Video Invazie pe tărâmul renilor. Populația sami se teme că Laponia va deveni un uriaș parc industrial
Viitorul se anunţă complicat pentru poporul sami. E vorba de descendenţii păstorilor de reni din nordul îndepărtat al Finlandei, Suediei şi Norvegiei. Până acum, tradiţiile lor au trecut din generaţie în generaţie. Dar lucrurile se schimbă, iar habitatul lor este folosit tot mai des în alte scopuri, precum uriaşul parc eolian Markbygden. Rezultatul este o ciocnire de interese între tradiţie şi schimbare. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Suedia se pregătește pentru ce e mai rău
Erdogan refuză intrarea Suediei în NATO, după protestul în care a fost ars Coranul
Semnalul dat de oceane arată că nimic nu va mai fi la fel
Rareș Bogdan: Aş paria cu mai multă încredere pe România în Schengen decât pe un meci la Mondiale
Cum văd războiul copiii ucraineni
Turcia, confruntată cu un exod al medicilor tineri
Șacalii, o problemă în Croația
Spania. Atacul balenelor ucigașe
Cum resimt turcii inflația galopantă
Este toamnă pe platoul înalt din Ammarnäs și se apropie primul îngheț. Este timpul ca păstorii să-şi ducă renii în vale. Au mâncat bine în lunile lor de libertate. În fiecare toamnă - ca aici, în Västerbotten – oamenii din poporul Sami inspectează turmele, numărând nou-născuţii și selectând animalele. Ca de obicei, renii aleargă de la stânga la dreapta. Dar în rest, lucrurile sunt diferite.
Malin Brännström face parte din generația mai tânără. Știe că astfel de episoade vor deveni curând istorie, pentru că în sălbăticia Laponiei, suprafeţele de teren sunt tot mai rare.
Reni sacrificați pentru a face loc eolienelor
„Devine aglomerat aici. În curând, creșterea renilor nu va mai fi posibilă. Pur și simplu sunt prea multe părţi implicate. E aproape imposibil în zilele noastre”, spune Malin Brännström.
Ideea este să menții în viață masculii doar o jumătate de an, păstrând câțiva pentru reproducere. Statul limitează constant dimensiunile turmelor, aşa că membrii comunității Svaipa Gran trebuie să omoare mai mulți reni decât și-ar dori. E nevoie de tot mai mult teren pentru drumuri și parcuri eoliene.
„E greu de imaginat că aceste parcuri eoliene uriașe ar putea fi compatibile cu efectivele noastre de reni. E vorba de o industrie la scară largă, iar spaţiul nostru se micşorează considerabil”, spune Malin Brännström
În drum spre coastă, la 230 de kilometri către est, întâlnim mai mulți reni, o vedere obişnuită în timpul toamnei.
Un parc eolian fără egal în Europa
Markbygden este un parc eolian fără egal în Europa. Este de două ori mai mare decât Stockholm-ul și furnizează 8% din energia electrică a Suediei. Scopul este construirea a 1.011 turbine eoliene. Cei din poporul Sami se tem că vor urma parcuri eoliene și mai mari de-atât.
„Atunci când am obținut permisul pentru Markbygden cu ani în urmă, turbinele de 200 de metri păreau foarte înalte, dar acum vorbim de înălţimi de peste 250 de metri”, arată Fredrik Bäcklund, reprezentant al parcului eolian.
Ţelul este crearea unor turbine de 300 de metri, aproape la fel de înalte ca Turnul Eiffel. Vântul este cel mai bun la acea altitudine. La nivelul solului este surprinzător de puțin zgomot, aşa că animalele nu sunt deranjate. Ofițerul de presă al parcului eolian a fost uimit când s-a oprit recent la baza unei turbine, cu un grup de vizitatori.
„Am văzut 20 de reni dormind sub un rotor. În general, animalelor sălbatice le place să stea sub turbinele eoliene, pentru că acolo sunt mai puține insecte, în special țânțari”, spune Tomas Riklund, ofiţerul de presă al parcului eolian.
Despăgubiri pentru păstorii de reni
Până acum au fost instalate doar aproximativ o treime din turbine. Construirea unui parc eolian de mari dimensiuni implică transportarea a mii de încărcături grele și rămâne mai puţin loc pentru reni. Primăvara, când se nasc vițeii, ultimul lucru pe care şi-l doresc animalele sunt zgomotele şi mulţimile de oameni.
„Există două faze. În prima e vorba de trafic intens, cu mașini grele. Nu le este ușor animalelor să rămână aici, dar ulterior, în timpul fazei de funcționare, este în regulă pentru ele”, susține Fredrik Bäcklund, reprezentant al parcului eolian.
Acum 10 ani, păstorii locali au primit despăgubiri. Toate părțile au fost de acord să nu dezvăluie suma respectivă.
Noi amenințări la orizont: ierni tot mai calde
Înapoi la Ammarnäs: este seară și fermierii încă adună turmele. Malin încearcă din răsputeri să se bucure de moment, împreună cu familia ei. Avocata a avut procese importante pentru drepturile de proprietate ale acestei comunităţi și a câștigat. Dar se simte neajutorată împotriva unei alte amenințări: schimbările climatice și iernile tot mai calde.
„Iarna este cea mai mare provocare. Întâi avem multă zăpadă și apoi multă ploaie care îngheață. Din cauza acestui lucru, renii nu mai pot ajunge la licheni, sursa lor de hrană”, explică Malin Brännström.
Oamenii din populaţia Sami sunt într-o dilemă. Ca să ajute la încetinirea încălzirii globale – pe care nu ei au provocat-o – trebuie să sacrifice pășuni. Ei spun că toată lumea ar trebui să facă unele concesii.
„Cu toții trebuie să ne întoarcem la lucrurile importante, la ce ne oferă natura. Trebuie să fim conștienți de asta în loc s-o jefuim”, spune Malin Brännström.
Dacă fermierii nu şi-ar mai putea păstra renii, ar dispărea un simbol al libertății tradiționale și o veche cultură. Ar mai rămâne, în schimb, doar câmpiile pline de turbine eoliene. Populaţia Sami se teme că Laponia va deveni doar un alt parc industrial.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News