Criza care a divizat Uniunea Europeană

Începe summitul care aduce în România toţi liderii din Uniunea Eurpeană. În contextul reuniunii de la Sibiu, vă explicăm la Digi24 contextul şi mizele acestui întâlniri. Vorbim astăzi despre o criză care a pus la încercare unitatea europeană. În 2015, peste un milion de oameni au ajuns pe Bătrânul Continent după ce au fugit din calea războielor şi foametei din Orientul Mijlociu sau din Africa.

În calea refugiaţilor spre Europa de Vest au apărut garduri de sârmă ghimpată, frontiere apărate cu gaze lacrimogene, dar şi lideri care le-au întins o mână. La patru ani de la acel moment, Uniunea Europeană nu are o soluţie pe deplin acceptată de statele membre în privinţa imigranţilor

Era vara lui 2015 când Europa s-a trezit în faţa unei provocări fără precedent. Sute de mii de fugari au bătut la porţie Europei. Alungaţi de războaie şi sărăcie, oamenii au luat cu asalt ceea ce în câteva săptămâni avea să fie numită "ruta balcanică", un traseu ce trecea prin Grecia - Macedonia - Serbia - Ungaria şi se continua spre Vest cu Austria - Germania şi de acolo către alte state din vestul Europei. Vorbim de şiruri nesfărşite de oameni, într-un pelerinaj care pentru ei însemna şansa la o viaţă nouă.

A fost momentul care a pus la încercare unitatea europeana, iar cele mai multe dintre statele membre UE au reacţionat emoţional.

Angela Merkel, cancelarul german, a luat decizia de a deschide graniţele.

Angela Merkel: „Germania este dispusă să primească refugiaţi, dar este important de ştiut că aceşti oameni pot primi ajutor în orice ţară a Uniunii Europene, într-un mod care să le garanteze protecţia faţă de persecuţii şi război civil.”

Numeroase ţări, mai ales din estul Europei, au anunţat însă că nu sunt dispuse să le ofere casă acestor fugari. Printre cele mai mai vehemente - Ungaria - prin vocea premierului Viktor Orban. De altfel, Ungaria a fost cea care a pornit un uriaș efect de domino prin construirea unui gard anti-refugiaţi la granița cu Serbia.

Viktor Orban - premierul Ungariei: „Toată lumea poate vedea că Europa este inundată de un val de imigranţi care nu a mai fost văzut niciodată în istoria noastră. Politicile urmate de Bruxelles vor duce la o catastrofă a lumii civilizate.”

Rând pe rând, statele membre ale spaţiului Schengen au anunţat reintroducerea controlelor la propriile graniţe, controale care nu au fost ridicate nici acum, după aproape patru ani. Abia anul trecut, liderii europeni au reuşit sa ajungă la un acord asupra migraţiei. S-au angajat să dea bani pentru centre de refugiaţi din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu. Iar în interiorul Uniunii vor funcţiona centre de triere. De asemenea, vor prelua imigranţi doar ţările care doresc să facă acest lucru.

Între timp însă, numărul imigranţilor care iau drumul Europei s-a diminuat considerabil. Anul trecut, puţin peste 130.000 de fugari au ajuns pe bătrânul continent. Analiştii cred că unul dintre motive este faptul că, o data ajunşi pe ceea ce ei credeau că este pământul făgăduinţei, imigranţii au avut de înfruntat realitatea. Fie şi-au găsit greu un loc de muncă, fie nu şi-au putut trimite copiii la şcoală sau pur şi simplu nu s-au putut adapta la viaţa din noua lor ţară.

• Etichete:
• uniunea europeana
• summit ue
• summit sibiu
• summit sibiu 2019
• summit ue 2019

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei