„Te vom găsi și în gaură de șarpe”. Cum sunt vânați în Europa adversarii lui Putin, de către „echipele morții” ale Rusiei
O echipă de asasini ruși pare să-și facă de cap, de ceva vreme, prin Occident, cu unica misiune de a-i executa pe inamicii politici ai lui Vladimir Putin, într-un efort al Kremlinului de a dezbina Europa, se arată într-o analiză realizată de publicația germană Der Spiegel.
În cel mai recent scandal pe această temă, ministerul german de Externe a decis expulzarea a doi diplomați ruși, ca urmare a presupusei implicări a serviciilor secrete ruse în asasinarea, la Berlin, a unui lider militar cecen-georgian, Zelimkhan Khangoșvili.
Procurorul general al Germaniei a decis să preia acest caz, după ce experții criminaliști l-au identificat pe asasin drept Vadim Krasikov, persoană căutată pentru asasinarea unui om de afaceri rus, la Moscova, în 2013.
Conform Der Spiegel, asasinatele de la Moscova, din 2013, și de la Berlin, din 2019, sunt realizate după un tipar asemănător: în vara lui 2019, asasinul s-a folosit de o bicicletă pentru a se apropia de victimă, pe care împușcat-o în cap și piept de la mică distanță.
În vara lui 2013, la Moscova, un asasin s-a folosit tot de o bicicletă pentru a se apropia de victima sa - omul de afaceri rus Albert Nazranov. În acest caz, omul de afaceri a încercat să se apere și s-a luptat, pentru puțin timp, cu agresorul său care l-a împușcat, în cele din urmă, în cap și piept, de la mică distanță. Scena confruntării dintre cei doi a fost surprinsă de camerele de supraveghere din Moscova.
Polițiștii germani au stabilit, în urma unor expertize criminalistice, că asasinul din Moscova, 2013, este una și aceeași persoană cu asasinul din Berlin, 2019. Numele său din pașaport era Vadim Sokolov, iar cel real, suțin autoritățile din Berlin, este Vadim Krasikov
Procurorul-șef al Germaniei a acuzat guvernul rus că i-a înmânat „în mod deliberat” lui Vadim Krasikov un pașaport în care identitatea acestuia e schimbată („Sokolov”, în loc de „Krasikov”).
În plus, autoritățile de la Moscova au solicitat, în 2015, revocarea unui mandat de urmărire internațională pe numele „Vadim Krasikov”. După care, aceleași autorități i-au emis lui Vadim Krasivok o nouă carte de identitate, cu numele de „Vadim Sokolov”.
Puțin probabil să fie vorba de o simplă coincidență, în acest caz.
Cazul fostului spion rus Serghei Skripal, pe care GRU a încercat să-l ucidă în Marea Britanie
Un caz similar, petrecut anul trecut în Marea Britanie, a declanșat un alt scandal internațional, în care principalii suspecți - agenți ai serviciului secret al Armatei ruse (GRU) - au fost acuzați că i-au otrăvit pe fostul spion rus Serghei Skripal și pe fiica acestuia, cu o neurotoxină extrem de puternică, Novicioc. Cei doi au supraviețuit tentativei de asasinat.
În cazul crimei de la Berlin, autoritățile au cerut expulzarea a doi angajați ai ambasadei ruse, bănuiți a fi membri ai aceluiași serviciu - GRU.
Autoritățile germane încă sunt reticente în a compara uciderea la Berlin, a georgianului Khangoșvili, cu cazul Skripal, din Marea Britanie și așteaptă rezultatele oficiale ale anchetei, chiar dacă „dovezile circumstanțiale” indică faptul că a fost vorba, cel mai probabil, de un asasinat politic.
Cum s-a petrecut crima de la Berlin. Asasinul a fost prins cu ajutorul unor adolescenți care au sunat la 112
În data de 23 august 2019, Zelimkhan Khangoșvili a fost împușcat pe stradă, ziua, în amiaza mare, în apropierea unei cafenele situate la intrarea într-un parc. Khangoșvili era un fost comandant militar cecen care participase la războiul ceceno-rus și care lucra, potrivit Der Spiegel, pentru serviciile de securitate georgiene.
