Live

Live Text Kievul a primit muniția cu dispersie din SUA. „Inamicul va renunța la acea parte a terenului unde este posibilă folosirea ei”

Data actualizării: Data publicării:
Ucraina a primit muniție cu dispersie din SUA. Foto arhivă: Profimedia Images

Suntem în ziua 505-a a războiului pe scară largă început de Rusia în Ucraina. Forțele ruse au lansat atacuri cu drone asupra Kievului pentru a treia noapte la rând, relatează The Guardian. Explozii s-au auzit în mai multe cartiere din capitala Ucrainei. Cel puțin o persoană a murit și mai multe au fost rănite, au anunțat autoritățile locale. Ucrainenii au doborât noaptea trecută 20 de drone Shahed și 2 rachete Kalibr, relatează The Kyiv Independent. Generalul Randy George a declarat miercuri că rachetele tactice cu rază lungă de acțiune ar putea fi de ajutor de Ucrainei. Între timp, Rusia acuză NATO că revine la „schemele” din Războiul Rece şi avertizează că este pregătită să răspundă prin utilizarea „tuturor mijloacelor”.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Până la 200 de soldați ruși au fost uciși în atacuri recente în sudul țării (oficial ucrainean)

ACTUALIZARE 23:30 Până la 200 de soldați ruși și comandantul orașului ocupat Tokmak au fost uciși într-un atac recent asupra unei baze rusești, a declarat un oficial ucrainean.

„Forțele noastre de apărare au acționat cu succes asupra pozițiilor ocupanților din Tokmak”, a declarat pe Telegram Ivan Fedorov, primarul orașului ocupat Melitopol din sudul Ucrainei, potrivit CNN.

Fedorov se află în teritoriul deținut de Ucraina și afirmațiile sale nu pot fi confirmate, dar a susținut că serviciile de informații raportează că o bază rusă de la o uzină de forjare din oraș a fost lovită.

Nu există nicio modalitate de a confirma afirmațiile și nu există în prezent nicio dovadă vizuală a unui atac asupra uzinei. Cu toate acestea, o rețea de socializare pro-rusă a afirmat marți că „AFU a bombardat masiv Tokmak. Preliminar, au fost înregistrate 6 lovituri”.

Un oficial numit de Rusia în Zaporojia ocupată, Vladimir Rogov, a vorbit, de asemenea, despre o serie de explozii în oraș în aceeași zi, postând un videoclip cu incendii într-o zonă deschisă care nu a putut fi geolocalizată.

Forțele ucrainene țintesc Tokmak în mod regulat, deoarece este un centru important pentru apărarea rusă.

Ucraina construiește noi fortificații de-a lungul frontierei de nord cu Belarus și Rusia

Ucraina își izolează și fortifică în mod constant granița de nord cu Belarus și Rusia și încurajează civilii din unele regiuni în care încă locuiesc, în apropierea graniței, să plece în locuri mai sigure, transmite CNN.

Ucraina continuă să „creeze bariere inginerești direct de-a lungul frontierei de stat. Săpăm șanțuri antitanc și minăm zona”, a declarat generalul-locotenent Serhii Naiev, comandantul Forțelor Comune. „Pentru a împiedica invazia grupurilor de sabotaj inamice și trecerea frontierei de către vehicule blindate, instalăm câmpuri minate corespunzătoare”.

Acțiunea, spune Naiev, este de a face acea zonă de frontieră „impracticabilă”, deoarece Ucraina nu are „niciun prieten” de cealaltă parte a graniței.

El a spus că, numai în ultimele 10 zile, armata a:

- făcut 30 de câmpuri de mine antitanc și bariere, folosind peste 5,8 mii de mine;

- dezvoltat aproximativ 5.000 de metri de tranșee și 6.500 de metri de șanțuri anti-tanc;

- creat poziții de tragere protejate.

De asemenea, autoritățile ucrainene continuă să îndemne civilii să părăsească zonele din Sumî care sunt bombardate în mod regulat de peste graniță: Zborul dronelor și activitățile pe căi navigabile sunt interzise, iar adunările, distracțiile și alte evenimente de masă sunt interzise în zonele aflate pe o rază de 20 de kilometri (sau aproximativ 12 mile) de la graniță.

