Lege controversată. Limba rusă devine „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova
Parlamentul de la Chişinău a votat miercuri proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, scrie Agerpres, care citază IPN.md, Radio Chişinău şi Agora.md. Limba rusă devine „limbă de comunicare interetnică”.
Potrivit proiectului de lege aprobat, Republica Moldova trebuie să asigure condiţiile necesare pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova. În această calitate, limba rusă urmează să fie folosită pe teritoriul Republicii Moldova alături de limba de stat.
Activităţile de secretariat în organele puterii de stat şi administraţiei publice se vor efectua în limba de stat (limba moldovenească). La solicitare, se va asigura traducerea în limba rusă. Actele oficiale ale organelor puterii de stat şi administraţiei publice se vor întocmi şi se vor adopta în limba de stat, urmând să fie traduse în limba rusa, iar în Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia se vor traduce şi în limba găgăuză.
Proiectul de lege a fost votat de deputaţii din Partidul Socialiştilor (PSRM) şi cei din Platforma "Pentru Moldova", din care fac parte şi deputaţii Partidului Şor. Opoziţia consideră că această lege este una foarte sensibilă, în măsură să reanimeze tensiunile sociale. În timpul votului, deputaţii din opoziţie au părăsit şedinţa, denunţând o "agendă toxică".
„Sunt elemente clare de federalizare”
Pe ordinea de zi din Parlamentul Republicii Moldova s-au regăsit miercuri mai multe proiecte controversate, printre care şi cel privind statutul Găgăuziei sau cel prin care Taraclia ar urma să primească statut de "raion etnocultural".
Analişti politici subliniază că votarea acestor proiecte de lege are loc pe fundalul unei revanşe a PSRM după pierderea alegerilor prezidenţiale, câştigate de proeuropeana Maia Sandu, dar şi al slăbirii instituţiilor statului.
„Aceste iniţiative sunt concepute ca nişte bombe cu ceas. Sunt elemente clare de federalizare, operate pe furiş, la repezeală, de o forţă politică practic angajata în mod făţiş în slujba unei alte ţări. Iar toate acestea se întâmplă, din păcate, pe fundalul unei rezistenţe minime din partea sistemului foarte slăbit şi pe alocuri inexistent sau complice chiar. Vorbim aici de sistemul judecătoresc, poate cu excepţia Curţii Constituţionale, serviciile speciale şi alte mecanisme”, a declarat analistul politic Vlad Ţurcanu pentru Radio Chişinău.
Editor : B.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News