O provincie din Canada a dezincriminat posesia în cantități mici a drogurilor puternice, ca strategie de stăvilire a crizei opioidelor
O provincie din vestul Canadei a dezincriminat marţi posesia în cantităţi mici a heroinei, fentanilului şi a altor droguri puternice, o premieră în această ţară şi o schimbare radicală a strategiei de stăvilire a crizei opioidelor, care a ucis mii de persoane în Canada, informează AFP.
„Situaţia n-a fost niciodată atât de urgentă”, a declarat Carolyn Bennett, ministrul pentru Sănătate mintală şi dependenţe, în ajunul intrării în vigoare a măsurii.
La cererea ei, Columbia Britanică, unde locuiesc cinci milioane de persoane, este prima provincie canadiană unde se aplică această excepţie, experimentată până în prezent doar în statul american Oregon şi în Portugalia.
„Efectele acestei crize de sănătate publică au devastat comunitatea din Columbia Britanică şi din Canada”, a adăugat ea. În momentul anunţării acestei măsuri în luna mai, ea a precizat că proiectul ar putea fi aplicat şi în alte provincii.
Columbia Britanică, epicentrul crizei de opioide din Canada, a raportat peste 10.000 de decese din cauza supradozelor după ce a declarat starea de urgenţă sanitară în 2016. Şase decese zilnic.
Pe timpul primului val al pandemiei de coronavirus, în mai 2020, numărul de decese cauzate de supradoze în Columbia Britanică a fost superior numărului de morţi de coronavirus, ceea ce a dus la o dublă criză sanitară în această provincie.
Începând de marţi şi pentru o perioadă de trei ani, adulţii pot avea în posesie până la 2,5 grame de droguri pentru consum propriu.
Până în prezent, cazurile cele mai grave de posesie de droguri presupuneau amenzi şi pedepse cu închisoarea.
Kathryn Botchford, al cărei soţ, Jason, a murit din cauza unei supradoze în 2019, speră că această schimbare va duce la înlăturarea unei părţi din stigmatul pe care îl presupune consumul de droguri, astfel încât oamenii să solicite ajutorul specialiştilor.
„Când am descoperit felul în care a murit, mi-am zis că probabil a fost o eroare”, a povestit ea. Femeia nu ştia pe atunci că soţul ei utiliza droguri.
„Dar m-am înşelat. A murit doar pentru că a utilizat o substanţă ilegală”, a adăugat văduva care creşte acum singură trei copii.
Stigmatizarea şi ruşinea asociată consumului de droguri „îi împinge pe oameni să-şi ascundă dependenţa”, a confirmat Bonnie Henry, responsabilă pentru sănătate publică în Columbia Britanică.
„Asta înseamnă că numeroase persoane mor în singurătate”, a adăugat Bonnie Henry, care pledează de mult timp în favoarea unei noi politici.
„Un debut”
Potrivit lui Scott MacDonald, medic în cadrul unei clinici din Vancouver, prima din America de Nord care a furnizat heroină de calitate medicală pacienţilor, noua politică îi va determina pe oameni să recurgă la serviciile de sănătate „de care au atât de mare nevoie”.
Faptul că poliţia nu le confiscă drogurile, a explicat el pentru AFP, le va reduce totodată stresul.
Canada a investit peste 800 de milioane de dolari canadieni începând cu 2017 pentru a răspunde direct crizei opioidelor, responsabilă în mare parte pentru stagnarea speranţei de viaţă în ultimii ani.
„Nu există o soluţie unică pentru prevenirea sau reducerea deceselor cauzate de supradoze, dar această politică este un început”, a estimat ministrul Bennett.
Concluziile experienţei din Oregon sunt cu toate acestea până în prezent foarte controversate, subliniază experţii, în special în ceea ce priveşte lipsa de acces la tratamente.
Numărul arestărilor s-a redus semnificativ, ceea ce a dus la decongestionarea sistemului judiciar, dar puţine persoane au acceptat să urmeze un tratament, iar supradozele s-au înmulţit.
„Eforturile pentru a-i determina pe oameni să se trateze au eşuat complet”, a explicat psihologul Keith Humphreys, cercetător în cadrul universităţii Stanford, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Atribuirea de fonduri a fost haotică şi incredibil de lentă, avertizează medicii din acest stat unde sistemul de asistenţă medicală este printre cele mai slabe din Statele Unite.
Isabelle Fortier, reprezentantă a organizaţiei canadiene „Moms stop the harm”, a cărei fiică a decedat în urma unei supradoze în 2019, confirmă importanţa unei politici globale.
„Acest lucru nu va regla totul”, a mărturisit ea pentru AFP. „Dar ar putea totuşi ajuta, evitând ca oamenii să o ia pe un teren alunecos şi să fie şi mai stigmatizaţi pentru că au un dosar penal”.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News