Ministrul ucrainean al apărării spune că angajamentele aliaților NATO însumează aproape 1,5 miliarde de dolari în echipamente militare

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a publicat o listă completă a armelor și a altor echipamente militare promise la summitul NATO din această săptămână, spunând că acestea însumează echipamente în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari.

Iată ce include lista:

Franța: Rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și echipamente tehnice suplimentare pentru deminare.

Australia: 30 de transportoare blindate pentru trupe Bushmaster.

Germania: Un pachet de ajutor de aproximativ 782 de milioane de dolari include 25 de tancuri Leopard 1A5, 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder, două sisteme de apărare aeriană Patriot, vehicule de recuperare Bergepanzer și 20.000 de proiectile de artilerie de 155 mm.

Țările de Jos: Antrenament pentru piloți în august și ajutor pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană și de artilerie.

Norvegia: 1.000 de micro drone Black Hornet, pachete de sprijin pentru sistemele de apărare aeriană NASAMS deja desfășurate, precum și creșterea bugetului de ajutor militar pentru achiziționarea altor sisteme, de la 240 la 930 de milioane de dolari.

Marea Britanie: Peste 70 de vehicule de luptă, mii de proiectile pentru tancurile Challenger și un pachet de ajutor militar de 64,7 milioane de dolari pentru repararea echipamentelor.

Canada: 410 milioane de dolari în noi finanțări și proiecte pentru a sprijini Ucraina.

Generalul rus concediat după ce a criticat armata ar trebui să continue să servească în armată, afirmă comisia de apărare

Generalul-maior Ivan Popov, fostul comandant al Armatei 58, care a fost concediat după ce a criticat armata rusă, este un „general promițător” care „ar trebui să servească în armată”, a declarat joi șeful Comitetului rus de apărare, potrivit CNN.

Întrebat despre posibila redistribuire a lui Popov, Andrey Kartapolov, fost comandant al Armatei a 58-a, le-a spus joi jurnaliștilor să aștepte evoluțiile ulterioare.

Anterior, Kartapolov și-a exprimat încrederea că Ministerul rus al Apărării va aborda problemele ridicate de Popov, afirmând că o conducere eficientă presupune recunoașterea problemelor și ascultarea subordonaților.

Analiștii spun că demiterea publică a unui ofițer atât de înalt în timpul unei dispute deschise privind desfășurarea campaniei rusești este fără precedent, ceea ce sporește semnificația situației.

Vladimir Putin spune că posibila aderare a Ucrainei la NATO „va crea noi tensiuni”

ACTUALIZARE 20:00 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, joi, în timpul unui forum de tehnologie din Moscova, că Rusia s-ar putea retrage din acordul privind cerealele din Marea Neagră până când celelalte părți își vor îndeplini promisiunile, potrivit Sky News.

Acordul, care permite exportul în siguranță de cereale și îngrășăminte ucrainene din porturile din Marea Neagră, urmează să expire lunea viitoare.

Moscova a amenințat în repetate rânduri că va bloca prelungirea acestuia, susținând că anumite aspecte ale implementării sale afectează propriile exporturi rusești.

Vorbind la televiziunea de stat, președintele rus a declarat că este în contact cu Națiunile Unite în această privință, dar că nu a văzut un mesaj adresat de secretarul general al ONU care să sugereze un compromis pentru salvarea acordului.

Putin a mai declarat că posibila aderare a Ucrainei la NATO „va crea noi tensiuni”, adăugând că nu este „împotriva garanțiilor de securitate” pentru Kiev, dar că nu le va accepta „cu prețul securității Rusiei”.

El a continuat spunând că furnizarea de noi arme Ucrainei ar „escalada și mai mult” conflictul și „nu ar face decât să înrăutățească situația”.

Totodată, președintele rus a mai explicat că Rusia trebuie să își dezvolte propriile tehnologii pentru a nu depinde de Occident.

Acesta a mai spus că adversarii Rusiei au încercat să limiteze capacitățile tehnologice ale națiunii, dar a afirmat că au „eșuat” în acest demers.

Rusia și Belarus nu vor primi invitații oficiale la Jocurile Olimpice de la Paris 202

ACTUALIZARE 19:50 Rusia și Belarus nu vor primi o invitație oficială la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 atunci când peste 200 de echipe naționale vor primi invitațiile tradiționale la sfârșitul acestei luni, a anunțat Comitetul Internațional Olimpic (CIO), potrivit Sky News.

Este o tradiție a CIO ca, exact cu un an înainte de deschiderea unor Jocuri de vară sau de iarnă, să invite toate echipele naționale din întreaga lume la eveniment.

În ciuda acestei măsuri protocolare, unii atleți ruși și belaruși ar putea concura în continuare la Paris, în ciuda războiului, fără ca echipele lor naționale să fie invitate.

CIO a declarat joi că 203 comitete naționale olimpice (CNO) eligibile vor primi invitațiile pentru Paris pe 26 iulie.

„Din motivele invocate, acest lucru va exclude CNO din Rusia și Belarus, plus CNO din Guatemala, care este în prezent suspendat”, a precizat organismul olimpic într-un comunicat.

Guatemala este în prezent suspendată din mișcarea olimpică din cauza unei presupuse interferențe a guvernului în independența CNO-ului de acolo.

Președintele CNO din Belarus este Viktor Lukașenko, fiul liderului de stat Aleksandr Lukaşenko. El l-a urmat pe tatăl său în postul olimpic.

Biden discută cu liderii scandinavi în Finlanda

ACTUALIZARE 17:15 Preşedintele american Joe Biden a discutat joi cu liderii nordici la palatul prezidenţial din Finlanda, vizitând cel mai nou membru al NATO după ce, cu o zi înainte, a fost foarte aproape de Rusia, la Vilnius, unde a avut loc summitul Alianţei Nord-Atlantice, relatează Reuters, preluat de News.ro. 

Biden a venit în Finlanda, care are o lungă graniţă comună cu Rusia, direct de la discuţiile de la Vilnius, Lituania, pentru a participa la un summit americano-nordic cu liderii Finlandei, Suediei, Danemarcei, Islandei şi Norvegiei. De asemenea, el urma să susţină o conferinţă de presă comună cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, înainte de a se întoarce la Washington. 

Decizia Finlandei de a adera la NATO a venit după şapte decenii de nealiniere militară şi, ca rezultate, aproape a dublat lungimea frontierei pe care NATO o împarte cu Rusia. Finlanda a respins o tentativă de invazie sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar a pierdut teritoriu şi a menţinut relaţii echilibrate cu Rusia până la invazia lui Putin în Ucraina. 

Înaintea întâlnirii bilaterale cu Niinisto, Biden a salutat Finlanda ca fiind un „atu incredibil” pentru alianţa militară NATO. „Nu cred că NATO a fost vreodată mai puternică”, a declarat el reporterilor la palat. „Împreună apărăm valorile democratice comune”, a spus şeful Casei Albe.

Niinisto a declarat că aderarea Finlandei la NATO anunţă „o nouă eră în securitatea” ţării şi l-a aplaudat pe Biden pentru „crearea unităţii” la summitul de la Vilnius, care s-a concentrat pe solidaritatea cu Ucraina. 

Un oficial de la Casa Albă a declarat că, în timpul întâlnirilor, Biden va saluta, de asemenea, apropiata intrare a Suediei în NATO, după ce preşedintele turc Tayyip Erdogan a renunţat săptămâna aceasta la obiecţiile faţă de candidatura statului nordic. Suedia solicitase să adere la NATO alături de Finlanda, dar candidatura sa a fost blocată de Turcia, care spune că Suedia face prea puţin împotriva persoanelor pe care Ankara le consideră terorişti. 

„Asistăm la o schimbare totală a structurii de securitate europene ca rezultat al acţiunilor Rusiei, iar ţările nordice, în general, s-au apropiat de Occident ca răspuns la acţiunile agresive şi destabilizatoare ale Rusiei”, a declarat oficialul de la Casa Albă. 

La summitul NATO din această săptămână, Biden a spus că decizia Finlandei şi Suediei de a adera la NATO este o dovadă că „pofta nebună a lui Putin pentru pământ şi putere” s-a întors împotriva lui, servind doar la consolidarea alianţei militare. 

De asemenea, el a reuşit să-i risipească temerile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, deşi cererea ca Ucraina să intre rapid în NATO nu a fost satisfăcută.

„Ne-am îndeplinit fiecare obiectiv pe care ni l-am propus”, le-a spus Biden reporterilor pe aeroportul din Vilnius înainte de a pleca spre Helsinki.

Vizita sa are loc la exact cinci ani după ce fostul preşedinte Donald Trump a adoptat un ton conciliant cu Putin în discuţii pe care cei doi lideri le-au purtat tot la Helsinki, pe atunci teritoriu neutru.

Este de aşteptat ca Biden să discute, de asemenea, cu liderii nordici despre schimbările climatice şi tehnologiile emergente, printre alte subiecte.

Kievul a primit muniția cu dispersie din SUA. „Inamicul va renunța la acea parte a terenului unde este posibilă folosirea ei”

ATUALIZARE 16:30 Un general ucrainean a confirmat joi pentru CNN că Ucraina a primit controversatele muniții cu dispersie de la SUA, după ce președintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că a luat „decizia dificilă” de a aproba transferul acestora către Ucraina.

„Tocmai le-am primit, nu le-am folosit încă, dar ele pot schimba radical (câmpul de luptă)”, a declarat joi generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskii, comandantul Operațiunii Forțelor Comune Tavria, într-un interviu acordat CNN.

„Inamicul înțelege, de asemenea, că, odată cu obținerea acestei muniții, vom avea un avantaj. Inamicul va renunța la acea parte a terenului unde este posibilă folosirea ei”, a spus el.

Sosirea munițiilor americane nu a fost raportată anterior.

Conducerea superioară va decide asupra „zonelor de teritoriu în care poate fi folosită”, a declarat Tarnavskii, menționând că „aceasta este o armă foarte puternică”.

Tarnavskii a subliniat restricțiile privind utilizarea muniției cu dispersie, spunând că este interzisă în zonele dens populate, chiar dacă sunt ocupate de forțele rusești. SUA au declarat că au primit asigurări scrise din partea Ucrainei că nu vor fi folosite în zone cu civili și că utilizarea lor va fi urmărită pentru eventuale operațiuni de deminare.

„Rușii cred că le vom folosi în toate zonele de pe front”, a adăugat el. „Acest lucru este foarte greșit. Dar ei sunt foarte îngrijorați”.

SUA au transmis că decizia de a furniza Ucrainei muniții cu dispersie se datorează aprovizionării reduse a Kievului cu muniții de artilerie standard. Furnizarea de muniții cu dispersie este „temporară”, potrivit consilierului pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan.

„Odată ce (producția) atinge un nivel la care fabricarea de muniții unitare poate satisface nevoile Ucrainei, atunci nu va mai fi nevoie să continuăm să dăm muniții cu dispersie”, a declarat el marți, refuzând să ofere un termen.

De ce sunt controversate munițiile cu dispersie

Munițiile cu dispersie sunt canistre care transportă zeci sau sute de bombe mai mici, care se sparg deasupra unei ținte vizate, dispersând bombele în zona respectivă. Acestea sunt ținute de un cronometru pentru a exploda mai aproape de sau pe sol, împrăștiind șrapnelul care este conceput pentru a ucide trupe sau pentru a distruge vehicule blindate, cum ar fi tancurile.

Armele au fost interzise de peste 100 de națiuni, deoarece bombele pe care le împrăștie cad pe o suprafață mare, ceea ce reprezintă un risc pentru necombatanți. Cu toate acestea, Rusia a folosit aceste muniții în timpul invaziei sale în Ucraina.

VIDEO Cum arată viața prizonierilor de război ruși în Ucraina. Imagini dintr-o tabără în care sunt ținuți rușii capturați pe front

ACTUALIZARE 12:00 Pe rețelele sociale a apărut o înregistrare dintr-o tabără unde sunt ținuți prizonierii de război ruși capturați în Ucraina. Potrivit imaginilor prezentate, soldații ruși au parte de condiții bune de igienă și hrană.

În imaginile din tabăra ucraineană se remarcă în primul rând numărul mare de prizonieri de război ruși.

Îmbrăcați în uniforme bleumarin, ei merg în șir ordonat spre sala de mese, se spală pe mâini într-o baie curată, iar apoi se așază la mese, unde li se dă mâncare gătită, servită în castroane de metal. Prizonierii ruși par sănătoși și bine hrăniți, nu prezintă răni la vedere.

Lavrov: Prezența avioanelor F-16 în Ucraina este o amenințare nucleară

ACTUALIZARE 11:20 Rusia va considera prezenţa în Ucraina a avioanelor de vânătoare F-16, probabil la sfârşitul primului trimestru al anului 2024, o ameninţare în domeniul nuclear, a avertizat, joi, ministrul de externe rus Serghei Lavrov, potrivit EFE, citată de Agerpres.

„Am informat puterile nucleare - Statele Unite, Regatul Unit şi Franţa - că Rusia nu poate ignora capacitatea acestor avioane de a transporta arme nucleare. Nicio garanţie nu va ajuta aici”, a apreciat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu pentru ziarul Lenta.ru.

Lavrov a avertizat că, în plin război, armata rusă nu va sta să stabilească dacă fiecare aeronavă F-16 este echipată pentru lansarea sau nu de arme nucleare. „Însuşi faptul apariţiei unor astfel de sisteme în Forţele Armate ale Ucrainei va fi considerat de noi drept o ameninţare a Occidentului în sfera nucleară”, a subliniat ministrul.

Zelenski spune că Ucraina nu se va mulțumi cu un conflict „înghețat” cu Rusia: „Ne recuperăm teritoriul și pedepsim crimele rusești”

ACTUALIZARE 11:05 Volodimir Zelenski spune că Ucraina intenționează să recupereze toate teritoriile care-i aparțin și care au fost ocupate de invadatorii ruși și că nu se va mulțumi cu „înghețarea” frontului. Președintele ucrainean a mai precizat că Ucraina vrea să „pedepsească toate crimele” pe care Armata Rusă le-a comis de la începutul războiului.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat asigurări, joi, că Ucraina nu are nimic de-a face cu prăbuşirea avionului lui Prigojin. Foto: Profimedia Images

„Vrem să ne recuperăm teritoriul, să restabilim securitatea pe teritoriul nostru, să obţinem întoarcerea celor care au fost forţaţi să părăsească ţara și să pedepsim toate crimele ruseşti”, a spus președintele Ucrainei. „Aceasta este o victorie, iar un conflict îngheţat nu este o victorie”, a adăugat el. Pe tot parcursul zilei, Volodimir Zelenski a repetat mesaje de mulţumire pentru „ajutorul enorm” primit de Ucraina din partea liderilor occidentali ai NATO.

Citește continuarea AICI

„Rusia comite zeci de Bucea în Ucraina”. Dezvăluirile unei organizații care strânge dovezi pentru crimele de război comise de ruși

ACTUALIZARE 10:30 Rusia comite „zeci de Bucea” în Ucraina, potrivit unui ONG ucrainean care documentează crimele de război ruse în Ucraina şi investighează în prezent uciderea recentă a unuia dintre colaboratorii săi, scriitoarea Victoria Amelina, într-un atac cu rachetă asupra unei pizzerii din Kramatorsk, transmite joi EFE, citată de Agerpres.

Şase veste antiglonţ sunt aliniate de-a lungul pereţilor a ceea ce altfel ar arăta ca un apartament normal din Kiev. Vestele sunt indispensabile pentru echipa ONG-ului „Truth Hounds” care vizitează frecvent zonele atacate constant pentru a strânge cât mai multe dovezi despre crimele comise de trupele ruse în ţara pe care Moscova a invadat-o în februarie 2022.

„Ceea ce a făcut Rusia la Bucea nu este o abatere sau ceva limitat la anumite unităţi sau soldaţi. Documentăm crime de aceeaşi cruzime, deşi nu întotdeauna la aceeaşi scară, în aproape fiecare loc pe care îl vizităm”, a explicat unul dintre membrii ONG-ului, Roman Koval pentru EFE, în timp ce arăta un fragment dintr-o bombă cu dispersie folosită de Rusia în regiunea Harkov. „Aşa funcţionează armata (rusă), prin atacuri îndreptate împotriva civililor, torturi, asasinate şi răpiri”, subliniază el, care documentează crime de război din 2018.

Citește continuarea AICI

Biden evaluează trimiterea în Ucraina a unor rachete cu rază mai lungă de acțiune, de tip ATACMS

ACTUALIZARE  10:00 Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că ia în considerare autorizarea transportului către Ucraina a unor rachete ATACMS cu rază mai lungă de acţiune, pe care Kievul le solicită să-şi consolideze contraofensiva împotriva Rusiei, transmite EFE, citat[ de Agerpres. 

Întrebat dacă are în vedere posibilitatea de a trimite acest tip de armă, Biden a răspuns afirmativ. „Dar (ucrainenii) au deja echivalentul (rachetelor tactice) ATACMS. Ceea ce avem nevoie cel mai mult sunt obuzele de artilerie, iar acestea sunt insuficiente. Lucrăm la asta”, a explicat Biden, înainte de a se îmbarca în Air Force One, pentru a ajunge din Lituania, unde a participat la summitul NATO din 11 şi 12 iulie, în Finlanda, unde preşedintele american are programat joi un summit cu liderii ţărilor nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi Danemarca).

La summitul NATO de la Vilnius, Franţa a anunţat că va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune SCALP.

SCALP este denumirea franceză a rachetei Storm Shadow, dezvoltată în comun de Franţa şi Regatul Unit şi care are o rază de acţiune de peste 250 de kilometri. Guvernul britanic a anunţat livrarea acestor rachete către Ucraina la începutul lunii mai, de atunci armata ucraineană folosindu-le pentru atacuri asupra unor ţinte ruseşti din spatele liniei frontului.

ATACMS au o rază de acţiune de aproximativ 300 de kilometri, cu câteva zeci de kilometri mai mult decât SCALP şi Storm Shadows.

Statele Unite au trimis deja rachete HIMARS în Ucraina, dar raza de acţiune a acestora este de aproximativ 80 de kilometri, aminteşte EFE.

Ucraina: General rus mort în  atacul asupra unui hotel din Berdeansk 

ACTUALIZARE 09:55 Statul Major al Forţelor Armate din Ucraina a confirmat că mai mulţi militari ruşi şi-au pierdut viaţa într-un atac ucrainean asupra hotelului Duna din oraşul ucrainean Berdeansk, în care, potrivit diverselor canale Telegram, ar fi murit generalul rus Oleg Tsokov, transmite joi EFE, potrivit Agerpres. 

„În Berdeanskul ocupat temporar, în regiunea Zaporojie, ca urmare a unui atac direct, în timpul nopţii, s-a confirmat că trupurile soldaţilor ruşi au fost transportate cu camioane la morga locală”, se menţionează în comunicatul Statului Major ucrainean, care nu precizează data la care s-au petrecut evenimentele.

Berdeansk este situat pe malul Mării Azov în sud-estul Ucrainei şi a fost ocupat de forţele ruse pe 27 februarie anul trecut, la scurt timp după declanşarea invaziei pe scară largă a Rusiei asupra Ucraina.

De când, în luna mai, a fost anunţată sosirea rachetelor britanice Storm Shadow cu rază lungă de acţiune, Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii, armamentelor, centrelor logistice şi concentrărilor de trupe ruseşti aflate departe de front.

Storm Shadows sunt rachete de precizie care sunt lansate din aeronave şi lovesc ţinte la o distanţă maximă de peste 250 de kilometri. Cea mai lungă rază de acţiune pe care a avut-o Ucraina până când a primit aceste rachete britanice a fost de circa 80 de kilometri distanţă, graţie sistemului HIMARS trimis de SUA.

La summitul NATO desfăşurat marţi şi miercuri la Vilnius, Franţa a anunţat că va trimite în Ucraina rachete SCALP, o tehnologie de război cu caracteristici similare Storm Shadow.

Aliaţii occidentali ai Ucrainei nu permit Kievului să-şi folosească armele împotriva teritoriului Federaţiei Ruse, aşa că utilizarea lor ar trebui să fie limitată la teritoriile ucrainene aflate temporar sub ocupaţie rusă.

A treia noapte de atacuri asupra Kievului. O persoană a murit 

ACTUALIZARE 08:10 Cel puțin o persoană a murit și alte patru au fost rănite în urma atacurilor cu drone asupra Kievului, noaptea trecută, au declarat autoritățile locale, potrivit The Guardian. Este a treia noapte la rând când capitala Ucrainei se află sub asediul bombardamentelor rusești.

„În această seară, a avut loc un atac masiv cu drone iraniene”, a declarat administrația militară de la Kiev pe Telegram.

Serviciile de urgenţă au răspuns la apeluri în cartierele Solomianska, Şevcenko, Podolia şi Darniţa în urma unor „explozii în capitală”, a declarat primarul oraşului, Vitali Klitschko.

„În cartierul Podolia, în timp ce se lupta cu un incendiu într-un bloc de apartamente, a fost descoperit cadavrul unei persoane decedate”, a declarat dl Kitschko pe Telegram.

Dronele explozive Shahed „au intrat în capitală din direcții diferite”. Ucraina a doborât noaptea trecută 20 de drone Shahed și 2 rachete Kalibr, relatează The Kyiv Independent.

Au căzut resturi în cinci districte, iar o femeie de 19 ani și un bărbat de 23 de ani au fost răniți. Alte două persoane au fost rănite în cartierul Darniţa „ca urmare a căderii de moloz”, a declarat pe Telegram Sergii Popko, şeful administraţiei militare din Kiev, pe Telegram. 

Ameninţarea unui atac cu drone ruseşti asupra Kievului rămâne reală, au precizat forţele aeriene ucrainene într-un comunicat.

SUA: Rachetele tactice cu rază lungă de acțiune ar putea fi de ajutor de Ucrainei

ACTUALIZARE 08:00 Ucraina ar beneficia din furnizarea de către SUA de rachete tactice cu rază lungă de acţiune, ATACM, a afirmat miercuri generalul Randy George, nominalizat de preşedintele SUA Joe Biden pentru funcţia de şef de stat major al armatei, relatează Reuters.

Administrația Biden încă nu i-a pus la dispoziție Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS. Colaj foto: Profimedia Images

„ATACMS-urile sunt, evident, grozave. Racheta are un sistem foarte bun, măreşte raza de acţiune. Deci, practic, ceea ce ar oferi este capacitatea de a ataca ţinte mai izolate”, a declarat generalul, în prezent, adjunctul şefului de stat major al armatei, în cadrul unei audieri în Senatul american.

Întrebat dacă astfel de rachete ar fi de ajutor Ucrainei, el a răspuns: „Da”. Generalul s-a oprit înainte de a spune dacă ar recomanda aceste rachete în cazul în care va fi confirmat în funcţia de şef de stat major al armatei.

Kievul este interesat de sistemul de rachete tactice al armatei SUA, ATACM, argumentând că acest sistem de rachete ar ajuta la lovirea forţelor ruse de la o distanţă mare în spatele liniilor frontului.

Dar ATACM-urile sunt limitate ca aprovizionare şi nu se află printre sistemele de arme despre care Pentagonul a sugerat că ar urma să fie aprobate pentru livrare - chiar dacă aprobă alte arme, cum ar fi bombe cu dispersie şi tancuri Abrams, pentru Ucraina.

