Live Text Ucrainenii au eliberat 160 de kilometri pătrați de teritoriu. Contraofensiva continuă pe trei fronturi
Forțele ucrainene au continuat operațiunile ofensive în cinci sectoare ale frontului. În zona Bahmut, trupele Kievului au obținut câștiguri teritoriale la 6 kilometri nord-vest și 2 kilometri nord de această localitate. Oficialii armatei ucrainene au anunțat că forțele Kievului au avasnat 7,5 kilometri în teritoriile controlate de ruși în vestul regiunii Zaporojie. De la debutul contraofensivei, au fost eliberate 9 localități și 160 de kilometri pătrați, se arată în cea mai recentă analiză a situației de pe frontul din Ucraina realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
NEW: #Ukrainian forces reportedly conducted #counteroffensive operations in five sectors of the front on July 5 and made gains in some areas.
— ISW (@TheStudyofWar) July 6, 2023
Latest campaign assessment for #Russia's invasion of #Ukraine: https://t.co/XP0jVoL2M6 pic.twitter.com/RGCE0DrGNr
Grossi: Experții AIEA nu au găsit mine sau explozivi la centrala de la Zaporojie, dar încă nu au primit acces peste tot
ACTUALIZARE 20:40 Experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au reușit să verifice o secțiune mai largă a iazului de răcire al centralei nucleare de la Zaporojie și nu au găsit mine sau explozibili, spune șeful AIEA, Rafael Grossi.
Experții au inspectat în ultimele săptămâni părți ale centralei, dar acum au obținut un acces mai larg pentru verificări, potrivit unui comunicat al AIEA. În cadrul inspecției, experții au vizitat poarta de izolare care separă iazul de răcire de ceea ce a mai rămas din barajul Kahovka, distrus acum o lună.
Poarta a fost întărită cu contragreutăți și nisip și nu par să existe scurgeri de apă din iaz. „În urma solicitărilor noastre, experții noștri au obținut un acces suplimentar.
Până acum, nu au văzut mine sau explozivi. Dar au nevoie de acces mai larg, inclusiv pe acoperișurile reactoarelor 3 și 4 și părți ale halelor de turbine. Am speranța că acest acces va fi acordat în curând”, a spus Grossi.
Citește continuarea AICI
Trupele Wagner părăsesc Republica Centrafricană după ce au „refuzat să semneze contracte cu Rusia”
ACTUALIZARE 20:00 Oficiali de rang înalt din Bangui au confirmat, vineri, că mercenari Wagner pleacă din Republica Centrafricană, relatează Sky News.
Surse din Ministerul Apărării din Republica Centrafricană și un oficial de la ambasada Rusiei au dezvăluit că aproximativ 400 de mercenari Wagner au părăsit capitala cu două avioane miercuri.
Un oficial al Ministerului Apărării a declarat că luptătorii Wagner care au plecat au refuzat să semneze noi contracte cu Ministerul rus Apărării.
El a dezvăluit că între 1.300 și 1.400 de mercenari Wagner au rămas în țară, dar că aproximativ o sută își făceau bagajele pentru a părăsi Bouar, o bază cheie pe ruta comercială cu Camerun.
Bouar este o fortăreață critică împotriva rebelilor stimulați să preia controlul bazei și să perturbe comerțul cu lemn, o amenințare masivă pentru președintele țării Faustin-Archange Touadera, pe care Wagner este contractat să-l protejeze.
Poate fi activat Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul unui atac rusesc la centrala nucleară Zaporojie? Cum răspunde Jens Stoltenberg
ACTUALIZARE 19:30 „Rusia nu ar trebui să lanseze niciun atac de la centrala nucleară Zaporojie”, a spus vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a făcut apel rușilor „să se retragă din această instalație”, relatează The Guardian. În cadrul unei conferinte de presă, Stoltenberg a fost întrebat dacă un posibil accident sau un sabotaj la centrala Zaporojie, care ar putea duce la deplasarea unui nor radioactiv în țările NATO, poate fi considerat un atac şi, în consecinţă, poate declanşa Articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, scrie News.ro.
Întrebarea a venit în contextul în care doi senatori americani, unul democrat şi unul republican, au introdus luna trecută o rezoluţie prin care propun ca o eventuală distrugere a instalaţiei nucleare ce ar duce la pătrunderea de elemente radioactive pe teritoriul ţărilor membre NATO să fie considerată un atac la adresa NATO şi un temei pentru a recurge la Articolul 5 din Tratatul fondator de la Washington.
„Salutăm cu tărie faptul că AIEA monitorizează îndeaproape (situaţia de la Zaporojie - n.r.) şi că experţii săi urmăresc situaţia. AIEA are un mandat şi noi îl susţinem. Aceasta este o mare provocare într-o zonă de război. Rusia are o responsabilitate specială. Cel mai bun mesaj al NATO şi al AIEA este că Rusia nu ar trebui să lanseze niciun atac de la centrala electrică. Facem în continuare apel la Rusia să se retragă din această instalaţie”, a spus Jens Stoltenberg, evitând să răspundă la întrebarea specifică referitoare la Articolul 5.
Aderarea Suediei și Ucrainei a NATO. Zelenski denunță absența unității în cadrul Alianței
ACTUALIZARE 19:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat vineri absenţa unităţii în cadrul NATO cu privire la aderarea Suediei şi Ucrainei, subliniind că îndoielile Alianţei Nord-Atlantice privind aderarea Ucrainei reprezintă o ameninţare pentru forţa Alianţei şi, prin extensie, la adresa securităţii globale, potrivit AFP şi EFE.
„Cred că nu există destulă unitate în acest domeniu. Şi este o ameninţare pentru forţa Alianţei. Este foarte important pentru securitatea lumii întregi”, a declarat Zelenski în cursul unei vizite în Slovacia.
„Ne aşteptăm la o unitate din partea Alianţei, deoarece unitatea este forţa NATO”, a spus preşedintele ucrainean.
Rusia mizează pe "slăbiciune şi lipsa de coeziune a Alianţei", ceea ce „nu pot fi permise”, a adăugat el.
Zelenski a cerut de asemenea noi programe de ajutor militar pentru Ucraina. „Nu doar promisiuni, ci termene precise”, a continuat el, cerând de asemenea „garanţii de securitate pentru Ucraina” înaintea unui important summit al NATO la Vilnius, în Lituania, preconizat să aibă loc în 11 şi 12 iulie.
Calendarul secret al lui Prigojin. Șeful Wagner se întâlnea cu mulți dintre apropiații lui Putin
ACTUALIZARE 18:50 O analiză a calendarului secret al lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, atată că de-a lungul anilor s-a întâlnit cu mai mulți generali ruși și apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin, relatează Business Insider.
Un general rus cu legături strânse cu Wagner - Serghei Surovikin, comandantul adjunct al forțelor ruse care luptă în Ucraina - a dispărut deja din public și mai multe surse spun că ar fi fost arestat. Dar nu este singurul. Dacă Putin vrea să facă curățenie după revolta eșuată a Wagner, are mult de lucru.
La începutul acestui an, Insider (împreună cu Die Welt, Dossier Center și Politico) a obținut mai multe fișiere interne ale Wagner de la un grup de hackeri autointitulați Bogatîri, sau „cavaleri”.
Unul dintre dosare este calendarul personal al lui Prigojin, în care sunt trecute 17.824 de întâlniri pe o perioadă de aproape 10 ani. Fișierul original are o extensie .dba, un format asociat dispozitivelor Palm care nu se mai folosește ani de zile în Occident. Dossier Center a ajutat la conversia fișierului într-o variantă care poate fi citită.
Putin discută cu Consiliul de Securitate măsuri de contracarare a sancțiunilor occidentale
ACTUALIZARE 18:10 Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre măsurile destinate să contracareze sancţiunile impuse împotriva ţării pentru „campania sa militară” în Ucraina, relatează EFE. Chiar dacă președintele Rusiei susține că "statele neprietenoase" nu și-au atins obiectivele stabilite față de Rusia, cifrele arată că rubla continuă să se deprecieze puternic, iar veniturile din exporturi au scăzut cu peste 40%.
„Vom discuta astăzi despre măsurile pe care le luăm şi pe care trebuie să le luăm pentru a depăşi dificultăţile pe care le creează unele ţări pentru Rusia”, a declarat Putin la începutul întâlnirii, care a fost transmisă de televiziunea de stat rusă. În opinia preşedintelui rus, „până acum ţările neprietenoase nu au obţinut nimic din perspectiva obiectivelor pe care şi le-au stabilit faţă de Rusia”.
„Sunt sigur că nu vor obţine nimic. Dar trebuie să fim conştienţi de evenimentele care au loc, aşa că vom discuta toate aceste chestiuni”, a spus el, înainte de a-i cere ministrului rus de externe Serghei Lavrov să prezinte un raport despre situaţia curentă.
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 11 pachete de sancţiuni, alături de SUA, Regatul Unit şi alte ţări.
Printre cele mai sensibile măsuri se numără deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul SWIFT, plafonarea preţurilor la ţiţei şi la gazele ruseşti, interzicerea achiziţionării de petrol rusesc transportat pe mare şi închiderea spaţiului aerian al Europei, printre altele.
SUA vor trimite controversatele muniții cu fragmentație Ucrainei
ACTUALIZARE 17:00 Preşedintele Joe Biden a aprobat, vineri, furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face astăzi un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia EFE.
Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel, scrie Agerpres.
Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.
Potrivit HRW, atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina.
Citește continuarea AICI
Ucraina denunţă peste 2.500 de cazuri de „ecocid” de când a început invazia Rusiei
ACTUALIZARE 16:20 Ucraina a denunţat vineri, în cadrul unei reuniuni a OSCE la Viena, că Rusia a comis peste 2.500 de cazuri de „ecocid„, cu un impact de peste 50 de miliarde de euro, de când Moscova şi-a lansat invazia în februarie 2022, transmite EFE, citată de Agerpres.
„În cele aproximativ 500 de zile de la invazia rusă pe scară largă, am înregistrat peste 2.500 de cazuri de ecocid în Ucraina”, le-a declarat jurnaliştilor ministrul ucrainean al protecţiei mediului, Ruslan Strilets.
„Impactul asupra mediului nostru înconjurător este de aproximativ 52 de miliarde de euro”, a adăugat el, precizând că va reclama daunele provocate de Moscova la o reuniune a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe tema schimbărilor climatice, care are loc vineri.
„Vom aduna toate cazurile de mediu pentru că vrem să tragem Rusia la răspundere”, a promis ministrul.
Strilets a declarat că, în cadrul conferinţei, va solicita sprijinul partenerilor săi din OSCE, o organizaţie multilaterală cu 57 de state din care face parte şi Rusia, pentru planul de recuperare a teritoriului inundat după distrugerea barajului Nova Kahovka.
Distrugerea acestui baraj cu 80.000 de tone de apă, pe 6 iunie, pe care Kievul o atribuie Rusiei, a omorât circa 30 de persoane, a lăsat sute de mii de oameni fără apă potabilă şi a provocat pagube masive în urma inundaţiilor.
Numeroase organisme internaţionale solicită includerea „ecocidului” ca infracţiune internaţională în cadrul Curţii Penale Internaţionale (CPI), lucru susţinut şi de Parlamentul European.
Prin „ecocid” se defineşte o distrugere gravă a mediului natural prin acţiune umană deliberată sau neglijentă.
Ucraina ar primi „cu plăcere” muniții cu dispersie din partea SUA, afirmă un consilier al lui Zelenski
ACTUALIZARE 15:30 Ucraina ar primi cu plăcere muniții cu dispersie din SUA, a declarat un consilier al președintelui Zelenski, potriti Sky News.
Armele, care sunt interzise în 120 de țări, ar avea un „impact psiho-emoțional extraordinar” asupra forțelor ruse, a declarat Mykhailo Podolyak.
El a mai spus că Ucraina are nevoie de mai multe obuze și muniții, dar este recunoscătoare partenerilor săi pentru că „înțeleg realitățile dure ale războiului”.
Summitul NATO de la Vilnius va aduce Ucraina mai aproape de aderarea la Alianță, afirmă Stoltenberg
ACTUALIZARE 14:30 Summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius va aduce Ucraina mai aproape de aderarea la Alianță, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, potrivit Sky News.
„Timp de 500 de zile, Moscova a adus moarte și distrugere în inima Europei. Summitul nostru va trimite un mesaj clar: NATO rămâne unită”, a declarat Stoltenberg reporterilor la Bruxelles.
Președintele Volodimir Zelenski a cerut ca summitul de săptămâna viitoare de la Vilnius să ofere „garanții concrete de securitate” și o imagine mai clară despre cum și când anume va adera Ucraina la NATO.
Rusia va urmări „de foarte aproape” discuţiile dintre Zelenski şi Erdogan din Turcia
ACTUALIZARE 14:25 Kremlinul a anunţat vineri că va urmări „de foarte aproape” discuţiile dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat să ajungă spre seară în Turcia, şi omologul său Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Vom urmări de foarte aproape rezultatele negocierilor şi ne vom menţine parteneriatul constructiv cu Ankara”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
El a salutat „rolul de mediator” al lui Erdogan în conflictul din Ucraina, subliniind că preşedintele turc „a întreprins de mai multe ori mari eforturi pentru a rezolva diverse probleme”.
„Vom fi interesaţi să aflăm asupra căror probleme s-au centrat discuţiile dintre Erdogan şi Zelenski. Este foarte important”, a adăugat Peskov.
Zelenski a făcut o vizită surpriză în Slovacia
ACTUALIZARE 14:20 Volodimir Zelenski a sosit în Slovacia pentru o vizită surpriză, a anunțat biroul președintelui slovac Zuzana Caputova, transmite Sky News.
Zelenski a fost joi în Bulgaria și în Cehia și urmează să se întâlnească cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara.
Slovakia is next. Important meetings in Bratislava with President Zuzana Čaputová, Prime Minister Ľudovít Ódor and Speaker of the National Council Boris Kollár. Together with our reliable neighbor, we are talking about concrete defense support and Euro-Atlantic integration of…
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 7, 2023
În ultimele săptămâni, președintele ucrainean a intensificat presiunile asupra membrilor NATO pentru mai mult ajutor și sprijin pentru aderarea Ucrainei, înainte de summit-ul de la Vilnius de săptămâna viitoare.
Avansul Ucrainei continuă pe trei fronturi
ACTUALIZARE 13:10 Potrivit oficialilor, Ucraina își continuă avansul pe fronturile Bahmut, vestul regiunii Donețk și vestul regiunii Zaporojie.
Forțele ucrainene au încercat să distrugă forțele ruse, mai degrabă decât să recupereze zone de teritoriu, scrie Sky News.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) spune că a verificat rapoartele conform cărora forțele ucrainene au preluat poziții în Klishchiivka, la aproximativ 5 km sud-vest de Bahmut.
ISW precizează că mișcările recente de trupe, angajamentele și progresele arată că Ucraina „continuă eforturile de a degrada treptat forța de luptă și resursele logistice ale Rusiei”.
În interiorul trenului blindat al lui Putin. Au apărut fotografii care arată luxul în care circulă prin Rusia, după un orar secret
ACTUALIZARE 12:00 Trenul blindat de lux al lui Vladimir Putin este dotat cu un salon de înfrumusețare, o baie de abur turcească, o sală de sport, un restaurant luxos, arată un raport făcut public, în care sunt prezentate fotografii și planuri ale trenului.
Mai multe fotografii și planuri ale trenului au fost publicate în cadrul unei investigații comune realizate de Centrul de dosare, CNN, Süddeutsche Zeitung, Westdeutscher Rundfunk și Norddeutscher Rundfunk, scrie Insider.
Vezi continuarea AICI.
UE finanțează cu 500 de milioane de euro creșterea producției de muniție destinată Ucrainei
ACTUALIZARE 10:24 Negociatorii UE au ajuns la un acord menit să ducă la creşterea producţiei de muniţie şi rachete destinate Ucrainei, a anunţat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE vineri dimineaţă, relatează dpa, preluată de Agerpres.
Reprezentanţii statelor membre UE şi ai Parlamentului European s-au pus de acord asupra unui plan de a asigura industriei de apărare europene stimulente financiare pentru a extinde rapid capacităţile de producţie.
Iniţiativa, propusă de Comisia Europeană în luna mai, va fi finanţată cu 500 de milioane de euro de la bugetul comun al blocului comunitar.
„Aceasta este încă o dovadă a angajamentului neclintit al UE pentru susţinerea Ucrainei”, a declarat ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles.
De asemenea, iniţiativa va duce la dezvoltarea tehnologiei din domeniul apărării şi a bazei industriale, asigurând în cele din urmă securitatea pe termen lung şi apărarea cetăţenilor UE, a adăugat ea într-un comunicat.
Statele UE au făcut mari eforturi până acum pentru a furniza Ucrainei suficientă muniţie sol-sol şi de artilerie, precum şi rachete, pentru a respinge forţele ruse.
Creşterea producţiei este menită acum să prevină noi întârzieri pentru forţele armate ucrainene, precum şi să asigure că statele UE rămân capabile să se apere şi că au suficiente stocuri.
Acordul trebuie validat oficial de statele membre UE şi de Parlamentul European. Potrivit unor surse UE citate de dpa, reglementarea ar putea fi adoptată la timp pentru a intra în vigoare înainte de sfârşitul lui iulie.
10 morți după atacul cu rachete Kalibr asupra orașului Liov
ACTUALIZARE 09:25 Bilanțul victimelor atacului cu rachete rusești asupra orașului Liov a ajuns la 10 morți, a anunțat primarul orașului.
The death toll in Lviv has risen to ten. Search and rescue operations have been completed, lasting more than a day, the Lviv mayor Andriy Sadovyi reported.
— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) July 7, 2023
In general, due to the Russian rocket attack on Lviv on 6 July, 42 people were injured, including 3 children. 16 of them… pic.twitter.com/jyTdmFNUtj
Vineri dimineața, la ora locală 7 a.m., cel puțin 10 persoane fuseseră declarate moarte și alte 42 rănite în urma atacului cu rachete rusești asupra Liovului, conform autorităților locale, informează Kyiv Independent.
O rachetă de croazieră Kalibr a lovit un bloc de locuințe în dimineața zilei de joi, 6 iulie. Alte 35 de clădiri și 50 de mașini din zonă au fost avariate.
Volodimir Zelenski se întâlnește cu Recep Erdogan
ACTUALIZARE 09:02 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vizitează Turcia pentru a discuta cu președintele Recep Tayyip Erdogan despre acordul privind cerealele din Marea Neagră și despre evoluțiile războiului din Ucraina.
Turcia și ONU au intermediat acordul de anul trecut, care permite exportul de cereale și alte produse agricole din porturile ucrainene de la Marea Neagră, în ciuda războiului. Dar Rusia, supărată pe anumite aspecte ale punerii sale în aplicare, a amenințat că nu va permite reînnoirea sa după 17 iulie.
Erdogan, reales luna trecută pentru un nou mandat de cinci ani, a încercat să mențină legături puternice atât cu Kievul, cât și cu Moscova, de la invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie 2022. Turcia, membră NATO, nu s-a alăturat aliaților săi occidentali în ceea ce privește impunerea de sancțiuni economice Rusiei, dar a furnizat, de asemenea, arme Ucrainei și a cerut ca suveranitatea acesteia să fie respectată.
Ucrainenii „erodează” armata rusă. Rușii folosesc formațiuni de asalt „Z” alcătuite din deținuți pentru a sparge apărarea ucrainenilor
Forțele ucrainene continuă, în cadrul contraofensivei, să „erodeze treptat” armata rusă, căreia îi provoacă pierderi în militari și tehnică de luptă.
Ucrainenii atacă în acest moment pe trei axe principale, pe fronturile Bahmut, vestul Donețkului și vestul regiunii Zaporojie. Imagini geoconfirmate postate pe 6 iulie arată avansuri făcute de trupele ucrainene la periferia vestică a localității Klișcivka, situată la circa 5 kilometri sud-vest de Bahmut.
Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării, Hanna Mailar, a evidențiat eforturile militarilor ucraineni de a lovi raioanele de concentrare ale trupelor ruse - o condiție „imperativă” cu rol esențial în imaginea de ansamblu a contraofensivei.
Astfel, ucrainenii susțin că au distrus șase depozite de muniții pe axa Zaporojie în ultimele zile, inclusiv distrugerea depozitului de la Makiivka, din 4 iulie.
De cealaltă parte, forțele ruse continuă și ele operațiunile ofensive pe axa Svatove-Kremina. Rușii au încercat să avanseze pe direcțiile Novoselivske (la 15 kilometri nord-vest de Svatove), Novoihorivka (15 kilometri sud-vest de Svatove), Kamrzinkivka (12 km SV de Svatove) și Bilhorivka (10 km sud de Kreminna).
Conform oficialilor Kievului, rușii încearcă „în mod activ” să spargă apărarea ucraineană pe frontul Kupiansk-Liman cu ajutorul așa-numitelor formațiuni de asalt „Furtuna-Z”, alcătuite din foști deținuți.
Editor : M.L.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News