Asasinul s-a apropiat de Zelimkhan și i-a tras două gloanțe în cap, de la mică distanță, cu un pistol Glock 26, prevăzut cu surdină.
Asasinul a fugit apoi, cu bicicleta. Ajuns pe malul râului Spree, a început să-și schimbe hainele. Pistolul și hainele din momentul crimei le-a pus într-o pungă și le-a aruncat în râu. Tot în râu și-a mai aruncat și peruca pe care a purtat-o în timpul asasinatului și o forfecuță folosită pentru tunderea bărbii.
Criminalul a fost descoperit și identificat grație a doi adolescenți care se aflau întâmplător pe malul râului în acel moment și care au sunat imediat la Poliție. Polițiștii l-au prins pe suspect într-o gară din apropiere. Asupra sa avea un bilet de avion cu destinația Moscova.
Dacă ești criminal de drept comun, GRU îți mai dă o șansă
Principalul suspect reținut pentru crima din Berlin avea asupra sa un pașaport rusesc cu numele de „Vadim Sokolov”.
Investigatorii germani au devenit brusc suspicioși în legătură cu implicarea Moscovei în această crimă, după ce au descoperit că, în 2015, autoritățile ruse au solicitat Interpol să retragă mandatul de urmărire internațională pentru un oarecare „Vadim Krasikov”. Cu doar două luni înainte, rușii emiseseră o carte de identitate cu numele „Vadim Sokolov”.
„Probabil că un serviciu secret rus a vrut să salveze un asasin de închisoare, pentru a-l folosi în scop propriu”, se arată în articolul din Der Spiegel.
Jurnaliștii germani au comparat poza lui „Sokolov” din mandatul Interpol cu cea din pașaportul suspectului „Krasikov”. Folosindu-se de un software de recunoaștere facială, jurnaliștii germani au găsit o „potrivire de 82-90%” între cele două fotografii.
Unitatea „29155” a GRU
„Se poate observa că există o activitate foarte intensă în Europa”, a declarat Alex Younger, șeful spionajul britanic, MI6, într-una din rarele sale ieșiri publice, petrecute la o conferință de securitate organizată la Munchen, Germania.
În aprilie 2015, un fabricant de arme bulgar a supraviețuit unei tentative de asasinat, după ce a fost otrăvit la Sofia într-o manieră similară cu cea din cazul Skripal.
O anchetă comună bulgaro-britanică l-au identificat drept suspect pe Denis Sergheev, un ofițer superior GRU, despre care se presupune că a fost implicat atât în otrăvirea lui Skripal, cât și în cea a bulgarului.
Astfel de atacuri și tentative de asasinat sunt coordonate de o unitate secretă a GRU, cunoscută drept „29155”. Despre această unitate, înființată în 2009, New York Times a publicat un amplu articol.
„Te vom găsi și în gaură de șarpe”
Pe de o parte, agenții acestei temute unități operează într-un secret total chiar dacă, pe de altă parte, realitatea arată că aceștia, oricât de fioroși ar fi, sunt tot oameni, supuși greșelii și capabili să se comporte ca niște amatori în anumite situații (vezi cazul Skripal).
„Se investește prea mult în astfel de oameni, doar ca să-i folosești o dată și, apoi, să te debarasezi de ei”, a declarat un reprezentant al serviciilor secrete germane.
„Pe de altă parte, faptul că folosesc neurotoxine rare reprezintă echivalentul trimiterii unei cărți de vizită, ca și cum cineva ar vrea să trimită, fără echivoc, un mesaj de genul: Putem să facem ce vrem”.
Un alt oficial german a adăugat: „E un fel de a comunica următorul mesaj: Te vom găsi și în gaură de șarpe”.
Agenții GRU obișnuiesc să călătorească prin toate țările Uniunii Europene sub mai multe identități și, în ceea ce privește unitatea 29155, se presupune că aceasta a fost inclusiv implicată într-o tentativa de răsturnare a guvernului din Muntenegru, în 2016 sau în protestele de amploare din Spania legate de independența Cataloniei.
Editor web: Mihnea Lazăr
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News