Ce a făcut Adrian Năstase la Moscova în preajma alegerilor prezidențiale ruse?

Din delegația Fondului Gorceakov au participat  la conferință  directorul Fondului „A. M Gorchakov” – Leonid Dracevski; directorul adjunct  al Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale „E. M. Primakov” – Nadejda Arbatova;   directorul de programe al clubului internațional „Valdai”, coordonatorul științific al Institutului European din cadrul Institutului de Stat de la Moscova pentru Relații Internaționale  – Oleg Barabanov; directorul Centrului pentru studii europene și internaționale – Timofei Bordaciov; directorul Departamentului european al Ministerului rus al Afacerilor Externe – Aleksandr Boțan-Harcenko;  consilierul directorului executiv, fost ambasador  al Rusiei în România (1997-2002) – Valeri Keniakin; ambasadorul  Rusiei în România (2011-2016) — Oleg Malghinov. Au fost prezenți și alți profesori, experți sau diplomați ruși, menționează Adrian Năstase, care îl amintește și pe un alt fost ambasador al Rusiei în România, între 2006 și 2011, Aleksandr Ciurilin.

„Ideea de bază a acestei conferințe a fost aceea a necesitătii unui dialog la nivel academic pentru a explică rațiunile unor abordări, poziții, temeri, stereotipuri  în cele două țări, pornind de la situația nouă de după 1989, în care statutul militar și politic al României s-a schimbat, iar Rusia a trecut prin numeroase transformări, explică Adrian Năstase. Chiar dacă România a devenit membră a NATO și a UE, situația noastră de vecininăte (chiar directă la Marea Neagră) ne obligă să comunicăm și să ne explicăm reciproc atitudini, poziții etc.”, scrie Adrian Năstase.  De altfel, aliații noștri vizitează frecvent Moscova, la nivel de președinți, premieri, miniștri de externe, adaugă fostul premier. Iar firmele lor comerciale sunt prezente peste tot în Rusia, a observat Năstase, care adaugă: „Desigur, respectând sancțiunile decise la Bruxelles sau la Washington”.

Adrian Năstase spune că a avut plăcerea să-l reîntâlnească, vineri, pe fostul ministru de externe Aleksandr Bessmertnih, iar gazdele i-au organizat alte două „întâlniri interesante” – cu Igor Ivanov, fost ministru de externe, cel care a semnat Tratatul politic dintre România și Rusia din 2003, și cu Aleksandr Grușko, recent numit adjunct al ministrului Lavrov, vechi diplomat, reîntors după o lungă activiate la misiunea rusă de pe lângă sediul NATO din Bruxelles, explică Năstase.

„Discuțiile au atins numeroase subiecte, pornind de la noul model al ordinii mondiale, de la situația nouă în Marea Neagră, de la temele sensibile, cunoscute, din relațiile bilaterale – privite din ambele unghiuri – de la alegerile prezidențiale de duminică  sau „incidentele” de la Londra și efectele lor internaționale (să mai lăsăm puțin timp până le vom comenta… ), de la componenta referitoare la apărare din discursul președintelui Puțîn, din 1 martie a.c., etc.”, scrie Adrian Năstase pe blogul său.

El pledează pentru un dialog direct cu Rusia și pare deranjat că România află despre problemele din relația cu Moscova indirect, de la aliații ei care vizitează Rusia: „Repet ceea ce am spus și după intrarea noastră în NATO și în UE: nu ne putem preface că la Est de noi este o pată albă. Istoria nu ne-a pus întotdeauna împreună, geografia, da. Putem influența viitorul pentru a sprijini oamenii de afaceri, oamenii de cultură, solutionând, gradual, cu inteligentă, rănile din trecut? Eu am crezut și cred în continuare că da. Sper, de altfel, că după calmarea actualei situații și evitarea intrării într-un nou Război Rece (care ar afecta în primul rând țările din prima linie) să putem participa și direct la dialogul NATO-Rusia, UE-Rusia, nu doar să aflăm problemele de la alți membri ai alianțelor noastre care vizitează Moscova. Să ne întoarcem la o politică externă de promovare, în primul rând, a intereselor noastre naționale”, scrie Adrian Năstase.