Pentagonul a declarat pe 29 iunie că nu se aşteaptă la nicio decizie iminentă de a trimite ATACM-uri în Ucraina.Washingtonul a acordat peste 41,3 miliarde de dolari, reprezentând asistenţă militară pentru Kiev de când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, notează Reuters.

Rusia acuză NATO că revine la „schemele” din Războiul Rece şi avertizează că este pregătită să răspundă prin utilizarea „tuturor mijloacelor”

ACTUALIZARE 07:50 Ultimul summit NATO a arătat că alianţa militară occidentală se întoarce la „schemele Războiului Rece”, a declarat miercuri Ministerul rus de Externe, avertizând că Moscova este pregătită să răspundă la ameninţări prin utilizarea „tuturor mijloacelor”, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Summitul NATO din Lituania s-a încheiat cu Statele Unite şi aliaţii săi oferind Ucrainei noi garanţii de securitate pentru a se apăra împotriva Rusiei, la mai mult de 500 de zile de la invazia rusă asupra ţării vecine. Summitul a fost, de asemenea, încurajat de perspectiva aderării Suediei la alianţa militară ca cel mai nou membru al acesteia, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a renunţat luni la obiecţiile sale anterioare.

„Rezultatele summitului de la Vilnius vor fi analizate cu atenţie. Luând în considerare provocările şi ameninţările la adresa securităţii şi intereselor Rusiei care au fost identificate, vom răspunde în timp util şi în mod corespunzător, folosind toate mijloacele şi metodele de care dispunem”, a declarat într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Summitul a arătat „incapacitatea NATO de a se adapta la noua situaţie geopolitică din lume”, mai spune ministerul condus de Serghei Lavrov, care acuză NATO că a coborât continuu ştacheta pentru utilizarea forţei, ceea ce a dus la escaladarea tensiunilor politice şi militare.

„Urmând cursul escaladării, ei au emis un nou lot de promisiuni de a furniza regimului de la Kiev tot mai multe arme moderne şi cu rază lungă de acţiune, pentru a prelungi conflictul cât mai mult posibil - până la epuizare”, a declarat ministerul.

„În plus faţă de deciziile deja luate, vom continua să consolidăm organizarea militară şi sistemul de apărare a ţării”, promite MAE rus.

Anterior, miercuri, preşedintele american Joe Biden l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că are o „poftă lacomă de teritorii şi putere” şi a lăudat unitatea şi sprijinul NATO pentru Ucraina.

Cele mai importante informații din ziua precedentă

  • Kremlin: Putin este dispus să discute cu Scholz și Macron
  • Ce i-au cerut de fapt liderii africani lui Zelenski din partea lui Putin
  • Biden: Nu vom face uşoară aderarea Ucrainei la NATO
  • O rachetă rusească a ucis patru persoane aflate într-o maşină în regiunea Harkov din Ucraina (guvernator)
  • Rusia afirmă că a respins un atac cu drone care viza o rafinărie de petrol
  • Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, vrea mai multe tancuri pentru armată
  • Ministerul britanic al apărării sugerează că Rusia are un avantaj în sud datorită elicopterelor sale de atac
  • Ucraina raportează „succese tactice” ale contraofensivei în sudul țării
  • Zelenski face o menţiune misterioasă despre şeful serviciului de spionaj al armatei, Kirilo Budanov, despre care Moscova susţine că a fost rănit grav
  • SUA vor ca Europa să cumpere arme americane. UE are alte idei (Politico)
  • Putin: Rusia va lua în considerare distrugerea avioanelor F-16 destinate Kievului, chiar dacă acestea vor fi în baze din afara Ucrainei
  • Eşec la NATO. Turcia, acuzată că a blocat planurile alianței de răspuns la un atac rusesc

Editor : C.L.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Românii din Cernăuți cer ajutorul Executivului de la București, pe fondul modificărilor din sistemul de învăţământ ucrainean

Zaharova acuză Ucraina că a lansat în mod repetat muniţii cu fosfor alb din drone. Reacția Kievului

Rușii au mai cucerit două localități în estul Ucrainei și se apropie de orașul strategic Kurahove

Oficialii europeni discută despre restricționarea circulației diplomaților ruși în UE

Partenerii noștri