Live Text Rușii au folosit muniție incendiară în Donețk și sunt acuzați că dau foc lanurilor ucrainene. ISW: Putin vrea să captureze Harkov

Ministerul rus al Apărării a anunțat încetarea pauzei operaționale a armatei, astfel reluându-și atacurile pe mai multe axe de avans militar. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează că este puțin probabil ca rușii să efectueze mult mai multe atacuri la sol în Ucraina, însă va fi probabil o continuare limitată a acestora, Moscova concentrându-se pe zona Sloviansk – Siversk – Bahmut. ISW mai spune că Kremlinul ar fi ordonat forțelor ruse să preia controlul întregii regiuni Harkov, în ciuda probabilității foarte scăzute pentru un succes al Rusiei. Forțele ruse au efectuat sâmbătă atacuri limitate la sol în jurul Siversk și Bahmut și în rest au tras spre armata ucraineană și infrastructura civilă din estul Ucrainei. Autoritățile de ocupație ale Rusiei probabil răspund unei aparente amenințări a activităților partizane ucrainene prin întărirea regimurilor administrative din zonele ocupate.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Rușii, acuzați că incendiază lanurile cu grâne ucrainenilor

ACTUALIZARE 23:50 Ucrainenii îi acuză pe ruși că trag intenționat în câmpurile cu grâu ca să le dea foc. Incidente de acest fel s-au produs azi în regiunile Zaporojie, Herson și Nikolaev, printre altele. Toate sunt zone agricole importante, unde recoltarea este în toi și, în același timp, sunt zone de front. În unele cazuri, fermierii ies pe câmp ca să adune ce pot. Merg cu tractoarele și combinele printre flăcări. În plus, agricultorii ucraineni trebuie să fie atenți și la rachetele sau obuzele care au rămas neexplodate.

O capelă din cimitirul din Cernihiv, închinată soldaţilor ucişi la Donbas, distrusă de armata rusă

ACTUALIZARE 17:50 Locuitorii din oraşul Cernihiv îşi manifestă indignarea faţă de acţiunile armatei ruse, care a distrus o capelă din cimitirul central construită în memoria militarilor care au fost ucişi în regiunea Donbas începând din 2014, relatează Agerpres.

În timpul acţiunilor militare ruseşti din cel mai mare cimitir din Cernihiv, au fost distruse, de asemenea, şi mai multe monumente funerare ale ostaşilor căzuţi în acest război.

"Nici nu ştiu ce să gândesc. Pur şi simplu îi urăsc. Cum se poate să tragi în cimitir? Cum să tragi în case? Cu puţin timp în urmă au fost în vizită la mine nişte rude de la Moscova şi acum ei susţin că noi singuri ne-am dat foc la casă, că am avut în casă nişte laboratoare speciale americane", a declarat Oleksandra Mykolaevna, care a mers, duminică, să aprindă o lumânare la mormântul unui nepot, potrivit sursei citate.

Capela distrusă a fost construită, între 2016 şi 2018, de localnici, cu susţinerea administraţiei locale.

Unul dintre îngrijitorii spaţiului de înhumare susţine că şi biserica din incinta cimitirului a ars, în urma unor lupte pe care armata rusă le-a dus contra armatei ucrainene.

Oraşul Cernihiv este situat la Nord-Est de Kiev, la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Belarus şi la mai puţin de 100 de kilometri de graniţa cu Rusia. De la începutul războiului, numeroase clădiri ale unor instituţii publice, precum sedii de poliţie, sediul Securităţii, unităţi de învăţământ, dar şi unităţi militare, au fost distruse. De asemenea, bombardamentele şi atacurile cu rachete au vizat zeci de blocuri şi sute de case. Totodată, a fost distrus complet şi stadionul din oraş.

Rușii spun că au doborât un elicopter și un avion SU-25 din armata ucraineană în regiunea Harkov

ACTUALIZARE 15:00 Ministerul Apărării rus a anunţat că forţele sale au doborât un elicopter ucrainean MI-17 în apropiere de oraşul Sloviansk şi un avion SU-25 al forţelor ucrainene în regiunea Harkov, transmite duminică Reuters.

De asemenea, armata rusă a afirmat că rachete aer-sol cu rază lungă de acţiune au distrus un depozit în zona industrială a oraşului Odesa. În depozitul respectiv s-ar fi aflat rachete antinavă Harpoon furnizate Ucrainei de către ţări membre NATO, potrivit Agerpres.

Marea Britanie: Rusia își întărește pozițiile din zonele pe care le-a ocupat și bombardează pe toată linia frontului

ACTUALIZARE 13:50 Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters.

Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie.

De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat.

Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. „Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac”, a spus Skibiţki.

„Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei”, a adăugat reprezentantul armatei ucrainene.

Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk.

Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane, conform Agerpres.

Locuitorii din Irpin rămaşi fără case au fost mutați în vagoanele Căilor Ferate

Trimisul special al Agerpres, Cristian Lupaşcu, transmite că zeci de persoane din localitatea ucraineană Irpin, aflată la aproximativ 25 de kilometri Nord-Vest de Kiev, ale căror locuinţe au fost distruse în urma atacurilor militarilor ruşi din lunile februarie şi martie, au fost cazate în mai multe vagoane puse la dispoziţie de Căile Ferate din Ucraina, în cadrul unui proiect intitulat „Orăşelul Căilor Ferate”.

Vagoanele sunt conectate la întreaga reţea de utilităţi, iar reprezentanţii companiei feroviare ucrainene pun la dispoziţia persoanelor rămase fără adăpost inclusiv lenjerie de pat.

„Până la 1 octombrie, aceste cinci vagoane vor adăposti oamenii care se află aici. Momentan, avem internet StarLink, apă, aer condiţionat în vagoane, iar căile ferate ucrainene le-au acordat oamenilor şi lenjerii de pat. De asemenea, în vagoane avem toalete. Tot aici avem şi o baie comunală, maşini de spălat haine”, a declarat Irina, o reprezentantă a companiei feroviare de stat.

În patru vagoane sunt cazate 63 de persoane, dintre care 11 sunt copii. Cel de-al cincilea vagon este unul restaurant, în care beneficiarii programului primesc trei mese pe zi din partea Crucii Roşii.

Adăpostul temporar din vagoanele căilor ferate ucrainene de la Irpin e singurul de acest fel din întreaga ţară.

Totodată, în localitatea Makariv, aflată tot în regiunea Kiev, Guvernul Poloniei a finanţat construcţia unui orăşel modular temporar. Aici au fost amenajate 88 de locuinţe modulare, în care pot fi cazate peste 350 de persoane ale căror case au fost distruse de armata rusă.

Citește și Tony Blair: Războiul din Ucraina arată că dominaţia Occidentului se apropie de final iar China este în ascensiune

Militarii ruși au furat softurile centralei de la Cernobîl

ACTUALIZARE 09:35 Centrul de măsurare a radioactivităţii din zona de excludere a Centralei nucleare de la Cernobîl a devenit parţial nefuncţional, după ce militarii ruşi au furat, în timpul ocupaţiei din lunile februarie şi martie, softurile echipamentelor, a declarat, pentru Agerpres, directorul adjunct al centrului, Olexandr Barsukov.

Potrivit sursei citate, armata Rusiei ar fi sustras hardurile calculatoarelor şi programele cu care lucrau specialiştii Centrului de măsurare a radioactivităţii, având suspiciunea că în aceste laboratoare Ucraina ar crea armament nuclear.

„Când ocupanţii au intrat aici, din relatările celor care au rămas aici, au fost desfăcute toate calculatoarele. Ei susţineau că noi aici ne pregăteam pentru crearea armamentului nuclear. Era o informaţie falsă. Au stricat toate computerele şi softul cu care lucrau toate echipamentele pe care le avem aici. Probabil au căutat informaţii. Au scos toate hardurile şi le-au aruncat prin jur. Am încercat să le căutăm şi să le montăm din nou, dar până acum acest lucru a fost imposibil. Conducerea unităţii noastre duce tratative cu diferite companii, inclusiv cu companiile care ne-au furnizat aceste echipamente. Comisia Europeană ne-a ajutat să creăm acest laborator şi în scurt timp ne-au promis că ne vor aduce softuri noi şi vom încerca să repornim aceste echipamente”, a afirmat Olexandr Barsukov.

Mai multe detalii citiți AICI.

Bombardament cu muniție incendiară în Marinka

Potrivit Nexta, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, rușii au folosit muniție incendiară în Marinka, regiunea Donețk. Printre acestea ar fi și rachete Grad cu termit.

Occupiers use incendiary ammunition in #Marinka, #Donetsk region. pic.twitter.com/w4i7ae9fzA

— NEXTA (@nexta_tv) July 17, 2022

В стороне Марьинки сейчас pic.twitter.com/OqHFajV7qO

— Mar:A (@kAvA240222) July 16, 2022

ISW: Armata rusă vrea să cucerească toată regiunea Harkov

Președintele rus Vladimir Putin ar fi ordonat forțelor ruse să captureze orașul Harkov și restul teritoriului neocupat din regiune, în ciuda unei probabilități foarte scăzute de succes în zonă, conform ISW. Institutul oferă această observație ca o ipoteză, mai degrabă decât o analiză, deoarece dovezile și indicatorii pentru ca aceasta să se întâmple sunt limitate și circumstanțiale. Forțele ruse au încercat să cucerească Dementiivka la nord de Harkov de pe 26 iunie, chiar dacă capturarea localității are o importanță limitată pentru obiectivul apărării teritoriului ocupat față de acțiunile ofensive ale ucrainenilor. Directoratul Principal de Informații al Ucrainei a publicat o conversație interceptată pe 16 iulie în care un soldat rus a spus că comandantului său nu-i pasă de pierderi, ci vrea doar să ajungă în Harkov. ISW spune că autoritățile de ocupare ale rușilor continuă să pună condiții pentru anexarea regiunii Harkov dincolo de teritoriul pe care deja îl dețin.

#Kharkiv Update:#Russian President Vladimir Putin may have ordered Russian forces to seize Kharkiv City and the rest of unoccupied Kharkiv Oblast despite the extreme improbability of success.https://t.co/ayw5qvg1rQ pic.twitter.com/sOx8IrBOVQ

— ISW (@TheStudyofWar) July 17, 2022

Forțele ruse au lansat rachete către ținte terestre de-a lungul Axei Sudice pe 15 și 16 iulie. Acestea au lansat 4-6 rachete de croazieră Kh-101 – rachete de croazieră cu precizie înaltă făcute să evite sistemele de apărare antiariene – către Dnipro, regiunea Dnipropetrovsk în seara de 15 iulie. Imaginile arătau interceptarea a cel puțin una dintre acestea de către sistemele ucrainene iar alte două cel puțin au lovit clădiri din centrul Dnipro. Ministerul rus al Apărării susține că rachetele au lovit Fabrica de Construcții de Mașinării Yujni, folosită pentru construcția și repararea sistemelor ucrainene Tochka-Us și sistemelor de rachete cu lansare multiplă în districtul industrial din Dnipro, însă ISW nu poate verifica locațiile exacte ale atacurilor. Folosirea acestor tipuri de rachete de către ruși pentru a ținti o fabrică militară ucraineană ar putea fi din cauză că forțele ruse fie nu mai au muniție adecvată pentru astfel de atacuri, fie sunt disperate să diminueze atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare rusești prin țintirea depozitelor de bunuri și rachete.

Statul Major al Ucrainei a raportat că forțele Moscovei au continuat bombardamentele asupra liniei de contact și nu au efectuat ofensive terestre pe 16 iulie.

Citiți și: Eroii tăcuți ai unui oraș sub amenințare: „Timpul s-a împărțit în două. Nici măcar nu-ți mai poți aminti viața normală”

UE va înăspri sancţiunile împotriva Rusiei, acuzată de tiruri de rachete de la o centrală atomică

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta luni despre înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei, într-un moment în care Moscova este acuzată că a desfăşurat lansatoare pentru tiruri de rachete la centrala nucleară Zaporojie, în sudul Ucrainei, comentează AFP.

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (sud-est), Valentin Reznicenko, a denunţat sâmbătă „un potop de foc” în direcţia teritoriul oraşului Nikopol, cu tiruri de rachete Grad asupra zonelor rezidenţiale. „Salvatorii au găsit două persoane moarte sub ruine”, a anunţat el.

Miniştrii UE vor trebui să analizeze, printre altele, o propunere a Comisiei Europene de a interzice achiziţiile de aur din Rusia pentru a alinia sancţiunile UE la cele ale partenerilor săi din G7.

O altă propunere vizează includerea unor noi personalităţi ruse pe lista neagră a UE.

„Moscova trebuie să continue să plătească un preţ mare pentru agresiunea sa”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a transmis noile măsuri celor 27.

Potrivit unui înalt responsabil european, în cursul primei discuţii la Bruxelles cu privire la aceste noi sancţiuni, nu este aşteptată nicio decizie.

Cel mai mare cumpărător de aur rusesc este Regatul Unit, cu 290 de tone în anul 2020, în schimbul unei sume de 16,9 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de serviciul vamal rus.

Costul războiului se face simţit şi pentru restul lumii, au susţinut ţările occidentale la G20 de la Bali, care s-a încheiat sâmbătă fără un comunicat comun, din lipsă de consens asupra acestui punct.

Participarea Rusiei a fost „absurdă” şi „a echivalat cu invitarea unui piroman la o reuniune a pompierilor”, a criticat ministrul canadian de finanţe, Chrystia Freeland.

Acuzaţiile sunt de acelaşi ordin în Ucraina, unde operatorul naţional al energiei nucleare a acuzat armata rusă că a instalat lansatoare de rachete chiar pe situl centralei nucleare din Zaporojie, într-o zonă aflată sub controlul său din martie.

„Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol”, la 80 km sud-vest de Zaporojie, a afirmat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram.

Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei ucrainene, cea mai mare din Europa.

Vineri seară, forţele aeriene ucrainene au indicat că rachete ruseşti Kh-101 au fost lansate în jurul orei 22.00 din Marea Caspică spre Dnipropetrovsk, dintre care patru au fost distruse.

Centrul de comandă al regiunii sud a declarat sâmbătă că situaţia este „tensionată, dar sub control”, conform Agerpres.

„Inamicul continuă să desfăşoare ofensive (...) dar, din lipsă de succes la sol, intensifică loviturile cu rachete şi aeriene”, a afirmat el pe Facebook.

Mai la nord, lângă Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, oraşul Ciuhuiiv a fost lovit vineri seara de rachete ruseşti care au ucis trei persoane, a anunţat Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii.

În est, vineri seara, Kramatorsk, principalul oraş al bazinului Donbas aflat încă sub control ucrainean, în regiunea Doneţk, a suferit şi el mai multe bombardamente.

Pe de altă parte, Ucraina şi aliaţii săi occidentali rămân sub şocul loviturilor cu rachete de croazieră care au devastat joi centrul oraşului Viniţa, la sute de kilometri vest de front.

Bilanţul acestui atac a crescut sâmbătă la 24 de morţi. „Din păcate, o femeie a murit la spital, era arsă în proporţie de 85%”, a anunţat guvernatorul regiunii Viniţa, Serghii Borzov, adăugând că 68 de persoane au continuat să primească îngrijiri, printre care patru copii.

În faţa condamnărilor internaţionale, Ministerul rus al Apărării a afirmat că a vizat la Viniţa o reuniune a „comandamentului forţelor aeriene ucrainene cu reprezentanţi ai furnizorilor străini de armament”.

Cu toate acestea, un înalt responsabil american al apărării a declarat, sub protecţia anonimatului, că nu are „nicio indicaţie privind prezenţa unei ţinte militare în apropiere”.

Rusia nu a recunoscut niciodată erorile sau crimele comise de forţele sale armate în Ucraina şi dă asigurări sistematic că loveşte doar ţinte militare.

În Donbas, forţele separatiste şi armata rusă au afirmat că avansează în continuare şi că sunt pe punctul de a prelua controlul complet asupra oraşului Siversk, atacat după capturarea Lisiceansk, mai la est, la începutul lunii.

Ministerul rus al Apărării a afirmat sâmbătă că ministrul Serghei Şoigou i-a vizitat pe militarii implicaţi în ofensiva din Ucraina, fără a preciza data acestei vizite, a doua după prima în iunie şi nici dacă ar fi avut loc în Ucraina sau Rusia.

El „a dat instrucţiunile necesare pentru a creşte şi mai mult” presiunea militară, a adăugat ministerul, încheie AFP.

Editor : Alexandru Costea

• Etichete:
• vladimir putin
• rusia
• donetk
• lugansk
• donbas
• razboiul din ucraina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei