Polonia face plângere penală împotriva fostului său guvern pentru pierderea de fonduri europene
O comisie a noului parlament polonez, în care este majoritară coaliţia condusă de premierul pro-european Donald Tusk, va sesiza justiţia cu privire la o posibilă infracţiune ce ar fi fost comisă de fostul guvern prin neaccesarea fondurilor europene pe care Comisia Europeană le-a blocat pentru încălcarea statului de drept de populiștii PiS.
Un parlamentar membru al actualei coaliţii de guvernare, Roman Giertych, a declarat, vineri, potrivit Reuters, că sesizarea justiţiei îi are în vedere pe fostul premier, Mateusz Morawiecki, şi pe alţi foști oficiali din guvernul acestuia.
Comisia parlamentară care se va adresa justiţiei a discutat, vineri, despre ceea ce a prezentat ca fiind un posibil delict legat de o „omisiune oficială, care a condus la pierderea ireversibilă de către Polonia a unor plăţi în avans din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 4,7 miliarde de euro”.
Lansarea unor astfel de proceduri penale ar putea conduce la o agravare a confruntării politice dintre coaliţia lui Tusk şi partidul Lege şi Justiţie (PiS) al fostului premier şi al preşedintelui în funcţie, Andrzej Duda, confruntare ce are ca mize principale justiţia şi presa.
Fostul guvern polonez a avut un conflict susținut de ani de zile cu instituțiile europene
Comisia Europeană a acuzat guvernul Morawiecki de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional. Invocând aceste motive, Comisia a blocat fondurile ce revin Poloniei în planul european de relansare post-pandemie, o măsură similară fiind luată împotriva Ungariei din aceleaşi motive.
În plus, Comisia nu a mai permis Poloniei să acceseze nici fonduri de coeziune, deşi, spre deosebire de cazul Ungariei, în cel al Poloniei nu a fost activat noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre ale UE despre care consideră că încalcă statul de drept.
În aceste condiţii, premierul Morawiecki nu a mai solicitat Comisiei Europene plata fondurilor aferente PNRR-ului Poloniei. Însă actualul guvern susţine că există, de asemenea, fonduri în PNRR care nu ar fi depins de condiţiile Comisiei privind statul de drept şi pe care nici pe acestea fostul guvern nu le-a solicitat, inclusiv acea plată în avans de 4,7 miliarde de euro.
„Reformele” fostului guvern reacționar, eliminate de Tusk
După ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut majoritatea şi guvernarea în urma alegerilor din octombrie, noul guvern condus de liberalul pro-UE Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept.
Astfel, într-un plan de acţiune transmis Comisiei Europene pe 20 februarie, noul guvern polonez a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii „inadecvate” a Curţii Constituţionale, instanţă în care mulţi judecători au fost numiţi în timpul guvernărilor conservatoare precedente, s-a angajat, de asemenea, să separe Procuratura de Ministerul Justiţiei, să pună capăt „influenţei politicienilor” asupra Consiliului Naţional al Magistraturii şi să consolideze independenţa Curţii Supreme.
Comisia Europeană a acceptat acest plan şi a deblocat toate fondurile europene ce revin Poloniei, aproximativ 136,3 de miliarde de euro, dintre care 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi 59,8 miliarde fonduri din planul european de relansare post-pandemie (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă) şi de susţinere a tranziţiei verzi. Comisia Europeană a aprobat şi o primă plată, de 6,3 miliarde de euro, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei.
Însă preşedintele Andrzej Duda, din rândurile populiștilor reacționari PiS, precum şi unii magistraţi din instituţii cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor judiciare promise de guvernul Tusk.
În replică, acesta din urmă a transmis parlamentului un pachet legislativ menit să „asaneze situaţia” Curţii Constituţionale şi să „reiniţializeze” această instanţă prin înlăturarea judecătorilor actuali şi alegerea altora în locul lor. Totuşi, adoptarea unui astfel de amendament necesită şi voturi din partea parlamentarilor opoziţiei conservatoare, care deja a anunţat că nu-l va susţine.
Curtea Constituţională a fost în centrul disputei politice şi în anul 2015, când, anticipând atunci pierderea alegerilor, guvernul condus la acea vreme tot de Donald Tusk a numit în această instanţă judecători care aveau să fie schimbaţi, ulterior, de reacționarii populiști de la PiS.
Editor : Adrian Dumitru
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News