare franco-germană. În ceea ce priveşte autonomia europeană sau suveranitatea în acest domeniu, permiteţi-mi să reiterez ceea ce s-a spus deja de Laurance: are scopul să consolideze UE şi prin urmare, dacă facem asta, consolidăm şi parteneriatul transatlantic. Nu este acolo să-l înlocuiască. Este acolo ca o măsură complementară.

Ce este „Busola Strategică”

Cristina Cileacu: Dacă aţi menţionat amândoi Busola Strategică, care va fi, sperăm, aprobată în martie, aceasta este o discuţie care a durat la nivelul UE în jur de doi ani sau poate mai mult de doi ani. Între timp, autocrațiile sunt foarte creative în încălcarea tuturor regulilor posibile atunci când doresc să facă ceva. Sunt aceste două ritmuri, ritmul european și al restului lumii, reglate la un moment dat?

Laurence Auer: Cu siguranţă, asta pune presiune asupra UE. Este o politică tânără, strategia este nouă, instrumentele sunt noi. Ştiţi, din punct de vedere istoric, UE lucra cu situaţii umanitare şi, de asemenea, în operaţiuni externe, ceea ce înseamnă că nu ne-am preocupat cu adevărat de problema soluţionării conflictelor etc. Dar sigur, în ultimii doi ani, a trebuit să ne ocupăm de asta. A fost o reflecţie asupra întregului, nu a fost doar ceva, așa cum a spus Peer, legat de dorința de a fi autonomi sau suverani. Globalizarea ne-a obligat să devenim mai conștienți de faptul că dacă vrem niște măști în timpul crizei, dacă vrem să avem o politică unită în faţa acestor tipuri de noi amenințări, trebuie să fim toți împreună. Nu este doar o chestiune de maturitate și de reacție la amenințări. Ideea este să fim în măsură, atunci când apare o amenințare, să fim conștienți că avem un număr de instrumente care ne permit să dăm răspunsul adecvat, indiferent că este vorba de aspectul comercial sau cele legate de sancțiuni, dar și pe restul aspectelor. Acest lucru lipsea până acum, aşa că sperăm că, odată cu preşedinţia franceză, vom putea pune un pic mai multă carne în această abordare strategică a UE.

Cristina Cileacu: Dle ambasador Gebauer, ca să răspundeţi la aceeași întrebare, de ce este nevoie de atât de mult timp pentru ca UE să vadă aceste probleme, pentru că ele nu au fost aici doar în ultimii doi ani, ca să fim sinceri.

Peer Gebauer: Ar fi puţin nedrept să lăsăm impresia că UE a realizat doar în toamna anului 2020 că există provocări în materie de securitate, politica de securitate şi apărare comună este în vigoare de foarte mult timp. Avem o serie de instrumente valabile, misiuni militare și civile în întreaga lume, în cadrul cărora UE își asumă un rol activ pentru punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare. Iar Busola Strategică este menită să ofere cadrul mai larg pentru această abordare și, de asemenea, să definească răspunsuri la noile provocări, noi provocări pentru securitatea noastră în domeniul cibernetic, al climei, de securitate și alte domenii. Deci, într-un fel, este o dezvoltare ulterioară, nu este ceva apărut din senin, ca şi cum UE tocmai s-a trezit și a spus: Wow, lumea este un loc periculos! Nu. Am fost activi și înainte. Aveţi dreptate când spuneți: de ce durează atât? Da, orice sistem organizat democratic, care este valabil pentru țările noastre, dar și pentru UE, durează mai mult ca proces decizional decât sistemele autocratice, în care decizia este luată de o singură persoană, un singur grup. Experiența istorică ne arată că aceste lucruri merg întotdeauna prost, că ne este mult mai bine cu un sistem în care fiecare voce este auzită și trebuie să muncim din greu pentru compromisuri și, bineînțeles, acest lucru necesită timp și niciodată nu obținem 100% din ceea ce am vrut inițial. Dar este mult mai bine aşa, pentru că merită să îi ascultăm pe ceilalţi, să ascultăm alte voci, să luăm în considerare alte opinii și apoi să venim cu o soluție care este cea mai potrivită pentru toată lumea.

