Video Cum arată astăzi Băileștiul lui Amza Pellea. De la municipiul cu apă rece doar patru ore pe zi a ajuns să aibă strategie smart city

Municipiul Băilești din județul Dolj este locul care ni l-a dat pe Amza Pellea și pe care marele actor l-a invocat de multe ori în scheciurile și filmele sale, adesea cu o notă ironică, făcându-l un simbol al localității rurale urbanizate forțat de regimul comunist.

- Ce ar fi să mai rămânem o săptămână în România? Hai!

- Atunci, mergem cu avionul meu personal. Aveți aeroport la Băilești?

- Aeroport la Băilești?! Hă, hă!

- Taci, măi, din gură, că noi avem izlazul, e întins ca-n palmă. Ce zici, Veto, facem aeroport la Băilești?

- Păi, nea Mărine, dacă trebuie, nu facem noi?

(scenă din Nea Mărin Miliardar, 1979)

În Băilești nu s-a făcut până acum aeroport, dar localitatea aflată în jumătatea sudică a județului Dolj, la 57 de kilometri de Craiova, a reușit să devină municipiu și să se adapteze vremurilor și provocărilor. Iar asta a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene. Am stat de vorbă despre acest subiect cu primarul din Băilești, Costel Pistrițu.

Municipiu cu apă rece doar patru ore pe zi

- Putem spune că Băileștiul este un exemplu de bune practici când vine vorba de proiecte implementate cu bani europeni. Care a fost primul proiect și de ce ați apelat la fondurile europene?

- Din păcate, posibilitățile acestor comunități medii și mici au fost foarte limitate, iar accesarea fondurilor europene era imperios necesară, pentru ca întreaga comunitate să poate să se dezvolte, explică primarul Costel Pistrițu. În 2001 Băilești a devenit municipiu, dar paradoxal nu avea apă rece decât 4 ore. Primul proiect a fost un plan integrat de dezvoltare urbană, care a însemnat dezvoltare de infrastructură subterană de apă și apă uzată, cât și partea supraterană, partea aceasta de carosabil rutier și trotuare, pentru că nu exista un metru de asfalt făcut după 1989, povestește edilul din Băilești. Am mers în paralel cu proiecte pe partea sportivă. Noi nu aveam în acel moment o sală de sport. Am venit cu regenerare urbană, nu aveam un spațiu verde. Am făcut grădina publică „Prințul Știrbey”, continuă Costel Pistrițu.

Proiecte europene cu beneficii de 1.500 de euro pe cap de locuitor

- Ați făcut un bilanț cât însemnă fonduri atrase și cât este pe cap de locuitor?

- Da, pe primul exercițiu financiar am depășit 850 de euro pe cap de cetățean. În acest exercițiu financiar cred că o să ajungem undeva la 1.500 de euro pe cap de cetățean. Sunt mai bine de 30-35 de proiecte cu fonduri europene pe toate programele operaționale. Sărim de 100 și ceva de milioane de euro. Cel mai mare program este acum de înființare de rețea de gaze naturale în municipiul Băilești.

- Parcul în care ne aflăm acum este reabilitat tot pe fonduri europene, cât de mare este acest proiect?

- Am reușit să aducem această parte de centru, din teren degradat, neutilizat, să facem spațiu de recreere. Avem pescuit pentru tineri, le putem da ustensile de pescuit, hidrobiciclete, bărcuțe, dacă sunt talentați, caiac-canoe. Suntem printre puținii care am realizat și strategia smart city, iluminat public cu telegestiune. Ne vor veni 5 autobuze electrice, avem 100 de biciclete pe care cetățenii le vor folosi, spune primarul.

Nu se știe cum ar reacționa nea Mărin dacă și-ar vedea acum Băileștiul natal, dar putem presupune că s-ar fi simțit inspirat în continuare ca să valorifice artistic noua realitate.

Cum s-au transformat și alte localități din Dolj cu ajutorul fondurilor europene puteți afla vizionând AICI emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”.

• Etichete:
• fonduri europene
• bailesti
• judetul dolj
• finantare europeana
• amza pellea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei