Live

Live Text Război în Ucraina. Pentagon: Ofensiva rusă în Donbas este în întârziere față de calendarul prevăzut

Data actualizării: Data publicării:
Atac cu rachete asupra Kievului. FOTO: Profimedia Images

Rachetele lansate ieri către Kiev de soldații lui Vladimir Putin au vizat și zone rezidențiale, deși aceștia au spus că ținta ar fi fost o fabrică de armament. Imaginile surprinse în timpul atacului arată blocuri lovite de rachete și dezastrul lăsat în urmă de proiectile. O jurnalistă ucraineană a murit în bombardamente. Căutările continuă în speranța că vor fi găsiți supraviețuitori. Nu mai puțin de cinci rachete au țintit capitala Ucrainei în timp ce în oraș se aflau secretarul general al ONU și premierul Bulgariei. Ambii oficiali străini s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski la doar trei kilometri de locul în care au căzut proiectilele Kalibr.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Hartă realizată în noaptea de 28 spre 29 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), care evidențiază cele mai noi evoluții de pe câmpul de luptă.

Lavrov: Moldovenii ar trebui să fie îngrijorați de viitorul lor

ACTUALIZARE 22:35 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri  că „moldovenii ar trebui să fie îngrijorați pentru viitorul lor, pentru că ei sunt târâți în NATO”, relatează BBC citând agenția rusă de stat Ria Novosti.

Explozii misterioase în Transnistria, teritoriu separatist în Republica Moldova unde Moscova are trupe, au generat temeri, la începutul acestei săptămâni, cu privire la extinderea conflictului, menționează BBC. 

Declarația ministrului rus de externe este cu atât mai curioasă cu cât Moldova are neutralitatea înscrisă în Constituție.

Citiți și: Serghei Lavrov: Rusia nu se consideră în război cu NATO, o astfel de evoluție ar crește riscul de război nuclear

SUA nu cred că Rusia va folosi arma nucleară

ACTUALIZARE 22:02 Statele Unite nu consideră că există un pericol ca Rusia să folosească arme nucleare, în ciuda escaladării retoricii Kremlinului. Declarația a fost făcută de un oficial american din domeniul apărării. 

„Continuăm să le monitorizăm capabilităţile nucleare în fiecare zi în cel mai bun mod posibil şi nu estimăm că există o ameninţare de utilizare a armelor nucleare şi nicio ameninţare pentru teritoriul NATO”, a spus înaltul oficial al Pentagonului sub acoperirea anonimatului.

Ucrainenii opun rezistență. Trupele ruse nu pot înainta în Donbas decât câțiva kilometri pe zi

ACTUALIZARE 21:00 Ofensiva rusă în Donbas, care progresează "lent şi inegal" din cauza rezistenţei opuse de armata ucraineană, este în întârziere faţă de calendarul prevăzut, a declarat vineri un oficial cu rang înalt al Pentagonului, citat de  AFP sub acoperirea anonimatului.

"Credem că au întârziat faţă de ceea ce sperau să realizeze în Donbas", a declarat oficialul.

"Au întârziat cel puţin cu câteva zile", a precizat el. "Ei sunt departe de a face joncţiunea" între trupele intrate în regiunea Harkov (est), la nord de Donbas, şi cele venite din sudul ţării, unul dintre obiectivele armatei ruse pentru a ataca din două părţi forţele ucrainene desfăşurate pe linia frontului în jurul zonelor separatiste Doneţk şi Lugansk.

"Nu avansează foarte repede", a subliniat el. "Câţiva kilometri pe zi este maximul pe care îl pot face, pentru că sunt respinşi" de armata ucraineană.

Chiar dacă luptele au început, "credem că ei continuă să creeze condiţiile unei ofensive susţinute, mai ample şi mai lungi", a adăugat înaltul responsabil din cadrul Pentagonului.

El a explicat că forţele ruse "nu vor să facă aceleaşi greşeli ca la Kiev", unde coloanele de tancuri au fost imobilizate de forţele ucrainene înarmate cu lansatoare de rachete portabile, iar susţinerea logistică a fost ţinută la distanţă.

"Tirurile de artilerie şi loviturile aeriene pe care le lansează asupra forţelor ucrainene nu au efectul dorit, pentru că ucrainenii continuă să reziste. De aceea credem că progresele lor au fost lente şi inegale în ultimele 24 de ore", a mai spus responsabilul american.

Kievul le cere cetățenilor să-și limiteze călătoriile cu mașina personală, pentru a economisi combustibil pentru armată

ACTUALIZARE 20:10 Autoritățile din capitala Ucrainei îi îndeamnă pe cetățeni să nu-și mai folosească mașinile, pentru a economisi astfel combustibil pentru armată, relatează CNN.

„Dragi locuitori, dacă v-ați întors în capitală, vă rugăm să folosiți transportul public, dacă este posibil. Cei care se află în locuri sigure din afara Kievului, vă rugăm să așteptați înainte de a vă întoarce", a declarat Mikola Povoroznik, adjunctul șefului administrației locale din Kiev.  El a precizat că autoritățile trebuie să țină cont de nevoile militarilor ucraineni.

Povoroznik spune că nu există probleme cu rețeaua de transport public din oraș, care se extinde în mod constant pentru a asigura transportul locuitorilor care se întorc în capitală.

Autoritățile din capitală i-au îndemnat pe cetățeni să nu se întoarcă încă din cauza pericolului continuu al atacurilor cu rachete. La un moment dat, se credea că aproximativ o treime din populația Kievului a plecat.

