Competențele de bază au scăzut dramatic în UE. România, printre țările europene cu cele mai slabe cunoștințe la matematică
Abilitățile de citire și matematică ale copiilor s-au „înrăutățit semnificativ” în majoritatea țărilor Uniunii Europene, prezentând un risc uriaș pentru cât de bine își poate alimenta economia viitoarea forță de muncă, potrivit unui raport privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene, informează POLITICO.
Ratele de subperformanță – atunci când elevii nu ating competența minimă – au crescut în ultimii 12 ani, cu o scădere dramatică a competențelor de bază în 2022, un posibil motiv fiind închiderea școlilor din cauza pandemiei.
În prezent, UE este departe de obiectivul său de a reduce rezultatele insuficiente la 15% până în 2030, se arată în raport. Aproape unul din trei tineri de 15 ani nu avea abilități de bază la matematică și unul din patru nu putea atinge nivelurile minime la citire și știință.
Raportul a evaluat aceste rezultate slabe ca fiind o amenințare la adresa productivității muncii și a competitivității pe termen mediu. Acesta a citat sondajele angajatorilor spunând că este esențial să ai muncitori calificați și a subliniat lipsa forței de muncă ca împiedicând capacitatea companiilor de a crește producția.
„Sistemele de educație și formare care funcționează bine și sunt eficiente sunt, prin urmare, esențiale pentru dotarea tinerilor și adulților cu competențe relevante pentru piața muncii pentru locuri de muncă de calitate, de asemenea, având în vedere transformările mari cu care se confruntă UE”, se arată în comunicat.
Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv al Comisiei pentru competențe, a declarat că cifrele arată pericolul ca tranziția verde și digitală „ar putea risca să ne lase cetățenii în urmă”.
România, Cipru și Bulgaria încheie clasamentul ratelor se subperfomanță la matematică. Studenții mai săraci din UE se descurcă mult mai rău, aproape jumătate având performanțe slabe la matematică în 2022, „o creștere semnificativă de la 38,2% în 2018”, se arată în raport.
Dar declinul a lovit și copiii mai bogați, raportul semnalând lipsa de profesori calificați, „agravată în ultimii ani, printre altele, de pandemia COVID-19”.
Mai multe guverne iau măsuri, Finlanda introducând mai multe lecții obligatorii, iar olandezii plănuiesc să acorde 500 EUR per elev școlilor care doresc să îmbunătățească abilitățile de bază.
Roxana Mînzatu urmează să prezinte un plan de competențe la începutul lunii martie. Ea a spus că acest lucru „se va concentra pe investiții în competențe, învățarea adulților și pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională, păstrarea competențelor și recunoașterea competențelor”. De asemenea, Comisia intenționează să revizuiască un plan de educație digitală și să elaboreze o foaie de parcurs privind viitorul educației și formării digitale.
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News