Cât de uzată este relația cu Rusia

Cristina Cileacu: Ne confruntăm acum cu multe crize, după cum aţi menţionat, dar le voi lua, după părerea mea, pe cele două cele mai importante. În primul rând, cea evidentă, viu discutată și așa mai departe, mă refer la criza de securitate, care a fost creată de Rusia. Cât de stricate sunt relațiile Uniunii Europene cu Rusia și separat, ale fiecărui stat, Franța și Germania, cu aceeași țară?

Laurence Auer: În primul rând, vreau să subliniez faptul că în această criză, deoarece este o criză, a trebuit să multiplicăm canalele de comunicare, canalele de discuţii. Acestea includ şi NATO, îţi reamintesc, pentru că este în joc securitatea europeană ca element al Alianţei. Desigur, a inclus un dialog între Statele Unite şi Rusia, preşedinţii care au intrat în dialog direct. Însă principalul obiectiv al Franţei a fost să putem fi uniţi, să putem sta la masă împreună, nu doar pentru că avem preşedinţie franceză, ci pentru că noi credem cu adevărat, profund, că securitatea europeană trebuie gestionată de europeni. În principal, ar trebui să arătăm acest tip de atitudine și maturitate ca să putem spune că suntem uniți, nu ne dezbinăm şi că ne confruntăm cu aceste propuneri. Fiecare țară, menționez în mod specific România, are ceva de făcut în jurul mesei. Voi aveți o evaluare adecvată pentru Europa de Est, aveți o capacitate de analiză, aveți și experiențe și instrumente diferite, care fac foarte necesară experienţa voastră. Scopul nostru este dezescaladarea, dar, de asemenea, trebuie să continuăm această discuţie între europeni, pentru că toţi suntem îngrijoraţi. Avem şi un obiectiv fraco-german în această discuție, pentru că, după cum știi, am lansat formatul Normandia și destul de ciudat, propunerile rusești la un moment dat nu acopereau de fapt procesele regionale, care pentru noi sunt foarte importante. Iar în România s-au făcut multe, împreună cu vecinii de la Marea Neagră, de diplomaţia română.

Citiți și: Situația din estul Ucrainei, discutată la Paris de reprezentanții Moscovei și Kievului

Cristina Cileacu: Dle. ambasador Gebauer, în timp ce înregistrăm acest interviu, ministrul dvs de externe se întâlneşte cu ministrul rus de externe, la Moscova. Credeţi că va fi o îmbunătăţire a acestei relaţii?

Peer Gebauer: Într-adevăr, ministrul nostru de externe se află astăzi la Moscova, după ce a vizitat Ucraina, ieri, la Kiev. Vizita de astăzi, ca să încep cu acest aspect al întrebării, desigur, nu este o cale separată de negociere la tensiunea actuală. Tensiunile actuale, provocate sau inițiate de Rusia, cum ai spus pe bună dreptate în întrebare, reprezintă o amenințare mare la adresa stabilității și securității reale în Europa, și permiteți-mi să afirm clar: nu este doar o amenințare pentru Europa de Est, este o amenințare pentru întreaga Europă, iar această ameninţare trebuie să fie abordată în mod corespunzător, prin două căi. Una, poate fi rezolvarea prin dialog și prin dezescaladare. De aceea noi, Europa, Occidentul, NATO am clarificat faptul că ne apropiem de Rusia, iar acest dialog are loc în diverse forumuri. Dar, desigur, relațiile cu Rusia au, de asemenea, şi un unghi bilateral, și de aceea este necesar să se ajungă și bilateral la concluzii. Franța și Germania au luat foarte în serios evoluțiile din Est, în Ucraina, de mult timp și s-au angajat activ în formatul Normandia, care a facilitat acordurile de la Minsk, din 2015. Dar situația este foarte tensionată și este clar că trebuie să ne continuăm abordarea diplomatică. În afară de dialog, este nevoie de o busolă şi o poziţie foarte clară. Nu putem să renunţăm la principiile noastre, nu putem renunța la parametrii de bază ai dreptului internațional și asta înseamnă că trebuie să fim uniți și puternici în mesajul noastru, dar întotdeauna deschiși pentru un dialog, pentru încercarea de a dezamorsa această criză prin dialog.

Europa, cu ochii pe mișcările Chinei

Cristina Cileacu: Să sperăm că Rusia se va întoarce la masa formatului Normandia, pentru că acum evită acest format. Cea de-a doua ameninţare la care mă refeream este una discretă, rar sau insuficient discutată în public, în mass-media sau în altă parte. Dar se întâmplă, este una fină, și mă refer la mișcările pe care China le face peste tot în lume. Cum se descurcă Franţa, Germania şi, desigur, Uniunea Europeană cu această provocare sofisticată?

Laurence Auer: Sigur, Franța, cu această responsabilitate a președinției UE, are o pistă de negocieri între cei 27 de membri, pentru că avem un mandat în Consiliul European legat de China. Continuăm să avem o abordare globală față de China, așa cum spunea Peer, nu este vorba doar despre comerț, ci și despre valori, parametri, respectarea unor tratate internaţionale. Și asta este o discuție în curs de desfășurare la Bruxelles. Aș menționa şi această întâlnire la nivel înalt, care va avea loc în regiunea Indo-Pacific, care vine după o lungă perioadă de discuții despre cum ar trebui să ne raportăm la Asia ca întreg. Este un format nou, dar este interesant, deoarece include ideea că nu vom discuta doar cu o singură țară, care ne cere ceva, ne pretinde ceva sau investeşte în Europa, ci și cu alți parteneri care sunt tot în aceast grup și zonă Indo-Pacific.

Peer Gebauer: China reprezintă într-adevăr o provocare. Cred că abordarea noastră în cadrul UE, şi în privinţa Germaniei, este descrisă cel mai bine de trei termeni: partener, concurent, rival, care au fost subliniaţi în strategiile UE privind China. Avem nevoie de China ca partener în multe domenii. În mod evident, avem opinii diferte despre drepturile omului și alte aspecte și trebuie să ne ocupăm de ele. Răspunsul nu este să bilateralizăm relaţiile, ci să creăm o Uniune Europeană mai puternică, pentru că doar ca Uniune Europeană suntem suficient de puternici să contracarăm efectele negative, să găsim răspunsuri comune, să fim mai puternici, să spunem parteneri, rivali sau concurenți în faţa Chinei.

Ce rămâne după ce crizele trec?

Cristina Cileacu: Mă tem că avem prea multe probleme de discutat şi prea puţin timp. O întrebare scurtă pentru fiecare. Care va fi rezultatul acestora asupra Europei?

Laurence Auer: Criza este la apogeu acum, în sectorul securității. Este foarte greu de spus cum aş putea fi optimistă, sincer. Au durat mult, mult, mult timp discuţiile de la Brest (n.r. - între miniştrii de externe UE), așa că nu vreau să evit realitatea. Realitatea este că suntem în faţa unei provocări, ca preşedinţie UE, dar şi ca Franţa. Deci, mai fă-ne o invitaţie mai târziu și voi comenta mai bine.

Peer Gebauer: Rămân optimist că vom face faţă acestor provocări şi optimişt nu pentru că simt că va fi simplu ca o plimbare prin parc. Nu, provocările pe care le-am abordat în timpul acestui interviu și sunt destul de serioase și vor fi multe de făcut pentru diplomație și pentru politica internațională, în acest an, 2022. Dar, sunt pe deplin optimist că vom putea gestiona și că vom putea să facem față, pentru că UE este puternică, instituțiile UE sunt puternice, convingerile sunt puternice.

Cristina Cileacu: Deci trebuie să facem o a doua ediţie împreună. Dna ambasador Laurence Auer, reprezentantul Franței, dle ambasadorul Peer Gebauer, reprezentantul Germaniei, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.

• Etichete:
• pasaport diplomatic
• germania
• franta
• uniunea europeana
• ambasadori straini romania
• laurence auer
• peer gebauer

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei