Live

Live Text Ucrainenii se pregătesc de un dezastru la centrala nucleară Zaporojie. SUA vor să trimită muniții cu dispersie Kievului

Data actualizării: Data publicării:
Ucrainenii se pregătesc de un dezastru nuclear la centrala de la Zaporojie. Foto: Profimedia

Ucrainenii se pregătesc de un dezastru nuclear la centrala de la Zaporojie. Autoritățile se tem că pe o rază de 50 de kilometri în jurul centralei va fi contaminată, în cazul în care rușii pun în aplicare planul de a lăsa reactoarele fără răcire. Între timp, Statele Unite iau în calcul să furnizeze Kievului muniții cu dispersie care să ajute forțele ucrainene în contraofensiva împotriva rușilor. „Acestea ar avea, fără îndoială, un impact semnificativ pe câmpul de luptă”, a declarat un oficial american pentru CNN.  După exilul șefului Wagner, Evgheni Prigojin, în Belarus, SUA crede că președintele Vladimir Putin vrea să preia „controlul formal” asupra grupului și să-l transforme într-o întreprindere de stat, relatează Sky News.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Se dau lupte grele în jurul orașelor din estul țării

ACTUALIZARE 21:35 Luptele grele au continuat în jurul orașelor din estul țării, inclusiv Lyman și Bakhmut, potrivit unui raport ucrainean, potrivit Sky News.

„Inamicul continuă să își concentreze principalele eforturi în direcția Lyman, Bahmut”, a precizat Statul major al forțelor armate ale Ucrainei.

De asemenea, a adăugat că trupele rusești din regiunile Herson și Zaporojie încearcă să încetinească progresul ucrainean cu bombardamente grele.

Contraofensiva ucraineană avansează, dar „mai lent decât se aștepta”, potrivit armatei americane

ACTUALIZARE 21:30 Ultima contraofensivă a Ucrainei este „mai lentă decât se aștepta”, dar avansează totuși, a declarat un general american, potrivit Sky News.

„Contraofensiva avansează mai încet decât au prezis oamenii. Asta nu mă surprinde. Avansează în mod constant, deliberat, își croiește drum prin câmpuri minate foarte dificile, etc.”, a spus generalul Mark Milley

Oficialii ucraineni au raportat pe scară largă progrese pe toate fronturile.

Lovitura asupra unei școli a ucis doi oameni și a rănit alți șase în Donețk - oficiali ucraineni

ACTUALIZARE 21:25 O lovitură asupra unei școli din Donețk a ucis doi membri ai personalului și a rănit alte șase persoane, a anunțat biroul procurorului din regiune, potrivit Sky News.

„Ocupanții au atacat o școală din districtul Pokrovsky - a fost lansată o anchetă privind moartea a doi dintre ei și rănirea a șase angajați”, se arată într-un comunicat al biroului.

Un profesor de școală primară în vârstă de 56 de ani și un contabil șef în vârstă de 44 de ani au fost uciși, se precizează în comunicat.

„O parte din clădirea școlii a fost distrusă, sălile de clasă, birourile și alte spații au fost sparte, mobilierul și rechizitele școlare au fost distruse”, adaugă acesta.

Danemarca va dona 174 de milioane de euro suplimentari Ucrainei

ACTUALIZARE 21:20 Danemarca va debloca 174 milioane de euro (1,3 miliarde de coroane) suplimentari pentru Ucraina, bani destinaţi în principal finanţării achiziţionării de sisteme de apărare antiaeriană, muniţie şi vehicule, a anunţat vineri Ministerul danez al Apărării, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Este o donaţie importantă, pe care am făcut-o în funcţie de dorinţele şi nevoile Ucrainei, şi care va sprijini lupta Ucrainei împotriva trupelor ruse invadatoare”, a afirmat ministrul interimar al Apărării, Troels Lund Poulsen, într-un comunicat.

În cadrul acestei donaţii, 300 de milioane de coroane daneze vor fi alocate achiziţionării în comun de către Uniunea Europeană a muniţiei de artilerie pentru Ucraina.

Creat în martie, „fondul pentru Ucraina” a asigurat deja peste 7,5 miliarde de coroane daneze (1 miliard de euro) pentru 2023.

10,4 miliarde de coroane daneze au fost deja alocate acestui fond pentru 2024.

Potrivit guvernului danez, aceste cheltuieli îi vor permite să-şi dedice 2% din PIB pentru apărare până în 2030, un obiectiv al NATO din care ţara scandinavă face parte.

FSB a primit ordinul să-l asasineze pe Prigojin, spune șeful spionajului militar ucrainean

ACTUALIZARE 15:05 Kirilo Budanov, șeful contraspionajului militar al Ucrainei, spune că serviciul rusesc informații, FSB, a primit ordinul de a-l asasina pe Evgheni Prigojin, scrie CNN. Într-un interviu cu jurnalistul Howard Altman pentru revista online „The War Zone”, Budanov spune că FSB are ca obiectiv asasinarea liderului mercenarilor Wagner, în urma rebeliunii de săptămâna trecută.

„Suntem conștienți că FSB a primit ordinul de a-l asasina. Vor reuși să o facă? Vom vedea cu timpul”. Budanov, care conduce Directoratul pentru Informații de Apărare al Ucrainei (GUR), a spus că deznodământul acestui presupus complot al FSB este un „mare semn de întrebare”.

„În orice caz, astfel de încercări de asasinat nu vor fi rapide. Va dura ceva timp pentru a acționa în mod adecvat și pentru a ajunge la situația în care vor fi pregătiți pentru o astfel de operațiune masivă.

Citește mai mult AICI

Forțele ucrainene avansează în toate direcțiile contraofensivei, afirmă Kievul

ACTUALIZARE 15:00 Trupele ucrainene avansează în toate direcţiile contraofensivei împotriva forţelor de ocupaţie ruse, a declarat vineri un înalt responsabil din domenul apărării, citat de Reuters, potrivit Agerpres. 

De la începutul contraofensivei în această lună, Ucraina afirmă că ar fi preluat controlul asupra mai multor sate în sud-est, deşi Rusia deţine în continuare părţi din teritoriul ucrainean în est, sud şi sud-est.

„Dacă vorbim de toată linia frontului, în est ca şi în sud, noi am preluat iniţiativa strategică şi avansăm în toate direcţiile”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, la televiziunea ucraineană.

Reuters nu a fost în măsură să verifice în mod independent situaţia de pe câmpul de luptă. Rusia, care a declanşat o invazie pe scară largă în februarie 2022, nu a recunoscut câştigurile teritoriale ucrainene şi a declarat că armata ucraineană suferă pierderi grele.

Maliar a declarat că trupele ucrainene se deplasează „cu încredere” pe flancurile din jurul oraşului devastat Bahmut (în est), deţinut de forţele ruse, şi că principalele lupte se desfăşoară în jurul acestuia.

În sud, forţele Kievului se deplasează cu un succes mixt, uniformizând linia frontului, a spus ea. „În sud, noi ne deplasăm cu un succes variabil, câte o dată sunt zile în care avansăm cu un kilometru, alteori cu mai puţin de un kilometru, alteori cu până la doi kilometri”, a specificat viceministrul ucrainean.

Maliar a subliniat că eficienţa contraofensivei ar trebui să fie evaluată în funcţie de o „mulţime de sarcini militare diferite” şi nu doar de avansarea şi eliberarea aşezărilor. „În consecinţă, toate aceste sarcini sunt în curs de realizare şi doar militarii pot evalua aceasta corect şi cu precizie, or, potrivit evaluării lor, totul se desfăşoară conform planului”, a declarat ea.

Rusia acuză ucrainenii că pregătesc un atac terorist la centrala Zaporojie

ACTUALIZARE 14:50 Autoritățile de la Kiev au instalat dispozitive suplimentare pentru măsurarea radiațiilor, în contextul în care ucrainenii fac pregătiri în cazul unui accident la centrala nucleară Zaporojie.

Exercițiile sunt văzute diferit de la Moscova, iar purtătorul de cuvânt al MAE rus acuză ucrainenii că, în realitate, fac pregătiri pentru un atac terorist. „Autoritățile de la Kiev se pregătesc să comită un nou atac terorist”, a scris vineri Maria Zaharova, pe contul de Telegram

Anterior, șeful serviciilor de informații militare din Ucraina, Kirilo Budanov, acuza la rândul lui Rusia că a finalizat pregătirile pentru un atac asupra centralei nucleare Zaporojie, potrivit Kyiv Independent.

Întrebat dacă decizia de a efectua un act de sabotaj la centrală a fost deja luată, Budanov a răspuns că planul a fost „întocmit și aprobat” – singurul lucru rămas este ordinul de a merge mai departe. „Atunci se poate întâmpla în câteva minute”.

Tot el avertiza că forțele ruse au minat suplimentar răcitorul centralei. Budanov a spus că reactoarele nucleare s-ar putea topi în zece ore până la 14 zile dacă nu există răcire. Între timp, forțele ruse ar putea folosi „mijloace tehnice pentru a accelera catastrofa”.

Viktor Orban: Nu mai dăm bani Ucrainei până când nu va spune unde s-au dus fondurile anterioare de 70 de miliarde de euro

ACTUALIZARE 14:35 Ungaria respinge planurile Comisiei Europene de a acorda mai mulţi bani Ucrainei şi nu este dispusă să contribuie cu bani suplimentari pentru a finanţa costurile crescute ale UE legate de datorie, a declarat vineri premierul Viktor Orban, potrivit Reuters.

Premierul ungar, Viktor Orban. Foto: Profimedia

Orban, vorbind în marja summitului UE de la Bruxelles, a declarat că este o solicitare „ridicolă” din partea Comisiei ca Ungaria să contribuie cu mai mulţi bani, în condiţiile în care Budapesta - alături de Polonia - nu a primit bani de la Fondul de redresare al UE pe fondul unei dispute privind statul de drept. Uniunea Europeană va oferi Ucrainei un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-27, a declarat preşedintele blocului la 20 iunie.

Această decizie vine după o revizuire a bugetului comun al UE pentru 2021-27, care a fost epuizat de pandemia COVID-19, de războiul din Ucraina şi de o criză energetică. Inflaţia şi ratele ridicate ale dobânzilor au dublat, de asemenea, costurile serviciului datoriei.

„Un lucru este clar, noi, ungurii... nu vom da mai mulţi bani Ucrainei până când nu vor spune unde s-au dus fondurile anterioare în valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro”, a declarat Orban, potrivit News.ro.

Citește continuarea AICI

Explozii în orașul Berdiansk, port la Marea Azov

ACTUALIZARE 14:30 11 explozii au zguduit în această dimineață orașul Berdiansk, port la Marea Azov, ocupat de ruși încă de anul trecut. Deflagrațiile au vizat zona aeroportului și cel puțin o parte din ele au provocat incendii. Ocupanții ruși susțin că exploziile ar fi fost provocate de interceptoarele lansate de ei, ca răspuns la un atac ucrianean.

Berdiansk este principalul port de la Marea Azov folosit de ruși pentru transportul trupelor și tehnicii militare, după ce tot armata rusă a ras din temelii Mariupol anul trecut printr-un asediu de câteva luni. În același timp, Berdiansk este una din țintele contraofensivei ucrainene din regiunea Zaporojie, între cursul inferior al Niprului pe de o parte, Marea Azov și peninsula Crimeea pe de altă parte.

Lavrov: Rusia va ieşi „mai puternică” din rebeliunea lui Prigojin

ACTUALIZARE 13:30 Rusia va ieşi „mai puternică” din rebeliunea eşuată condusă de şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a spus vineri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de EFE şi AFP.

„Rusia a ieşit întotdeauna mai solidă, mai puternică din toate dificultăţile. Aşa va fi şi de această dată. Simţim deja că acest proces a început deja”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la Moscova.

În weekendul trecut, combatanţi ai grupului paramilitar condus de Evgheni Prigojin, considerat totuşi un apropiat al lui Putin, au ocupat mai multe facilităţi militare din sudul Rusiei, îndreptându-se apoi spre Moscova. Rebeliunea, declanşată vineri, s-a încheiat sâmbătă seara cu un acord care prevedea exilarea lui Prigojin în Belarus.

Citește continuarea AICI

Rusia reduce personalul de la centrala nucleară din Zaporojie, transmite contraspionajul militar ucrainean

ACTUALIZAR 13:00 Rusia reduce gradual personalul de la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, pe care o ocupă din primele zile ale invaziei declanşate pe scară largă în februarie 2022, a declarat vineri Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), potrivit Reuters şi Ukrainska Pravda.

GUR nu a precizat de ce au plecat unele persoane, iar Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţia în mod independent. Rusia, care controlează uzina din martie 2022, nu a comentat pentru moment această afirmaţie.

Kievul a acuzat Rusia luna aceasta că plănuieşte un atac „terorist” la centrala nucleară din Zaporojie, implicând emisii radioactive. Moscova a respins această acuzaţie.

„Potrivit ultimelor date, contingentul de ocupaţie părăseşte treptat teritoriul centralei nucleare din Zaporojie”, indică GUR pe aplicaţia de mesagerie Telegram, scrie Agerpres.

Printre primii care au părăsit centrala nucleară s-au aflat trei angajaţi ai companiei nucleare ruse de stat Rosatom, care au fost „responsabili de activităţile ruşilor” la uzină, conform GUR, care adaugă că angajaţilor ucraineni care au semnat contracte cu Rosatom li s-ar fi cerut, de asemenea, să plece.

Angajaţii ar trebui să plece până în 5 iulie, specifică GUR, de preferinţă cu destinaţia peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Contraspionajul militar ucrainean a declarat că şi numărul patrulelor militare se diminuează treptat pe teritoriul vast al centralei şi în oraşul vecin Enerhodar şi că personalului rămas la uzină i s-a recomandat să dea vina pe Ucraina „în cazul unei situaţii de urgenţă”.

Zelenski ar putea să nu participe la summitul NATO de la Vilnius, spune un consilier prezidențial

ACTUALIZARE 12:50 Ucraina vrea să primească o invitaţie pentru a începe procesul de aderare la NATO în cadrul summitului Alianţei Nord-Atlantice din iulie de la Vilnius, a declarat joi un consilier al lui Volodimir Zelenski, care nu a exclus posibilitatea ca preşedintele ucrainean să nu participe la această reuniune dacă liderii Alianţei nu vor da dovadă de „curaj”, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Foto: Profimedia Images

Consilierul diplomatic principal, Ihor Jovkva, a declarat pentru Reuters că Kievul doreşte ca summitul NATO, preconizat pentru 11-12 iulie la Vilnius, să dea un răspuns solicitării de aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, cerere pe care Kievul a depus-o la 30 septembrie.

„Această cerere se află în prezent pe masa liderilor ţărilor aliate din NATO. Summitul de la Vilnius ar fi un foarte bun început pentru a răspunde la această cerere. Iar prin răspuns, ne referim la invitaţia de a deveni membru, ceea ce ar reprezenta doar primul pasâ”, a afirmat Jovkva.

Aliaţii Kievului sunt divizaţi cu privire la rapiditatea cu care Ucraina ar trebui să adere la NATO, iar unele guverne occidentale se tem de orice mişcare care ar putea aduce Alianţa mai aproape de un război cu Rusia.

În interviul acordat în biroul preşedintelui ucrainean puternic păzit din Kiev, consilierul lui Zelenski a declarat că Ucraina a recunoscut că nu poate adera la blocul de 31 de membri în timp ce Rusia duce un război împotriva sa.

„Ceea ce ce cerem este sa începem procedura”, a spus el, bătând în masă la un moment dat, pentru a-şi sublinia punctul de vedere.

În spatele uşilor închise, Ucraina a făcut demersuri suplimentare de lobby în vederea unui progres. Kievul consideră că lupta sa împotriva invaziei ruse demonstrează că Ucraina este demnă de a fi admisă în NATO şi a demonstrat deja că este un element-cheie în securitatea transatlantică.

Unul dintre subiectele în discuţie pentru pregătirea summitului este dacă Zelenski va participa sau nu la reuniune. Liderul ucrainean a declarat că nu vede „niciun rost” să meargă la summit dacă Kievul nu primeşte un „semnal” la această reuniune. Şeful său de cabinet a declarat săptămâna aceasta că Zelenski va decide în ajunul summitului dacă va participa sau nu.

Absenţa sa ar eclipsa orice demonstraţie de unitate occidentală la summit. Occidentul a oferit cantităţi uriaşe de ajutor militar şi financiar pentru a sprijini Ucraina să reziste invaziei pe scară largă a Rusiei declanşată în februarie 2022. Dar absenţa ar priva conducerea de la Kiev de comunicarea preţioasă faţa în faţă cu aliaţii cei mai fermi în susţinerea Ucrainei.

Rezultatele finale ale unor summituri majore sunt, în general, rezultatul unor negocieri îndelungate, care adeseori se finalizează cu puţin timp înainte de începerea oficială a reuniunilor. „Dacă nu va exista niciun rezultat la summitul de la Vilnius, nu există nici motiv şi nici timp pentru a merge acolo”, a spus consilierul prezidenţial.

Ucraina spune că a doborât zece drone „Shahed” azi-noapte

ACTUALIZARE 10:35 Rușii au bombardat noaptea trecută regiunea Zaporojie cu patru rachete S-300 și 13 drone „Shahed”, relatează The Guardian. Ucrainenii au doborât zece drone, au transmis forțele aeriene.

Nicio persoană nu a fost rănită în atacul de azi-noapte din Zaporojie. În Nikolaiev un incendiu a izbucnit din cauza căderii fragmentelor de drone doborâte, însă nu au fost răniți, mai transmit autoritățile.

BBC: Wagner continuă să facă recrutări în Rusia

ACTUALIZARE 10:25 Grupul Wagner continuă să facă recrutări la birourile de mercenari din Rusia, în ciuda măsurilor luate de Kremlin în urma revoltei lui Evgheni Prigojin, scrie BBC, potrivit The Guardian.

Jurnaliștii au sunat de pe un număr rusesc la mai multe centre de recrutare și au primit confirmarea că acestea și-au continuat activitatea. De la Kaliningrad în vest până la Krasnodar în sud, nimeni nu a crezut că grupul era desființat, scrie sursa citată.

Mai multe persoane care au răspuns în centrele de recrutare au subliniat că noii membri semnează contracte cu grupul de mercenari în sine, nu cu Ministerul rus al Apărării. „Noi lucram. Dacă s-ar fi schimbat ceva, ne-ar fi spus. Dar nu există nimic”, a fost clar un recrutor din Krasnodar, sudul Rusiei.

În Volgograd, bărbatul cu care a vorbit echipa BBC a spus că, dacă cineva se înscrie astăzi în organizația Wagner, poate fi trimis „mâine” în Belarus.

Sarah Rainsford, care a întocmit raportul pentru BBC, a subliniat pe Twitter contrastul dintre tratamentul acordat grupării armate insurecționiste Wagner și cei care s-au opus în mod pașnic președintelui Rusiei.

Ar putea Putin să închidă internetul? Tăierea cablurilor subacvatice ar provoca o recesiune globală (El Pais)

ACTUALIZARE 10:15 În ultimii 20 de ani, Rusia a investit mult în sisteme capabile să atace rețeaua de cabluri subacvatice care reprezintă 95% din traficul de internet din întreaga lume, scrie El Pais.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin Foto: Profimedia Images

Este ușor să ne imaginăm că internetul este un fenomen imaterial și de neatins, dar adevărul este că rețeaua globală de care depindem atât de mult este alarmant de vulnerabilă atacurilor fizice.

95% din tot traficul de date la nivel internațional trece printr-un număr restrâns de cabluri subacvatice, potrivit lui Edward Stringer, fostul director de operațiuni al Ministerului britanic al Apărării.

Citește continuarea AICI

Generalul „Armaghedon” era, în secret, membru VIP al Grupului Wagner

ACTUALIZARE 10:00 Documente consultate în exclusivitate de CNN arată că Serghei Surovikin, generalul rus supranumit „Armaghedon”, a fost în secret membru VIP al Grupului Wagner, condus de Evgheni Prigojin.

Evgheni Prigojin și Serghei Surovikin. Colaj foto: Profimedia Images

Obținute de către Centrul rus de investigații Dossier Center, documentele dovedesc că Surovikin avea un număr de înregistrare personal la Wagner. Generalul „Armaghedon” apare pe o listă alături de alți 30 de înalți oficiali militari și de informații ruși, despre care Dossier Center a afirmat că sunt, de asemenea, membri VIP ai Wagner.

Nu este clar ce presupune calitatea de membru VIP al grupului Wagner și dacă există un beneficiu financiar. Se știa că Surovikin avea legături cu grupul de mercenari, dar documentele ridică semne de întrebare cu privire la apropierea dintre membrii de rang înalt ai armatei ruse și Wagner.

Citește continuarea AICI

SUA iau în considerare trimiterea de muniții cu dispersie în Ucraina

ACTUALIZARE 08:30 Administrația Biden ar putea aproba în curând trimiterea de muniții cu dispersie în Ucraina, relatează CNN. „Acestea ar avea, fără îndoială, un impact semnificativ pe câmpul de luptă”, a declarat un oficial american.

Administrația Biden ia în considerare să aprobe transferul focoaselor controversate de muniție cu dispersie în Ucraina, în timp ce ucrainenii se luptă să obțină câștiguri majore în contraofensiva lor de câteva săptămâni.

„Acestea ar avea, fără îndoială, un impact semnificativ pe câmpul de luptă”, a declarat un oficial american pentru sursa citată.

Oficialii au declarat că se așteaptă o decizie finală în curând de la Casa Albă și că, dacă sunt aprobate, armele ar putea fi incluse într-un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina de luna viitoare.

Oficialii ucraineni au cerut SUA să trimită munițiile cu dispersie încă de anul trecut, susținând că acestea vor ajuta la reducerea superiorității numerice a Rusiei.

Dar SUA au fost reticente să le furnizeze din cauza riscului pe care l-ar putea prezenta pentru civili și pentru că unii aliați cheie ai SUA, inclusiv Regatul Unit, Franța și Germania, sunt semnatari ai interzicerii munițiilor cu dispersie – arme care împrăștie „bombe” pe suprafețe mari care nu pot exploda la impact și pot reprezenta un risc pe termen lung pentru oricine le întâlnește, asemănător minelor terestre.

Contraofensiva ucraineană lansată la începutul acestei luni, însă, nu a făcut atât de multe progrese pe cât sperau oficialii americani până în acest moment, liniile de apărare ale Rusiei dovedindu-se mai puternice decât se anticipase.

Munițiile cu dispersie, pe care SUA le-au stocat în număr mare de când le-au eliminat treptat în 2016, ar putea ajuta în acest sens, au spus oficialii americani. Aceștia cred, de asemenea, că au reușit să atenueze preocupările unor aliați cu privire la transferul de muniții de către SUA, au spus oficialii.

Oficialul american a remarcat că arma nu ar fi o capacitate nouă pentru Ucraina. Atât ucrainenii, cât și rușii au folosit bombe cu dispersie de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022 și, mai recent, forțele ucrainene au început să folosească muniții cu dispersie furnizate de Turcia pe câmpul de luptă.

Ucrainenii se pregătesc pentru un posibil dezastru nuclear la centrala Zaporojie

ACTUALIZARE 08:10 Ucraina organizează exerciții de răspuns în cazul unui dezastru nuclear la centrala Zaporojie, relatează The Guardian.

Yuriy Malashko, guvernatorul regiunii de sud a Ucrainei care include centrala, a declarat că exercițiile din orașul Zaporojie și districtul din jurul acestuia au fost menite să coordoneze răspunsul tuturor serviciilor la o „situație de urgență” la uzină, relatează Reuters.

Ucraina a acuzat Rusia în această lună că plănuiește un atac „terorist” la centrală care implică eliberarea de radiații. Moscova a negat acuzația.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat joi că a scris Consiliului de Securitate al ONU și secretarului general António Guterres că Rusia „nu intenționează să arunce în aer această centrală nucleară. „Nu avem nicio intenție să facem acest lucru”, a spus el.

Imaginile televiziunii Reuters i-au arătat pe experți în echipament de protecție și măști de gaz, folosind dozimetre pentru a verifica nivelurile de radiații în mașini și camioane și apoi curățând roțile înainte ca vehiculele să fie supuse unei decontaminari suplimentare la punctele de spălare specializate.

Putin vrea să preia controlul asupra grupului Wagner

ACTUALIZARE 08:00 După exilul șefului Wagner, Evgheni Prigojin, în Belarus, mulți s-au întrebat ce se va întâmpla cu grupul său de mercenari. Au existat voci care spun că ar putea fi rebranduit, absorbit de armata rusă sau pur și simplu desființat complet. Acum, un thinktank din SUA crede că Kremlinul ar putea intenționa să preia „controlul formal” asupra grupului și să-l transforme într-o întreprindere de stat, relatează Sky News.

Luptătorii Wagner sunt staționați în diferite țări din întreaga lume, inclusiv în Siria, Libia și Republica Centrafricană.

Adjunctul ministrului rus de externe Serghei Vershinin a zburat la Damasc pentru a-i spune președintelui sirian Bashar al-Assad că Wagner nu va mai funcționa ca organizație independentă în țară, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Reprezentanții Ministerului rus de Externe i-au spus, de asemenea, președintelui Republicii Centrafricane Faustin-Archange Touadera și conducerii maliene că Wagner va continua operațiunile în țările lor respective, a adăugat acesta.

„Putin a susținut, la 27 iunie, că Kremlinul „finanțează integral” și „aprovizionează integral” Wagner, iar oficialii ruși pot folosi statutul existent al lui Wagner ca organizație finanțată și furnizată de stat pentru a-și finaliza naționalizarea oficială”, se spune în cea mai recentă actualizare. .

„Naționalizarea lui Wagner ar ajuta, probabil, efortul Ministerului rus al Apărării (MOD) de a include personalul Wagner existent în forțele armate obișnuite ale Rusiei prin contracte.

„Kremlinul ar putea intenționa să-și asume controlul oficial asupra Grupului Wagner în urma rebeliunii sale armate și să-l transforme într-o întreprindere de stat, deși nu este clar dacă Kremlinul s-a angajat într-o astfel de acțiune”, transmite Institutul pentru Studiul Războiului.

De asemenea, potrivit sursei citate, oamenii de afaceri afiliați la Kremlin ar putea achiziționa imperiul media intern al lui Prigojin. Acest lucru ar putea face parte dintr-un efort continuu de a „distruge reputația lui în Rusia”, a spus ISW.

Cele mai importante informații din ziua precedentă:

  • Rușii vor să cumpere apartamente în Mariupol
  • Zelenski va participa la summitul NATO doar dacă liderii vor da dovadă de „curaj”
  • Marea Britanie a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei
  • Josep Borrell: „Un Putin slăbit reprezintă un pericol mai mare”
  • Moscova anunță că a ucis doi generali ucraineni în atacul de la Kramatorsk
  • Prigojin şi Lukaşenko s-ar putea „trăda” în orice moment unul pe altul
  • Ucraina avansează „încet, dar sigur"
  • Progrese de peste un kilometru în trei zone distincte de pe fronturile estic şi sudic
  • Poliția l-a arestat pe coordonatorul atacului din Kramatorsk
  • Biden: Putin este un paria pe toată planeta
  • Putin asigură că „nu s-a îndoit niciodată” de sprijinul ruşilor în timpul rebeliunii Wagner

 

Editor : A.R. | C.L.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Vladimir Putin, reacție furioasă după atacul cu drone asupra orașului rus Kazan

Avertisment dur al Giorgiei Meloni: Rusia e o amenințare mai mare decât ne imaginăm. UE trebuie să fie pregătită

Zelenski: Aderarea Ucrainei la NATO este realizabilă

Criză în Abhazia. Liderul regiunii, care se plângea că Rusia i-a lăsat „în întuneric total”, spune acum că Putin i-a salvat

Partenerii noștri