Live

Plătiți cu 95 de $ pe lună, muncitorii care fac haine pentru Zara și H&M protestează de 2 săptămâni în Bangladesh

Data publicării:
De două săptămâni, mii de muncitori din industria textilă din Bangladesh protestează și cer salarii mai bune FOTO: Profimedia Images

De două săptămâni, mii de muncitori din industria textilă din Bangladesh protestează și cer salarii mai bune pentru cei 4 milioane de angajați din țară. Acțiunile au devenit violente: trei oameni au murit în urma confruntărilor cu forțele de ordine, iar sindicatele spun că poliția a intervenit în forță, folosind gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.

„Acțiunile au escaladat acolo și devin din ce în ce mai violente”, a declarat Christina Hajagos-Clausen, director pentru industria de textile și confecții din cadrul IndustriALL Global Union, la care sunt afiliate sindicatele din Bangladesh, potrivit CNN.

Săptămâna aceasta, autoritățile au anunțat o creștere a salariului până la 113 dolari pe lună pentru lucrătorii din confecții, începând cu 1 decembrie. Însă muncitorii au respins oferta spunând că salariile nu au ținut pasul cu inflația în ultimii cinci ani. Inflația a crescut la 9% între 2022 și 2023, cea mai mare rată din ultimii 12 ani, potrivit Biroului de Statistică din Bangladesh.

Muncitorii din Bangladesh, care fac haine pentru branduri precum H&M, Zara și Levi’s, câștigă în prezent 95 de dolari pe lună. Ei cer salarii de 208 de dolari pe lună.

„Nu este acceptabil”, a spus Narza Akter, președintele Federației Sommilito Garments Sramik, unul dintre cele mai mari sindicate din Bangladesh. „Noi credem că lucrătorii din industria confecțiilor au fost batjocoriți de anunțul consiliului de conducere... a salariului oferit”, a mai spus el.

Din cauza protestelor, mai multe fabrici din țară au fost obligate să se închidă, astfel că al doilea cel mai mare centru de producție de articole de îmbrăcăminte din lume, după China, este blocat. Zeci de protestatari au ajuns la spital. Un protestatar a incendiat o fabrică în care a murit muncitorul Imran Hossain, de 32 de ani, iar ciocnirile violente cu poliția au provocat decesul lui Rasel Howlader, de 26 de ani, spune Departamentul de Stat din SUA.

„Suntem, de asemenea, îngrijorați de represiunea continuă la care sunt supuși muncitorii și sindicaliștii. Statele Unite îndeamnă părțile implicate să revizuiască decizia privind salariul minim pentru a se asigura că acesta face față presiunilor economice tot mai mari cu care se confruntă lucrătorii și familiile acestora”, a declarat Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

În acest domeniu sunt angajați unii dintre cei mai săraci și mai vulnerabili oameni din țară. Condițiile de lucru din industria confecțiilor din Asia de Sud-Est au mai de multe ori contestate. În Bangladesh nu au mai fost proteste de asemenea amploare și cu acest nivel de violență de aproximativ 10 ani, când s-a prăbușit Rana Plaza. Clădirea de nouă etaje era plină de fabrici de confecții, iar 1.100 de oameni, majoritatea femei, au murit în dezastru.

De atunci, condițiile de lucru s-au îmbunătățit, iar salariile au crescut, dar sunt cu mult depășite de creșterea valorii industriei confecțiilor. Exporturile de îmbrăcăminte din Bangladesh au crescut de la 14,6 miliarde de dolari în 2011 la 33,1 miliarde de dolari în 2019, potrivit grupului de consultanță McKinsey.

Fabricarea de articole de îmbrăcăminte în lon domină sectorul industrial în țară, reprezentând 35,1% din produsul intern brut anual al Bangladeshului.

Ce spun brandurile care își confecționează produsele în Bangladesh

18 mărci, printre care H&M, Levi’s, Gap, Puma și Abercrombie & Fitch, au trimis luna trecută o scrisoare primului ministru al Bangladeshului, făcând un apel la negocieri pașnice și cerând un nou salariu minim care să acopere nevoile de bază ale lucrătorilor. Asociația Americană de Îmbrăcăminte și Încălțăminte, sau AAFP, care reprezintă mărcile din SUA, sugerează o revizuire mai rapidă a salariului minim. În prezent, salariul minim este revizuit la fiecare cinci ani în Bangladesh.

„În mod ideal, ar trebui să fie revizuit anual, nu la fiecare 5 ani”, a declarat Nate Herman, de la AAFP.

Mărcile precum H&M nu dețin nicio fabrică în Bangladesh, ci încheie contracte cu proprietarii de fabrici de acolo.

Gigantul suedez a precizat pentru CNN că recunoaște „rolul important pe care îl joacă pentru a facilita plata salariului prin practici de cumpărare responsabile”, în Bangladesh. H&M a mai spus că „nu simte un impact major asupra producției sau lanțului de aprovizionare” din cauza protestelor de acum, chiar dacă unele dintre fabricile cu care lucrează au fost închise.

CNN a solicitat de la H&M clarificări cu privire la rolul pe care compania îl joacă pentru a facilita plata salariului, dar nu a primit răspuns.

Patagonia a spus că susține acordarea salariului minim de 208 de dolari pe lună, așa cum cer muncitorii. „Ne aprovizionăm de la un partener din Bangladesh de multă vreme, care fabrică unele dintre cele mai tehnice produse ale noastre. Furnizorul nostru a făcut progrese semnificative în ceea ce privește salariile, dar știm că putem face mai multe împreună”, a transmis compania.

Levi Strauss & Co a menționat într-o declarație că „a îndemnat guvernul Bangladeshului să stabilească un proces echitabil și transparent pentru stabilirea salariului minim”.

Brandurile nu au capacitatea de a stabili salarii în Bangladesh, dar poate influența acest lucru prin prețuri.

Editor : D.C.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Vucic spune că nu va ceda în fața protestelor izbucnite după prăbușirea acoperișului gării de la Novi Sad: „Nu-mi pasă deloc”

Lituania i-a sancționat pe premierul georgian și alți 14 politicieni de la Tbilisi. Ce interdicții vor trebui să respecte aceștia

Proteste masive în Georgia, unde un fost fotbalist a fost ales preşedinte al ţării. Era singurul candidat la președinție

Președinta Georgiei refuză să părăsească postul și cheamă la noi proteste. „Un parlament ilegitim nu poate alege un nou șef de stat”

Partenerii noștri