O sportivă de 14 ani a murit în bombardamentele rușilor la Mariupol

ACTUALIZARE 19:48 O sportivă de 14 ani, care a câștigat medalii de aur la campionate de ridicare de greutăți, a fost ucisă în bombardamentele rușilor din Mariupol, a anunțat, vineri, consiliul local al orașului, conform BBC.

Alina Peregudova era candidată pentru a participa în echipa națională a Ucrainei și își dorea să-și reprezinte țara la cel mai înalt nivel.

„Pacea rusească a venit și a eliberat-o de acest viitor. Această sportivă talentată din regiunea Donețk a murit după bombardamentele dușmanilor”, au transmis oficialii ucraineni pe Telegram.

Mama sportivei a fost ucisă, de asemenea.

Ucrainenii au recucerit o localitate din apropiere de Harkov

ACTUALIZARE 19:20 Forțele ucrainene au recucerit localitatea Ruska Lozova, în apropiere de orașul Harkov, a anunțat, pe Twitter, ministerul apărării de la Kiev.

Localitatea se află la aproximativ 40 kilometri de granița țării cu Rusia, în apropiere de orașul Harkov, încă bombardat de invadatori și contestat.

Statele Unite își avertizează cetățenii să nu meargă să lupte în Ucraina

ACTUALIZARE 18:44 Departamentul Apărării din cadrul guvernului Statelor Unite i-a avertizat, vineri, pe americanii care ar vrea să meargă să lupte în războiul din Ucraina să nu o facă. Avertismentul vine după ce un tânăr american de 22 de ani a fost ucis, luni, în luptele cu invadatorii ruși.

Willy Joseph Cancel, în vârstă de 22 ani, a fost ucis, luni, în Ucraina, unde sosise la mijlocul lui martie, a dezvăluit mama sa, Rebecca Cabrera.

„Continuăm să-i îndemnăm pe americani să nu se ducă în Ucraina”, a reacţionat, vineri, la CNN, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a calificat drept „bulversantă” vestea morții tânărului şi şi-a declarat susţinerea faţă de familia celui ucis.

„Este o zonă de război în desfăşurare, (...) nu este un loc unde americanii ar trebui să se ducă”, a repetat el.

Rebecca Cabrera a spus despre fiul său că „dorea să meargă acolo pentru că credea în cauza pentru care Ucraina luptă, şi dorea să facă parte din ea pentru a opri ameninţarea acolo şi pentru ca ea să nu ajungă până aici”.

Conform presei americane, tânărul a lăsat în urmă o soţie şi un copil de doar şapte luni. Soţia lui, Brittany Cancel, i-a confirmat decesul, într-un comunicat transmis mai multor media americane în care a subliniat „curajul” lui Willy, un „erou”.

Willy Joseph Cancel, fost puşcaş marin, se angajase într-o companie paramilitară privată şi se oferise voluntar în Ucraina.

Mai multe avioane rusești au fost interceptate de forțele NATO după ce s-au apropiat periculos de mult de spațiul aerian al Alianței

ACTUALIZARE 17:53 Avioane de luptă ale NATO, staționate în zona Mării Baltice și în zona Mării Negre au intrat în alertă de mai multe ori pe parcursul ultimelor patru zile pentru a urmări și intercepta mai multe avioane rusești care s-au apropiat prea mult de spațiul aerian al Alianței.

Conform unei informări publicate pe site-ul Alianței, radarele NATO au depistat un număr de aeronave neidentificate deasupra Mării Baltice și Mării Negre, din 26 aprilie. Ca răspuns centrele de operațiuni ale NATO din Uedem, Germania și Torrejon, Spania, au lansat misiuni de interceptare și identificare în regiunile lor.

Avioane de luptă din Polonia, Danemarca, Franța și Spania s-au ridicat în aer în mai multe rânduri în zona Mării Baltice, de marți, pentru a proteja spațiul aerian al Alianței.

În regiunea Mării Negre, avioane din România și Regatul Unit au fost trimise spre a investiga avioanele neidentificate care se apropiau de spațiul aerian al Alianței.

„Aliații desfășurați din nordul până-n sudul Europei rămân uniți în sprijinul misiunii de protecție aeriană a NATO. Răspunsul rapid al celor două centre NATO demonstrează pregătirea noastră și capacitatea de a apăra spațiul aerian al alianței 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână și 365 de zile pe an”, a spus General Jorg Lebert.

Ucraina spune că armata rusă a suferit "pierderi colosale"

ACTUALIZARE 17:50 Ucraina a recunoscut, vineri, că armata sa a suferit pierderi mari în luptele cu trupele ruse în est, dar susţine că Rusia are pierderi şi mai mari, relatează Reuters.

Trupele ucrainene au pierdut controlul asupra unor oraşe şi sate după lansarea ofensivei ruse în estul Ucrainei, însă potrivit Kievului trupele ruse au obţinut aceste câştiguri cu preţul unor mari pierderi umane şi materiale.

''Avem pierderi serioase, dar pierderile ruşilor sunt mult mai mari. Ei au pierderi colosale'', a susţinut Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului din Washington, după ce s-au retras din nordul Ucrainei pentru a se concentra pe estul şi sudul acestei ţări, trupele ruse adoptă un tipar mai eficient de mişcări operaţionale, unul dintre obiective fiind aparent învăluirea trupelor ucrainene în Donbas. Cu toate acestea, ofensiva rusă în estul Ucrainei a făcut progrese minore joi.

Potrivit Statului Major al Ucrainei, în Donbas trupele ruse nu au efectuat operaţiuni ofensive în ultimele ore vineri, dar continuă atacurile intense cu artileria şi chiar cu aviaţia pe linia de contact, continuând în acelaşi timp atacurile asupra ţintelor importante din punct de vedere logistic pentru deplasarea şi aprovizionarea trupelor ucrainene.

Suedia şi Finlanda vor să-şi coordoneze deciziile privind aderarea la NATO

ACTUALIZARE 17:40 Suedia şi Finlanda se află în strâns contact în contextul în care urmează să decidă dacă vor solicita aderarea la NATO după invazia rusă din Ucraina, au declarat vineri, la Helsinki, miniştrii de externe din cele două state nordice, relatează dpa, citată de Agerpres.

"Va fi foarte important ca Finlanda şi Suedia să poată lua decizii în aceeaşi direcţie şi în acelaşi calendar, respectând în acelaşi pe deplin independenţa procesului nostru decizional", a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, după o întâlnire cu omologul său suedez, Anne Linde.

Finlanda şi Suedia sunt amândouă partenere apropiate ale NATO, dar nu şi membre ale alianţei militare.

După declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina vecină în februarie, sondajele de opinie din cele două state scandinave au înclinat balanţa în favoarea aderării la NATO pentru prima dată. Aceste majorităţi au continuat să crească pe durata celor două peste două luni de conflict.

Există multe indicii că statele cele mai nordice din UE vor decide în favoarea unei cereri de aderare la alianţa militară, iar următoarele câteva săptămâni se vor dovedi cruciale, notează dpa.

Pe 13 mai, o analiză a politicii de securitate care va aborda chestiunea NATO urmează să fie prezentată în Suedia. În ziua următoare, social-democraţii, formaţiune din care face parte şefa guvernului din Finlanda, Sanna Marin, intenţionează să-şi prezinte şi ei poziţia în chestiune.

Pe 17 şi 18 mai, preşedintele finlandez Sauli Niinisto intenţionează să efectueze o deplasare la Stockholm, pentru a se întâlni cu regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei.

Rușii au fost aproape să îl captureze pe Zelenski, în primele ore ale invaziei

ACTUALIZARE 17:00 Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a descris modul în care forțele ruse au fost aproape de a-l captura sau asasina în primele ore ale invaziei, într-un interviu pentru revista Time, preluat de The Guardian.

În timp ce multe dintre amintirile sale din acele prime ore au rămas „fragmentate”, Zelenski a spus că zorii zilei de 24 februarie nu pot fi uitați.

După ce a început bombardamentul, el și soția sa, Olena Zelenska, s-au dus să le spună fiicei lor de 17 ani și fiului lor de nouă ani să se pregătească să fugă de acasă. „I-am trezit”, a spus Zelenski pentru revista Time. „A fost zgomotos. Au fost explozii acolo.”

Armata ucraineană i-a spus lui Zelenski că trupele ruse s-au parașutat la Kiev pentru a-l ucide sau a-l captura pe el și familia lui. „Înainte de acea noapte, văzusem astfel de lucruri doar în filme”, a declarat Andriy Yermak, șeful său de cabinet.

Focuri de armă au început să se audă în jurul cartierului guvernamental, când s-a lăsat noaptea, în prima zi a războiului. „Forțele de securitate din interiorul complexului au închis luminile și au adus veste antiglonț și puști de asalt pentru Zelenski și colaboratorii săi.”

Unul dintre puținii oficiali care au știut să folosească armele a fost Alexei Arestovici, un veteran al serviciului de informații militare al Ucrainei. „A fost o casă de nebuni, absolut”, a spus Arestovici pentru Time. „Automate pentru toată lumea.”

Trupele ruse au făcut două încercări de a lua cu asalt complexul prezidențial, în timp ce familia lui Zelenski se afla încă înăuntru.

În noaptea următoare, după ce a refuzat să primească securitate suplimentară sau chiar să fie evacuat de forțele americane și britanice, Zelenski a ieșit în curte pentru a înregistra un mesaj video, devenit celebru.

„Liderul partidului este aici, șeful oficiului președintelui este aici, premierul este aici. Cu toții suntem aici să aparăm independența noastră, aparăm Ucraina”, spunea la momentul respectiv președintele Ucrainei.

În acel moment, Zelenski a spus că a devenit cu adevărat conștient de rolul său în război. „Înțelegi că se uită. Ești un simbol. Trebuie să acționezi așa cum trebuie să acționeze șeful statului”, a mai spus acesta pentru revista Time, potrivit The Guardian.

Germania: Conturile deschise la Gazprombank pentru plata în ruble nu încalcă sancțiunile

ACTUALIZARE 16:34 Ministerul economiei german susține că deschiderea de conturi la Gazprombank și plata în acestea în dolari sau euro, urmând ca aceste monede să fie schimbate în ruble din aceste conturi, nu reprezintă încălcarea sancțiunilor, relatează Reuters.

„Avem reguli europene în ce privește modalitățile de plată, iar conform acestor reguli, aceste conturi nu încalcă sancțiunile dacă plata inițială se face în euro sau dolari”, a transmis ministerul german.

Conform unei surse guvernamentale, țara în care este deschisă un cont K este irelevantă, atâta vreme cât banca în cauză nu se află pe lista de sancțiuni.

Zelenski: Rusia încearcă să „umilească” ONU 

ACTUALIZARE 14:52 Într-un mesaj video, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a condamnat atacurile aeriene ruse de ieri asupra Kievului, care au avut loc în timp ce secretarul ONU vizita capitala.

Zelenski a spus că bombardamentele au avut loc „imediat după” discuțiile sale cu șeful ONU, António Guterres, „și asta spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale”. El a acuzat conducerea Rusiei că încearcă să „umilească ONU și tot ceea ce reprezintă organizația”.

Rușii spun că au tras cu rachete de pe un submarin din Marea Neagră

ACTUALIZARE 14:48 Rusia a folosit un submarin diesel din Marea Neagră pentru a lovi ținte militare ucrainene cu rachete de croazieră Kalibr. Este pentru prima dată când Moscova anunță că a folosit flota sa de submarine pentru a lovi Ucraina, potrivit Reuters.

Ministerul rus al Apărării a publicat vineri un videoclip care arată o salvă de rachete Kalibr ieșind din mare și zburând spre orizont - spre ceea ce ministerul a spus că sunt ținte militare ucrainene.

Este prima dată când armata rusă a raportat că a folosit lovituri submarine împotriva țintelor ucrainene, a informat vineri și agenția de presă Interfax.

Polonia şi ţările baltice cer o mai mare prezenţă a NATO pentru „a proteja fiecare centimetru din teritoriu”

ACTUALIZARE 14:40 Miniştrii de externe din Estonia, Eva-Maria Liimets, Letonia, Edgars Rinkevics, Lituania, Gabrielius Landsbergis, şi Polonia, Zbigniew Rau, şi-au exprimat vineri la unison, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Riga, dorinţa ca statele lor să beneficieze de o mai mare prezenţă a NATO.

"Schimbările în ceea ce priveşte situaţia de securitate în regiunea noastră presupun o schimbare în politica de apărare a NATO. Vrem o prezenţă permanentă a NATO în ţările baltice şi în Polonia ca să putem rezista oricărei tentative a Rusiei şi Belarusului şi proteja fiecare centimetru din teritoriul nostru", a declarat ministrul leton Edgars Rinkevics, citat de Agerpres.

Germania nu se va opune unui embargo al UE asupra petrolului rusesc, însă avertizează că vor urma „creșteri enorme de prețuri”

ACTUALIZARE 13:49 Germania spune că nu se va opune unui embargo al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc, dar și-a exprimat scepticismul că acesta este cel mai eficient mijloc de a-l opri pe Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

Ministrul Economiei Robert Habeck și vice-cancelar în coaliția de guvernământ de la Berlin a avertizat că oprirea importurilor de petrol din Rusia ar afecta serios celei mai mari economii ale Europei, inclusiv întreruperi în aprovizionare și „creșteri enorme de prețuri”.

O jurnalistă de la un post de radio ucrainean a fost ucisă în atacul armatei ruse asupra Kievului

ACTUALIZARE 13:23 Una dintre rachetele rusești care au căzut joi în centrul Kievului a ucis-o pe jurnalista ucraineană Vera Girich, de la Radio Europa Liberă, potrivit The Guardian.

Jurnalista și producătoarea Radio Liberty (Radio Europa Liberă) Vera Girich a murit în urma atacului armatei lui Putin asupra Kievului. Ea se afla acasă atunci când o rachetă a lovit clădirea în care locuia, a anunțat postul de radio, precizând că este vorba despre atacul de joi.

Rusia acuză Ucraina de atacuri cu mortiere asupra unor puncte din regiunile Kursk şi Briansk

ACTUALIZARE 12.50 Rusia a acuzat vineri Ucraina că a efectuat atacuri cu mortiere asupra unui punct de trecere a frontierei în Kursk şi a unui sat din Briansk (regiuni situate în sud-vestul Rusiei), fără să producă victime sau pagube materiale, transmit EFE şi Reuters, potrivit Agerpres.

„În această dimineaţă, zona de frontieră Rislk nu a fost liniştită. La ora 08:00 (05:00 GMT) pasul Krupeţ a fost atacat cu tiruri de mortiere”, a scris pe contul său de Telegram guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, care a adăugat că agenţii de frontieră ruşi au răspuns atacului şi au distrus poziţiile din direcţia cărora a fost lansat atacul.

Regiunea Kursk se învecinează cu regiunea ucraineană Sumî, scena unor lupte intense de când Rusia a lansat, la 24 februarie, aşa-numita „operaţiune militară specială” în Ucraina.

Totodată, guvernatorul regional din Briansk, Aleksandr Bogomaz, a declarat că un sat aflat în această regiune care se învecinează cu Ucraina a fost atacat cu mortiere provenite dinspre teritoriul ucrainean. În urma bombardamentului nu s-au înregistrat victime, a declarat oficialul rus.

Rusia confirmă că a lovit Kievul în timpul vizitei lui Antonio Guterres

ACTUALIZARE 11.40 Rusia a confirmat vineri că a efectuat cu o zi înainte o lovitură cu arme „de înaltă precizie” împotriva Kievului, chiar în timpul vizitei secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, informează AFP şi TASS.

„Forţele ruse au distrus cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune atelierele companiei aerospaţiale Artiom, în oraşul Kiev", a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerul Apărării rus, Igor Konaşenkov, în cadrul unei conferinţe de presă. Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent, notează The Guardian.

Acesta a fost primul bombardament asupra Kievului de la mijlocul lui aprilie. El a avut loc chiar în timpul deplasării, joi, a secretarului general al ONU la Bucea şi în alte localităţi de lângă Kiev, locul unor presupuse abuzuri imputate de ucrainene forţelor militare ruse, care dezmint implicarea lor, transmite Agerpres.

De asemenea, potrivit lui Konaşenkov, trupele de rachetă ale Forţelor Terestre ale Federaţiei Ruse au lovit în timpul nopţii de joi spre vineri 13 obiective militare ale Ucrainei.

Autorităţile ucrainene au descris joi seară bombardamentele ruseşti asupra Kievului drept "un act odios de barbarie".

Rușii au început răpiri în masă, susține primarul din Melitopol

ACTUALIZARE 11.29 Forțele rusești au început să răpească oamenii în masă în orașul Melitopol aflat sub ocupația Rusiei, transmite primarul citat de Kyiv Independent.

Potrivit primarului Ivan Fedorov, în urmă cu două săptămâni, ocupanții ruși au început recrutarea ilegală a bărbaților care au vârsta potrivită pentru a se înrola în armată. Însă, recent, primarul susține că au început să-i răpească pur și simplu, în masă, la punctele de control.

Ucraina va încerca să îi evacueze pe civilii rămași în Mariupol, la două luni după ce au fost rupți complet de restul lumii

ACTUALIZARE 11.25 Ucraina speră ca în decursul zilei de vineri să poată evacua civilii care au rămas baricadați în combinatul siderurgic Azovstal alături de ultimii soldați ucraineni care mai apără orașul asediat Mariupol din sudul Ucrianei, informează Reuters.

„O operaţiune este planificată pentru astăzi [vineri] pentru a scoate civilii” din combinatul Azovstal, a informat biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fără a da alte detalii.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus după întrevederea pe care a avut-o joi, la Kiev, cu Zelenski că sunt în curs discuţii intense pentru a permite evacuarea persoanelor blocate în combinatul Azovstal, care a fost bombardat constant de forţele ruse ce ocupă orașul-port Mariupol.

Consiliul municipal din Mariupol a anunţat că circa 100.000 de locuitori ai oraşului sunt în „pericol de moarte” din cauza bombardamentelor ruse şi a condiţiilor sanitare precare şi a descris drept „catastrofală” lipsa de apă potabilă şi alimente.

Bombardamente putrernice în Lugansk și Dnipro

ACTUALIZARE 11.20 Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhiy Haidai, a precizat că trupele rusești au bombardat zonele civile ale regiunii de 10 ori în cursul zilei, transmite Nexta TV, care mai precizează că nu sunt raportate victime în rândul populației.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko: o persoană a decedat în urma atacurilor ruse de joi seară din capitala ucraineană

ACTUALIZARE 11.13 Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a postat pe Telegram un mesaj în care spune că un cadavru a fost recuperat în urma atacului rusesc de joi seară cu rachete asupra capitalei Ucrainei, chiar în timp ce secretarul general al ONU se întâlnea președintele ucrainean. Bilanțul anterior vorbea despre 10 răniți, dintre care 4 spitalizați.

„Prieteni! Salvatorii care continuă să inspecteze și să demonteze molozul unei clădiri rezidențiale din cartierul Șevcenko, unde o rachetă a lovit ieri, tocmai au găsit o persoană decedată”, se arată în mesajul citat de The Guardian.

Vitali Klitschko a mai spus, citat de Kyiv Independent, că războiul Rusiei în Ucraina a ucis 100 de civili la Kiev, inclusiv 4 copii, din 24 februarie și până pe 29 aprilie. 

Soluțiile României pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc: Marea Neagră și culoarul interbalcanic prin Turcia-Bulgaria

ACTUALIZARE 11.03 România face eforturi ca să scape de dependența de gazul rusesc, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu. Acesta susține că țara noastră a găsit deja două rute de transport de gaze prin Turcia-Bulgaria și Marea Neagră.

Ministrul a subliniat că începând cu a doua jumătate a acestui an, primele gaze extrase din Marea Neagră vor intra în sistemul naţional de transport. 

Citește continuarea AICI

Ruşii îi obligă pe locuitorii zonelor ocupate din sudul Ucrainei să folosească rubla ca mijloc de plată

ACTUALIZARE 11.00 Trupele ruse au început să ceară ca proprietarii magazinelor din unele localităţi pe care militarii Moscovei le-au ocupat în sudul Ucrainei să renunţe la produsele ucrainene şi la folosirea monedei naţionale grivna, folosind în schimb rubla, a informat vineri administraţia militară regională din Zaporojie, citată de agenţia locală Ukrinform, transmite EFE.

Această stare de fapt se înregistrează în două sate de lângă oraşul Melitopol, în regiunea Zaporojie (sud), unde "ocupanţii ruşi cer ca oamenii de afaceri locali să-şi deschidă magazinele, cafenelele şi alte centre de alimentaţie şi petrecere a timpului liber", a explicat administraţia militară.

Regiunea Zaporojie, unde se găseşte cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află la nord de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de ruşi în 2014, cu încălcarea tratatelor internaţionale, notează EFE.

Militarii ruşi care ocupă în prezent Zaporojie spun că "una dintre condiţiile pentru funcţionarea în siguranţă (a magazinelor) este renunţarea la produsele ucrainene. Totodată, proprietarii (magazinelor) sunt "încurajaţi" să vândă produse fabricate în Crimeea ocupată şi să înceapă să introducă o "zonă pentru ruble", a mai anunţat administraţia militară regională într-un comunicat de presă.

Depozit de combustibil în flăcări în regiunea Donețk controlată de Rusia

ACTUALIZARE 10.33 Un depozit de combustibil aflat în partea de est a Ucrainei, controlată de ruși, a luat foc. Oficialii locali susțin că obiectivul a fost atacat de ucraineni, potrivit CNN.

Un depozit de combustibil din regiune Donețk din estul Ucrainei, controlată de forțele susținute de Rusia, a fost atacat de armata ucraineană și incendiat în timpul nopții, a declarat un oficial local.

