Populiștii și Macron schimbă din temelii sistemul politic din Europa. Cum va arăta UE după 26 mai
Alegerile europarlamentare ar putea produce un nou sistem de partide în legislativul european. În condiţiile în care este posibil ca PPE să excludă FIDESZ, PES are o relaţie tensionată cu PSD, iar un nou grup suveranist îşi va face apariția, partidele europene tradiţionale pierd şi mult mai teren după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a început negocierile pentru formarea unui grup de centru, pro-european, conform Politico.
În prezent, cele două mari partide europene, PPE şi PES se confruntă cu defecţiuni în interior - Viktor Orban şi FIDESZ au o relaţie tensionată cu PPE, formaţiunea ungară fiind chiar suspendată din partid în luna martie, în timp ce PES a îngheţat relaţiile cu PSD-ul lui Liviu Dragnea după ce formaţiunea europeană a criticat dur schimbările din Justiție aduse de majoritatea PSD-ALDE. Deși este preconizat că PPE va rămâne cel mai mare partid din legislativul european și după 26 mai, șansele ca acesta să obțină o majoritate clară sunt mici. PES ar putea pierde poziția a doua în PE dacă grupul de centru al lui Emmanuel Macron se va dovedi un succes, dar socialiștii au arătat că sunt dispuși să negocieze o viitoare coaliție cu pro-europenii lui Macron: liderul PES din PE, Udo Bullman a avut cuvinte de laudă la adresa președintelui francez: „îl invităm pe președintele Macron să discute propunerile sale cu toți partenerii pro-europeni din Europa”, relatează Euractiv.
Macron ar putea rupe grupul socialiștilor
Noul grup politic pro-european care se va forma în Parlamentul European după alegerile europarlamentare din 26 mai ar putea schimba radical polii de putere din legislativul Uniunii Europene. Emmanuel Macron a început sâmbătă, la Strasbourg, negocierile cu mai multe partide de centru, la Strasbourg, printre care Ciudadanos (Spania), VVD şi D66 (Olanda) şi VLD (Belgia), toate membre ALDE Europa, în prezent. Macron are o strategie agresivă și negocierile pentru influență la viitoarele discuții despre Comisia Europeană și cine va conduce UE au început chiar la Summit-ul de la Sibiu, denumit de presa internațională ”Un veritabil Game of Thrones”.
Grupul Renaissance (Renaşterea – n.r.) va juca un rol important având în vedere că nici PPE şi nici PES nu vor obţine, cel mai probabil, suficiente locuri în Parlament pentru a forma o majoritate clară. În această situaţie, devine din ce în mai neclar cine va ocupa poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, dar grupul centrist al lui Macron are şanse să joace un rol important în numirea acestuia.
Există, de asemenea, speculaţii că Partidul Democrat italian, parte a PES, ar urma să treacă la grupul de centru al lui Macron, împreună cu Partidul Socialist din Portugalia. Acest lucru ar însemna că Renaissance câştigă membri şi în dauna ALDE, de unde şi-a recrutat majoritatea membrilor, dar şi a PES. Şi PLUS, partidul fostului prim-ministru Dacian Cioloş ar putea intra în noul grup politic de la Bruxelles. Într-un interviu pentru ziare.com, Dacian Cioloş a explicat că a mers la summit-ul de la Sibiu pentru a vorbi cu Emmanuel Macron de punerea bazelor pentru noua familie europeană din care speră să facă parte şi partidul său: „A fost cu un obiectiv foarte precis, si anume de a discuta despre constituirea unui nou grup politic in Parlamentul European, din care si noi dorim sa facem parte, si la a carui structurare si noi vrem sa contribuim. Cred ca este pentru prima data cand o forta politica din Romania, sau o alianta, in cazul acesta, participa la constituirea unui grup politic si nu se afiliaza unui grup politic existent. E un proces complex si dificil, dar ofera oportunitati, si anume de a pune pe masă niste idei si obiective, inca de la inceput, care sa se regaseasca in obiectivele politice ale acelui grup”.
Negocieri om la om cu românii
Macron îi țintește și pe socialiștii români, pentru că nu toți membrii grupului PSD care va intra în Parlamentul European sunt adepții suveranismului și nu își doresc să stea în aceaeși bancă cu Le Pen și Salvini. Surse din grupul europarlamentarilor PSD au explicat pentru Digi24.ro că, în cazul în care nu se prduce o schimbare de paradigmă la conducerea partidului, cel mai probabil după alegerile europarlamentare, o parte a grupului va migra în grupul extremiștilor, iar o parte la partidul pro-european al lui Macron.
Același lucru s-ar putea întâmpla și cu europarlamentarii ALDE, după ce relațiile dintre partidul lui Călin Popescu Tăriceanu și famiia europeană din care face parte s-au răcit și ele accelerat, mai ales după ce ALDE România a continuat, împreună cu PSD, procesul de modificare a legilor Justiție și a refuzat să respecte recomandările Comisiei de la Veneția. „Din păcate, situația din România regresează. Grupul ALDE a decis la începutul lunii aprilie să excludă ALDE România. Ne așteptăm ca partidul ALDE să dea curs acestei decizii și să-i excludă oficial din mișcarea noastră cât mai repede”, a scris Guy Verhofstadt pe Twitter, în luna aprilie.
Populiștii, pe val
Grupul Renaissance nu va fi singurul grup nou din PE după 26 mai. Condus de şefa extremei drepte din Franţa, Marine le Pen şi de viceprim-ministrul italian Matteo Salvini, noul grup suveranist din PE ar putea fi un adversar formidabil pentru pro-europenii lui Macron în condiţiile în care Adunarea Naţională (partidul de extrema-dreaptă din Franţa) e cotat ca primul în intenţiile de vot ale francezilor la mică distanţă de partidul preşedintelui Macron, iar suveraniştii şi euroscepticii italieni vor avea cel puţin un număr dublu de locuri în PE faţă de 2014, conform proiecţiei Politico. Mai mult decât atât, în contextul înrăutăţirii relaţiilor dintre PES şi PSD, grupul noilor suveranişti îl curtează şi pe Liviu Dragnea pentru a se alătura grupului după 26 mai.
Suveraniștii ar putea obține un post de comisar
Cristian Diaconescu, analist de politică externă şi fost ministru de Externe, crede că ambele grupuri noi din Parlamentul European, şi cel pro-european dar şi cel suveranist, au şanse să devină actori importanţi în noua arhitectură politică de după 26 mai. Suveraniştii ar avea chiar şanse să obţină o poziţie de comisar, chiar şi în condiţiile în care în momentul de faţă ei sunt consideraţi paria printre celelalte forţe politice europene: „Este posibil, da. Este foarte posibil, depinde de scoruri, dar uitaţi în Marea Britanie este cât se poate de îngrijorător, noul partid al lui Nigel Farage are peste 30% depăşind şi pe laburişti şi pe conservatori. E posibil să existe o astfel de situaţie. Repet, ultimele anticipări de care am ajuns spun că vor ajunge la o treime din Parlamentul European, deci ar putea face la un moment dat un tip de politică de care să se ţină seama, mai ales pentru conducerea instituţiilor europene”, a spus Cristian Diaconescu, contactat de Digi24.ro.
Grupul lui Macron, pe de altă parte, ar putea fi „balamaua” care să dea o majoritate pentru Comisie, crede Cristian Diaconescu, care mai spune şi că sunt şanse destul de mici ca preşedintele CE să fie altul decât candidatul partidului cu cele mai multe locuri în legislativul european, dar şi că celelalte înţelegeri dintre PPE şi PES vor funcţiona în continuare, indiferent de antipatiile politice: „Este adevărat s-ar putea să fie acea contribuţie la o majoritate lipsă a grupurilor pe care le-aţi menţionat (PPE şi PES - n.r.), dar indiferent de simpatiile sau antipatiile politice, atunci când este vorba de aşezarea structurii de conducere europene, popularii şi social-democraţii au cooperat, inclusiv în desemnarea a preşedintelui parlamentului la jumătate de mandat, funcţie pe care întotdeauna au împărţit-o şi pe care o vor împărţi şi de data aceasta”.
Soluția împotriva populismului - renunțarea la ideologiile clasice
Despre slăbirea partidelor europene tradiţionale prin aceste defecţiuni şi prin creşterea intenţiei de vot pentru suveranişti şi populişti, politologul Dan Dungaciu a explicat, pentru Digi24.ro, că partidele tradiţionale ar putea realiza că au mai multe lucruri în comun între ele, dincolo de ideologiile clasice, decât ar avea în comun cu populiştii ca Orban şi Dragnea: „Până în prezent, criteriul de selecţie politică în spaţiul european a fost cel ideologic, sunt partide populare, partide social-democrate, partide liberale (formaţiunea ALDE) şi alte formaţiuni. Dacă criteriul se schimbă şi atitudinea se modifică şi criteriul devine proiectul european, o să constatăm ca unele partide social-democrate au mai multe în comun cu partide populare, decât anumite partide populare cu anumiţi membri din familia populară. Deci popularii germani ar putea să aibă mai multe în comun cu partide social-democrate decât cu popularii lui Orban. Dacă se întâmplă această modificare foarte importantă, atunci partidele de mainstream nu vor mai fi ameninţate, pentru că nu mai funcţionează pe familii ideologice clasice. Dacă se va întâmpla asta, vom asista la următorul fenomen: mainstream-ul se întăreşte şi devine mai radical şi nu vei mai fi protejat tu, ca partid zurbagiu, de faptul că eşti social-democrat sau popular, vor începe să pedepsească oameni din familiilor lor politice care nu se vor conforma cu noul proiect ideologic, adică proiectul european. Şi atunci popularii îl vor plezni pe Orban, social-democraţii pe Dragnea, ca să simplificăm. Fiecare îşi va curăţa propria familie de astfel de elemente”.
Într-o astfel de nouă reconfigurare, influenţa suveraniştilor nu ar fi atât de mare, chiar şi în condiţiile în care ar reuşi să obţină un post de comisar în noua Comisie Europeană: „Problema populiștilor este că poziția lor politică în contextul formării unei astfel de Coaliții va fi mult mai puțin substanțială. Chiar și în condițiile în care vor reuși să obțină un comisar acest lucru nu va modifica radical mainstream-ul sau politica europeană, ea va fi modificată, după cum spuneam, de această dezideologizare în sensul ideologiilor clasice și reideologizarea în sensul proiectului european. Acest proiect sigur că va fi și definit și articulat și transformat în grilă de măsură a performanței de partidele tradiționale. Occidentul cum s-ar spune își va lua un fel de revanșă față de populism”, a mai spus Dungaciu pentru Digi24.ro.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News