CJUE a respins recursul Poloniei şi Ungariei împotriva regulamentului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins miercuri recursul formulat de Polonia şi Ungaria împotriva noului mecanism care permite UE să taie fondurile europene pentru ţările membre care încalcă drepturile şi libertăţile democratice. Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept nu este negociabilă, a spus Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.

„Curtea respinge acţiunea (Ungariei şi Poloniei)”, a anunţat miercuri Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Decizia finală a CJUE reprezintă un punct de cotitură în disputa dintre UE, pe de o parte, şi guvernele populiste de la Varşovia şi Budapesta, pe de altă parte, criticate pentru limitarea drepturilor femeilor, ale persoanelor LGBT şi ale migranţilor şi pentru reprimarea libertăţilor şi independenţei judecătorilor, media şi societăţii civile.

Decizia CJUE este definitivă şi nu poate fi contestată în apel.

Aşa-numitul „mecanism de condiţionalitate” ar putea afecta orice parte a bugetului UE, care se ridică la 1.800 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027.

#ECJ rejects the actions brought by #Hungary and #Poland against the #EUBudget conditionality mechanism on the respect of the #RuleOfLaw by Member States @Europarl_EN @EUCouncil

— EU Court of Justice (@EUCourtPress) February 16, 2022

Polonia, 36 de miliarde euro blocate

Disputele referitoare la statul de drept au blocat deja accesul Poloniei la 36 de miliarde euro din fondul de redresare post-pandemie ale UE, o sumă echivalentă cu aproape 7% din PIB-ul ţării.

De la aderarea la blocul comunitar în 2004, Polonia a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, care au ajutat fosta ţară comunistă să evite recesiunea în perioade de criză economică şi să evite un colaps economic în timpul crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19.

Miza este reprezentată de peste 75 de miliarde euro pentru care Polonia este eligibilă să îi primească de la bugetul comunitar până în 2027, inclusiv pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, digitalizare şi sectorul medical. Cel puţin 3,5 miliarde euro sunt prevăzute pentru tranziţia către energia verde.

Ungaria denunță o „răzbunare politică”

Partidul Fidesz, aflat la guvernare la Budapesta, a reacţionat la scurt timp după decizia CJUE, afirmând că hotărârea respectivă face parte din „răzbunarea politică” împotriva Ungariei.

În cazul Ungariei, încălcarea drepturilor democratice a costat deja ţara accesul la 7 miliarde euro din fondul de redresare post-pandemie al UE, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din PIB. Budapesta este eligibilă pentru a primi 22,5 miliarde euro de la bugetul UE până în 2027.

Premierul Viktor Orban, care se declară un adept al „democraţiei iliberale”, afirmă că Ungaria nu va accepta regulile UE privind migraţia, familia şi alte chestiuni sociale.

„Pentru ei, statul de drept este un instrument cu care ne pot modela în imaginea lor. Noi nu vrem să devenim ca ei”, a spus şeful executivului ungar.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că va comenta hotărârea tribunalului doar după ce va citi motivarea curţii.

„Voi putea comenta abia după ce voi citi motivarea”, le-a transmis jurnaliştilor şeful guvernului polonez.

În schimb, ministrul adjunct al justiţiei de la Varşovia a declarat că decizia CJUE este un atac la adresa suveranităţii Poloniei.

„Trebuie să ne apărăm în faţa unui atac la adresa suveranităţii noastre, Polonia trebuie să-şi apere democraţia împotriva şantajului care are ca scop să ne priveze de dreptul nostru de a decide pentru noi. În special dat fiind faptul că Polonia ar urma să piardă fonduri pentru nişte măsuri care sunt un standard în Spania sau Germania”, a scris ministrul adjunct al justiţiei, Sebastian Kaleta, pe contul său de Twitter, potrivit Reuters.

Șefa Parlamentului European cere aplicarea rapidă a mecanismului