Este vorba despre depozitul din districtul Kirovsky. Alexei Kulemzin, șeful administrației separatiste din Donețk, a declarat că "în urma bombardării districtului Kirovsky de către obuze ucrainene, un rezervor de la depozitul de petrol a fost avariat".

El a precizat că patru stații electrice au fost afectate. Autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul.

Kuleba: Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear și a bătut la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată

ACTUALIZARE 10.30 Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba le cere statelor occidentale să spună ce garanții de securitate oferă Ucrainei care „a renunțat la arsenalul nuclear de dragul păcii mondiale”.

Oficialul ucrainean afirmă, într-o postare pe contul de Twitter, că Ucraina a tot bătut la ușa NATO pentru a primi sprijin, însă aceasta „nu s-a deschis niciodată”.

„Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear de dragul păcii mondiale. Am tot bătut apoi la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată. Vidul de securitate a dus la agresiunea Rusiei”, a transmis Dmitro Kuleba.

„Lumea întreagă datorează Ucrainei securitate și cerem statelor să spună ce garanții de securitate sunt gata să ne ofere”, a adăugat el.

Vicepremierul slovac: Rusia va trebui să plătească pentru reconstrucția Ucrainei, dar nu trebuie să ajungă izolată cum e Coreea de Nord

ACTUALIZARE 8.55 După ce războiul din Ucraina se va sfârşi, "agresorul va trebui să plătească pentru reconstrucţia" acestei ţări, a declarat joi, la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), vicepremierul Slovaciei, Veronika Remisova. Ea a adăugaat însă că,  "pe termen lung" va fi necesară "reintegrarea" Rusiei în comunitatea naţiunilor, ca "să nu ajungă precum Coreea de Nord, izolată, singură".

"Agresorul va trebui să plătească pentru reconstrucţie la sfârşit, pentru că agresorul a distrus oraşe, naţiuni, vieţi, şi va trebui să plătească pentru pagubele provocate", a spus Remisova în timpul unei conferinţe de presă, scrie Agerpres.

"Noi ajutăm Ucraina nu doar cu arme, pentru ca ea să se poată apăra, ci şi cu ajutor umanitar şi cu bani. Noi o facem în calitate de Slovacia, noi o facem în calitate de (membru al) UE. Şi noi o vom face când războiul se va opri", a adăugat vicepremierul slovac.

"Atunci când războiul se va sfârşi, va fi mare nevoie ca Rusia să fie integrată, chiar dacă Rusia este agresorul, chiar dacă Rusia comite crime de război", a spus ea. "Pe termen lung, Rusia nu poate sfârşi precum Coreea de Nord, izolată, singură. Într-o perspectivă pe termen lung, noi va trebui să facem paşii pe care Franţa împreună cu alte ţări i-au făcut după Al Doilea Război Mondial, când au integrat Italia şi Germania în comunitate", a subliniat vicepremierul Slovaciei, evocând "cea mai mare realizare a Europei" după 1945. 

Ministerul Apărării din Marea Britanie: Bătălia din Donbas este principalul obiectiv strategic al Rusiei și are un „cost semnificativ”

ACTUALIZARE 8.45 Bătălia de la Donbas rămâne principalul obiectiv strategic al Rusiei, pentru a-și atinge scopul declarat de a obține controlul asupra regiunilor Donețk și Lugansk, transmite Ministerul Apărării din Marea Britanie în cel mai recent raport privind situația din Ucraina.

„În aceste regiuni, luptele au fost deosebit de grele în jurul Lysychansk și Severodonetsk, cu o încercare de avansare spre sud de la Izium spre Slovyansk.

Datorită rezistenței ucrainene puternice, câștigurile teritoriale ale Rusiei au fost limitate și obținute cu costuri semnificative pentru forțele ruse”, potrivit raportului.

Consiliul de Securitate nu a reușit să prevină și să pună capăt războiului, admite șeful ONU

ACTUALIZARE 8.35 Secretarul general al ONU a criticat Consiliul de Securitate al propriei sale organizații în timpul unei vizite la Kiev, scrie The Guardian.

În timpul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Antonio Guterres a spus că consiliul nu a reușit să prevină sau să pună capăt războiului din Ucraina.

„Să fiu foarte clar. Consiliul de Securitate nu a reușit să facă tot ce i-a stat în putere pentru a preveni și a pune capăt acestui război. Aceasta este o sursă de mare dezamăgire, frustrare și furie.”, a spus Guterres.

Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, este însărcinat în mod special cu asigurarea păcii și securității globale și a fost criticat pentru că nu a acționat de când a început invazia Rusiei în februarie.

Și-au inundat propriul sat și i-au blocat pe ruși. Tactica neobișnuită prin care ucrainenii din Demydiv au salvat Kievul (NYT)

ACTUALIZARE 8.25 Ucrainenii din satul Demydiv, aflat la nord de Kiev, au aplicat o tactică neobișnuită pentru a împiedica un asalt al tancurilor rușilor asupra capitalei. Chiar a doua zi de la invazie, ei au deschis un baraj din apropiere și au inundat localitatea și zonele din vecinătate pentru a-i opri pe ruși, potrivit unui reportaj realizat de The New York Times. La două luni de atunci, oamenii încă au apă în case, dar spun că a fost cea mai bună decizie pe care ar fi putut-o lua. 

Prin deschiderea barajului din apropiere, s-a creat o mlaștină care a făcut imposibilă trecerea tancurilor rusești. Astfel, armata ucraineană a câștigat timp prețios în consolidarea apărării Kievului.

