Video Moartea unei judecătoare - simbol din SUA. Nominalizarea pe care o va face Trump ar putea avea un impact până în România
Campanie electorală dinamitată pe ultima sută de metri în Statele Unite. Moartea lui Ruth Bader Ginsburg, membră a Curții Supreme și judecătoarea-simbol a mișcării feministe din America încheie o epocă și dă startul uneia noi. Politologul Cristian Pîrvulescu a spus, la Digi24, că următorul judecător care va fi numit în Curtea Supremă americană va fi probabil un conservator, care ar putea înclina balanța deciziilor din sistemul SUA în următorii 40 de ani.
Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump
Motivul pentru care România vrea ca ridicarea vizelor pentru SUA să fie anunțată înainte ca Trump să-și preia mandatul
Putin l-a felicitat pe Trump „pentru alegerea în funcția de președinte” al SUA
Joe Biden, discurs către națiune după victoria lui Trump
Corespondență Digi24 de la Washington
Mărturia femeii care a câștigat daune de 50.000 de euro, după ce a fost diagnosticată greșit cu cancer
Alegeri SUA 2024. S-a deschis prima secție de votare
Sumele uriașe cheltuite de candidații la alegerile prezidențiale din SUA
Diana Șoșoacă a făcut propagandă legionară, interzisă prin lege
Ruth Ginsburg, fost judecător Curtea Supremă: “În lunga mea viață, am văzut multe schimbări”.
Ruth Ginsburg avea perfectă deptate când spunea acest lucru. Ceea ce nu spunea, era că ea însăși a fost unul dintre motoarele care au schimbat fața Americii postbelice. Provenită dintr-un mediu modest, născută în Brooklyn, viața ei a fost o luptă continuă pentru egalitatea de drepturi.
Ginsburg - fost judecător Curtea Supremă SUA: „Care este diferența dintre un contabil și un judecător de la Curtea Districtuală din New York și de la Curtea Supremă? Doar o generație. Viața mamei mele și viața mea sunt dovada vie. Unde altundeva decât în America se putea întâmpla așa ceva?"
Absolventă de top a trei universități de prestigiu - Cornell, Harvard și Columbia - Ruth Ginsburg știa foarte bine cât de greu e să ai o carieră ca femeie, cu un copil, și evreică.
Ruth Ginsburg - fost judecător Curtea Supremă: „Când am intrat la Facultatea de Drept, în promoția mea de la Harvard erau peste 500 de studenți, dintre care doar 9 femei. Nu existau legi antidiscriminare, așa că angajatorii puteau fi mai mult decât direcți când spuneau: «Nu vrem nicio femeie avocat aici»”.
Brenda Felgen - juristă, fostă colegă: "Ruth Bader Ginsburg a fost implicată în primul caz în care Curtea Supremă a hotărât că discrimnarea de gen era neconstituțională".
Numită judecător federal de către președintele Jimmy Carter, ea a ajuns la Curtea Supremă în 1993, tot grație unui președinte democrat, Bill Clinton.
Ruth Ginsburg - fost judecător Curtea Supremă SUA: "În timpul vieții mele, mă aștept să văd trei, patru, poate chiar mai multe femei în prezidiul unor instanțe de rang înalt. Femei care nu se încadrează în același tipar, ci din medii diferite. Cu siguranță, nu m-aș afla astăzi în această sală, fără eforturile hotărâte ale bărbaților și femeilor care au păstrat viu visul egalității de drepturi”.
Ruth Ginsburg - fost judecător Curtea Supremă SUA: „Ei bine, una dintre ideile pe care am încercat să le întipăresc în mintea lor a fost acesta: gândiți-vă cum ați vrea să fie lumea în care vor trăi fetele și nepoatele voastre”.
Arthur Miller - fost coleg de facultate: „La Curtea Supremă, ea a continuat să legitimeze și să extindă drepturile femeilor. Dincolo de asta, ea a continuat să lupte pentru extinderea egalității de drepturi pentru toți oamenii”.
Ruth Ginsburg: „Voi prezenta o opinie seprată față de a Curții, dacă voi considera că aceasta nu numai că a greșit, dar a greșit în mod flagrant”.
Ruth Ginsburg: „Îmi place foarte mult munca pe care o fac. Cred că am cel mai bun serviciu din lume, pentru un jurist. Îi respect pe toți colegii mei și îi plac cu adevărat pe cei mai mulți dintre ei”.
Pîrvulescu: Nominalizarea care va fi înaintată de Trump ar putea duce la schimbarea situației politice din SUA pe următorii 40 de ani
“Vorbim despre o avocată care a luptat enorm de mult pentru drepturile omului, nu doar pentru drepturile femeii. Din această cauză a fost invitată în 1993 de Bill Clinton să facă parte din Curtea Supremă, unde, deși aparent era o progresistă, a fost mai degrabă o centristă. M-am uitat peste deciziile pe care le-a luat, care s-au situat în general la centru. Femeile care au venit după ea au fost mult mai la stânga, dar era vorba de un echilibru extraordinar de fragil în Curtea Supremă, care s-a prăbușit acum.
Dincolo de moștenire, vorbim de o criză politică care seamănă foarte bine cu ceea ce s-a întâmplat în 2016, când, în februarie, a murit, de asemenea, un judecător. Fusese numit de Reagan doar cu câțiva ani înaintea doamnei Ginsburg. La momentul respectiv, republicanii din Senat au spus «nu se pune problema schimbării». Sunt foarte importante datele. Acum suntem în septembrie. Atunci era în februarie. Era prea târziu să se facă nominalizarea. Nominalizarea va fi făcută pe 31 ianuarie 2017 de noul președinte ales, care era Donald Trump. Acesta va numi un conservator, păstrând echilibrul, care se va rupe, însă, după aceea.
De ce spun asta? Pentru că în momentul de față, scorul era de 5 la 4. Donald Trump a anunțat că va face o propunere imediat. A spus că va fi o femeie. Sunt două femei relativ tinere, undeva în jur de 48 de ani, amândouă judecătoare, amândouă ultraconservatoare. Asta ar duce la o schimbare a situației politice din SUA pe viitoarele trei, poate patru decenii, pentru că judecătorii la Curtea Supremă americană sunt numiți pe viață. Orice schimbare constituțională ar urma, în cazul în care ar urma, nu i-ar putea afecta pe cei care au fost deja numiți, având în vedere că durata de viață a unui judecător este undeva de peste 85 de ani. Sunt foarte puțini cei care au demisionat. Ne așteptăm ca cineva care are 48 de ani astăzi să continue să lucreze în Curtea Supremă americană încă peste trei decenii.
Toate deciziile legate de drepturile omului, de dreptul la vot, ș.a.m.d., care au fost considerate decizii curajoase, n-ar putea să mai fie luate în contextul acesta. Ăsta este motivul pentru care democrații vorbesc de ipocrizie, pentru că republicanii au anunțat că dacă o asemenea propunere ar veni o vor propune Senatului. Situația este destul de complicată. Am văzut cel puțin trei, dacă nu patru reprezentanți republicani care au spus că nu pot să nu fie consecvenți declarațiilor pe care le-au făcut în 2016.
Cert este că președintele va face această nominalizare săptămâna aceasta și că va deveni un subiect foarte dur de campanie.
De altfel, în 2016, în campania electorală, Donald Trump susținea că trebuie să fie ales președinte pentru a face nominalizarea la Curtea Supremă.
Curtea Supremă este o instituție echivalentă Curții Constituționale din România în anumite cazuri. Ea dictează interpretarea articolelor din Constituție. Vom vedea în ce măsură acest echilibru fragil, care face posibil ca decizii așa-numit liberale, progresiste, să mai fie luate de Curtea Supremă, va mai exista sau nu”, a explicat politologul.
„Ce se întâmplă în SUA influențează CCR”
Acesta a precizat că schimbarea de la la vârful justiției americane va avea un impact mondial și se va resimți și în Europa, afectând inclusiv Curtea Constituțională din România.
“Ce se întâmplă în SUA influențează Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și, implicit, Curtea Constituțională din România. Nu vorbim doar despre o problemă internă americană. Influența SUA este în continuare determinantă, în ceea ce privește drepturile omului. Ruperea echilibrului într-o direcție sau alta va conta foarte mult, pentru că în momentul în care vor fi 6 la 3 judecători, în acel moment echilibrul acesta fragil va dispare”, a spus Pîrvulescu.
Editor : Alexandru Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News