Apele care s-au revărsat în Demydiv au făcut ravagii pe teritoriul ucrainean, iar oamenii s-au confruntat cu inundații severe, care în alte circumstanțe ar fi fost văzute ca o catastrofă. De data aceasta însă, a fost o decizie care a dus la o victorie tactică. Din cauza mlaștinii create și a câmpurilor inundate, asaltul tancurilor rusești a fost oprit.

Chiar dacă au rămas fără case, oamenii spun că gestul lor a contribuit la salvarea capitalei și sunt fericiți. „Am salvat Kievul”, declară Antonina Kostuchenko, o pensionară, care acum locuiește într-o sufragerie plină cu mucegai și inundată încă.

Ceea ce s-a întâmplat în Demydiv nu a fost o situație neobișnuită. Încă de la începuturile războiului, Ucraina a luat decizii rapide, care s-au dovedit eficiente, în a provoca distrugeri pe propriul său teritoriu, adesea prin distrugerea infrastructurii, ca o modalitate de a împiedica armata rusă să înainteze.

Citește continuarea AICI

FOTO. 10 soldați ruși au fost identificați deja ca suspecți în cazul crimelor de la Bucha

ACTUALIZARE 8.15 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că zece militari ruși au fost identificați deja ca suspecți în cazul crimelor de la Bucha. El a precizat că numele de familie ale suspecților sunt cunoscute și „s-a stabilit ce au făcut”, relatează CNN.

Zelenski a spus că ancheta privind crimele comise de militarii ruși este în curs de desfășurare, dar că primii zece militari ruși din brigada 64 de pușcași motorizați a Forțelor Terestre Ruse au fost puși sub acuzare.

„Cunoaștem toate detaliile despre ei și acțiunile lor. Și îi vom găsi pe toți. La fel cum îi vom găsi pe toți ceilalți huligani ruși care au ucis și torturat ucraineni. Care au chinuit poporul nostru. Care au distrus case și infrastructura civilă din Ucraina”, a declarat Volodimir Zelenski în mesajul său video de joi seară transmis pe rețelele sociale.

Cei zece soldaţi ruşi au fost inculpaţi, joi, pentru presupuse crime de război comise la Bucha. Ei vor fi căutaţi, a anunţat Biroul procurorului general al Ucrainei pe contul de Telegram.

La rândul său, procurorul general ucrainean Irina Venediktova a publicat joi, pe pagina sa de Facebook, lista cu numele și fotografiile celor zece soldați ai Brigăzii 64 suspectați de încălcarea legilor războiului și torturarea civililor.

Citește continuarea AICI

Analiză CNN: Cât de mult va costa războiul din Ucraina?

ACTUALIZARE 8.10 Epicentrul vicios al războiului din Ucraina se află acum în orașele bombardate din est și sud. Dar rezonanța conflictului se extinde într-un mod care va lăsa neatinși puțini oameni de pe Pământ, de la orașele mici din America până la zone întinse din Africa afectată de sărăcie, potrivit unei analize CNN.

Multe războaie, de la Primul Război Mondial până la conflictul din Irak, la început au părut să se termine repede cu un scurt șoc violent. Dar aceste predicții au fost adesea contrazise, conflictele degenerând în războaie prelungite cu efecte de domino care au  provocat efecte politice, economice și umanitare importante mult dincolo de granițele luptelor.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei urmează acest model. După ce a început în urmă cu două luni cu previziunile unui blitzkrieg care va duce la ocuparea Kievului, previziunile arată acum că războiul va dura săptămâni și luni, dacă nu mai mult.

Consecințele unui război care durează atât de mult sunt grave. Având în vedere atacul brutal al armatei președintelui rus Vladimir Putin asupra civililor, prelungirea războiului va însemna mult mai mulți morți ucraineni și aproape inevitabil mai multe atrocități și crime de război. Va exista un pericol mereu prezent ca războiul să se răspândească și să provoace o conflagrație mai largă, atât din punct de vedere militar, cât și să degenereze într-o confruntare tot mai mare asupra exporturilor de energie ale Rusiei, de care Europa are mare nevoie. 

Citește continuarea analizei AICI

Imagini din Moșciun, un sat de lângă Kiev, distrus de ruși

ACTUALIZARE 8.00 Autoritățile ucrainene au publicat imagini din dronă ale localității Moșciun, de lângă Kiev, după ce a stat câteva săptămâni în „lumea rusă”. Este la doar 6 kilometri pe Gostomel, dar pe celălalt mal al râului Irpin.

Era o localitate mică, în care trăiau în jur de 800 de oameni, înainte de invazia rusă. Acum au mai rămas doar străzile și ruinele caselor.

În toată regiunea Kiev, după retragerea trupelor ruse, autoritățile ucrainene au găsit 1.150 de civili uciși. Iar căutările nu s-au încheiat.

Moscova respinge crearea unui coridor umanitar pentru ucrainenii baricadaţi în Azovstal

ACTUALIZARE 7.30 Rusia a respins apelurile la negocieri privind crearea unui coridor umanitar pentru toţi cei blocaţi în combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, transmite dpa.

"Preşedintele (Vladimir Putin) a spus-o foarte clar: civilii pot pleca şi o pot face în orice direcţie, militarii trebuie să iasă şi să depună armele", a declarat pentru TASS purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Viaţa şi îngrijirea lor medicală sunt garantate, dar nimic mai mult, a spus el. Moscova nu vrea să le acorde trecere în siguranţă, iar Dmitri Peskov a subliniat că negocierile nu sunt un subiect.

Joi, guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, a declarat că Rusia împiedică luptătorii ucraineni răniţi să fie evacuaţi din Azovstal deoarece vrea să-i captureze, potrivit Reuters.

El a adăugat că Rusia blochează, de asemenea, eforturile de a conveni măsuri umanitare. "Vor să folosească ocazia pentru a-i captura pe apărătorii oraşului Mariupol, dintre care principalul (element) îl constitue ... regimentul Azov", a spus guvernatorul într-un briefing. "Prin urmare, partea rusă nu este de acord cu nicio măsură de evacuare a militarilor (ucraineni) răniţi".

"(Noua ofensivă) este în desfăşurare acum pentru a doua săptămână, iar inamicul nu şi-a îndeplinit obiectivele tactice sau strategice", a spus Kirilenko. El a adăugat că, în pofida lipsei unui acord privind crearea de coridoare umanitare, doar 370.000 de locuitori au rămas în părţile din regiunea Doneţk controlate de autorităţile ucrainene, comparativ cu 1,67 milioane înainte de invazia rusă. Peste 270.000 de persoane au fugit din regiunea Doneţk cu trenuri şi aproape 80.000 au părăsit-o cu autovehicule.

Una din rachetele trase asupra Kievului a căzut în apropierea hotelului unde a fost cazat secretarul general al ONU

ACTUALIZARE 00.00 Una dintre rachetele care au lovit Kievul joi a căzut chiar în apropierea hotelului în care este cazat secretarul general al ONU aflat în vizită, potrivit purtătorului său de cuvânt, transmite BBC.

Racheta a lovit la doar o oră după ce Antonio Guterres ținuse o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Guterres și echipa sa sunt în siguranță, a declarat purtătorul său de cuvânt, Stéphane Dujarric, pentru CBS News, partenerul BBC în SUA.

El a adăugat că în momentul atacului, delegația ONU se întâlnea cu premierul ucrainean, în biroul acestuia, iar oficialii ONU nu se aflau în hotel.

„Mă aflu astăzi la Kiev. Două rachete au explodat la Kiev, am fost șocat să fiu informat că două rachete au explodat în orașul în care mă aflu”, a declarat Guterres pentru BBC News. „Așadar, acesta este un război dramatic și trebuie neapărat să punem capăt acestui război și trebuie neapărat să avem o soluție pentru acest război”, a spus Antonio Guterres.

Cele mai recente informații despre situația legată de războiul din Ucraina:

  • Casa Albă se așteaptă ca și alte țări să iasă în față și să continue să ofere asistență variată Ucrainei, a declarat joi purtătoare de cuvânt a administrației Biden, Jen Psaki.
  • Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a calificat atacurile cu rachetă ale rușilor asupra capitalei Kiev, în timpul vizitei secretarului-general ONU, drept „un act odios de barbarie”.
  • Președintele Joe Biden a declarat joi că amenințările Rusiei cu arma nucleară sunt „iresponsabile” și „arată un sentiment de disperare” pe care Moscova îl are în fața eșecului de a-și atinge obiectivele inițiale în Ucraina, dar pe de altă parte, el a dat asigurări că SUA sunt pregătite „pentru orice ar face” rușii.
  • Anchetatorii ucraineni au identificat „peste 8.000 de cazuri” de presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse, a afirmat joi procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova.
  • Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi, 28 aprilie, 2.829 de morți și 3.180 de răniți în rândul civililor în Ucraina, după invazia armatei ruse din 24 februarie.
  • Patruzeci şi cinci de ucraineni au fost eliberaţi în urma unui nou schimb de prizonieri cu Rusia, a anunţat joi guvernul de la Kiev, ca de obicei fără a preciza câţi ruşi au fost predaţi Moscovei.
  • Rusia a lansat o „cantitate enormă de bombe cu fosfor” asupra Mariupolului în ultimele 24 de ore, au denunţat joi apărători ai ultimului avanpost militar ucrainean din Mariupol, baricadaţi în reţeaua de tuneluri a combinatului siderurgic Azovstal, singurul care scapă controlului forţelor ruse, unde alături de militari s-ar afla şi peste 1.000 de civili, care şi-au găsit adăpost aici, potrivit DPA şi News.pn, citate de Agerpres.
  • Având în vedere situația complicată din și în jurul Republicii Moldova, facem apel la compatrioții noștri să se abțină de la orice călătorie în țară. Invităm cetățenii bulgari care se află pe teritoriul Republicii Moldova să ia măsuri pentru a părăsi țara cu vehiculele disponibile în prezent, anunță ministerul afacerilor externe din Bulgaria pe site-ul său.
  • Şeful spionajului extern rus, Serghei Narîşkin, a acuzat joi SUA şi Polonia de complot cu scopul de a obţine o sferă de influenţă în Ucraina, transmite Reuters, care a interpretat scenariul făcut public de Narîşkin drept cel mai puternic semnal dat de Moscova că războiul s-ar putea încheia cu împărţirea forţată a Ucrainei între Occident şi Rusia.

 

Editor : G.M. | M.D.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

"A devenit oficial aliatul nostru împotriva României!" Anunțul făcut de presa din Kosovo, la două zile după decizia UEFA

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Suedia răspunde la amenințările lui Putin: „Nu ne va împiedica să continuăm să sprijinim Ucraina"

Kremlinul continuă amenințările, după discursul lui Putin privind noua rachetă balistică: „Capacitățile Rusiei au fost demonstrate”

Duma de Stat rusă a aprobat sume-record pentru apărarea națională în 2025: 40% din cheltuielile totale ale Guvernului

Președintele Serbiei crede că ne apropiem de dezastru. Aleksandar Vucic: „Îl cunosc bine pe Putin. Nimeni nu blufează”

Partenerii noștri