A fost alertă de atac aerian în Ucraina, inclusiv la Kiev, în ziua când are loc summit-ul dintre Uniunea Europeană și Ucraina, chiar în inima războiului. Alerta de atac aerian a fost declanșată după ce din Belarus au decolat două avioane rusești care pot lansa rachete hipersonice Kinjal. Ucraina a anunțat, prin vocea premierului Denis Şmigal, că și-a propus un „obiectiv ambiţios” de a adera la UE în doi ani. Și președintele Volodimir Zelenski a declarat joi că Ucraina „merită să înceapă discuţiile pentru aderarea la UE anul acesta”.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 23:50 Pete Reed, un medic american, a fost ucis în timp ce lucra pe linia frontului în Ucraina, la doar câteva săptămâni după sosirea în țară. În vârstă de 34 de ani, Reed a fost ucis joi în timp ce ajuta la evacuarea civililor, după ce vehiculul său a fost lovit de o rachetă în Bahmut, orașul din est, devenit un focar de lupte aprige, potrivit unui comunicat al Global Response Medicine, grupul de ajutor umanitar pe care l-a fondat.
Potrivit Kyiv Independent, bombardamentele au rănit aproximativ cinci persoane. În ultimele săptămâni, Bahmut și orașul învecinat Soledar au fost ținta bombardamentelor și atacurilor la sol din partea trupelor ruse și a mercenarilor Wagner.
Reed, un veteran al marinei americane, a fost „ucis în timp ce acorda ajutor” într-o misiune cu o altă organizație, a declarat GRM într-o declarație postată pe rețelele de socializare, scrie CNN. „Ieri, fondatorul GRM, Pete Reed, a fost ucis la Bahmut, Ucraina. Pete a fost piatra de temelie a GRM, fiind președinte al Consiliului de Administrație timp de 4 ani. În ianuarie, Pete a renunțat la GRM pentru a lucra cu Global Outreach Doctors în misiunea lor din Ucraina și a fost ucis în timp ce acorda ajutor”, potrivit unei postări distribuite pe Instagram.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 22:55 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este „posibil” ca în acest an să înceapă discuţii oficiale pentru aderarea ţării sale la Uniunea Europeană.
„Ce am convenit cu adevărat astăzi?", a remarcat Zelenski în tradiţionala sa intervenţie zilnică de seară, la finalul summitului UE-Ucraina care a avut loc vineri la Kiev, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„Exista o înţelegere că este posibil să se înceapă negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeana în acest an”, a explicat el. „În această seară putem spune că Ucraina face progrese în direcţia obiectivului său”, a precizat preşedintele ucrainean. „Am discutat şi discutăm deja ca membri ai comunităţii europene”, a subliniat Zelenski.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 20:15 Estonia, Letonia şi Lituania vor accelerarea livrărilor de arme către Ucraina de la aliaţii săi occidentali, în timp ce se apropie marcarea unui an de la începutul războiului, relatează vineri DPA.
„Lunile următoare vor fi foarte dificile, pot fi chiar decisive în ceea ce priveşte acest război. Deci trebuie să accelerăm şi să ne sporim sprijinul pentru Ucraina - în primul rând asistenţa militară”, a declarat prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte după o reuniune a liderilor celor trei state baltice în capitala Estoniei, Tallinn, scrie Agerpres.
Comentariile ei vin după ce mai multe săptămâni s-a discutat dacă susţinătorii Kievului ar putea oferi tancuri de luptă germane moderne, cerute demult de conducerea ucraineană. Timpul este esenţial a spus prim-ministra estonă Kaja Kallas, care a avertizat că astfel de livrări de arme nu ar trebui să vină prea târziu, în timp ce Ucraina luptă împotriva atacurilor în curs. Moscova controlează deja aproximativ 18% din teritoriul vecinului său.
„Este foarte important să vedem rezultatele cât mai repede posibil, inclusiv rezultatele pe câmpul de luptă. Ajutorul pentru Ucraina nu trebuie să vină prea târziu şi să nu fie fragmentat”, a adăugat Kallas. „Rusia se pregăteşte pentru o nouă ofensivă pe scară largă şi asistenţa noastră acordată Ucrainei trebuie să fie suficientă pentru a-i face faţă”, a mai declarat ea. Anumite informaţii sugerează că Moscova pregăteşte un nou atac înainte de dezgheţul de primăvară.
ACTUALIZARE 19:35 Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au declarat vineri că au naționalizat aproximativ 500 de proprietăți din peninsula aparținând oligarhilor și politicienilor ucraineni.
„La un vot în absență, deputații Consiliului de Stat al Republicii Crimeea au adoptat o rezoluție privind naționalizarea proprietăților cetățenilor străini și a statelor care comit acțiuni neprietenoase împotriva Rusiei”, a declarat Vladimir Konstantinov, președintele parlamentului Crimeei într-o postare pe Telegram, relatează CNN.
Proprietățile oligarhilor ucraineni Serhiy Taruta, Igor Kolomoisky, Rinat Akhmetov și Arseniy Yatsenyuk sunt supuse naționalizării. Lista include și proprietățile a 12 bănci ucrainene și a clubului de fotbal Dynamo Kyiv, a informat vineri presa de stat rusă TASS.
ACTUALIZARE 19:30 Rusia intenţionează să îşi majoreze exporturile de motorină în februarie, în pofida embargoului impus de Uniunea Europeană, a plafonului de preţ şi a lipsei tancurilor petroliere, arată datele furnizate de traderi şi de platforma Refinitiv, transmite Reuters.
Un embargou privind importurile de produse petroliere rafinate ruseşti în ţările UE va intra duminică în vigoare, iar Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar urma să impună la rândul său plafoane de preţ pentru livrările ruseşti de combustibili, scrie Agerpres.
În pofida acestor măsuri restrictive, exporturile totale de motorină din porturile ruseşti de la Marea Neagră şi Marea Baltică ar urma să crească cu 5% până la 10% în luna februarie comparativ cu luna ianaurie, până la 4,2-4,3 milioane de tone, arată datele furnizate de traderi.
Rusia şi-a majorat deja livrările de motorină spre Turcia şi Maroc, în încercarea de a-şi redirecţiona produsele petroliere înaintea embargoului UE. Cu toate acestea, sursele din piaţă spun că, în această lună, livrările de motorină de la rafinăriile ruseşti ar putea fi mai mici decât se preconiza. „Pe lângă embargou, livrările de produse rafinate ar putea fi afectate de vremea nefavorabilă din porturile Novorossiisk şi Tuapse de la Marea Neagră”, a spus unul dintre traderi.
De asemenea, rafinăriile ruseşti ar putea reduce producţia de carburanţi în funcţie de nivelul plafonului de preţ, care nu a fost încă stabilit, susţin traderii. „Dacă marjele vor deveni negative, producţia de combustibili ar putea să scadă rapid şi semnificativ”, a adăugat un trader. Lipsa de tancuri petroliere disponibile este un alt factor care ar putea limita exporturile ruseşti de motorină, a adăugat o sursă citată de Reuters.
ACTUALIZARE 19:25 Ucraina a început să înlocuiască milioane de becuri electrice clasice cu becuri LED cu consum redus, o donaţie a Uniunii Europene pentru a ajuta aceasta ţară să facă faţă penuriei de energie cauzate de bombardamentele Rusiei, potrivit AFP.
De mai multe luni, forţele Moscovei desfăşoară o campanie de atacuri sistematice care au ca ţintă infrastructura energetică ucraineană pentru a-i priva pe locuitori de electricitate şi de încălzire în plină iarnă, scrie Agerpres.
Atacurile au provocat întreruperi masive de curent de-a lungul Ucrainei, iar UE a anunţat în decembrie că a deblocat 30 de milioane de euro pentru a finanţa achiziţia a 30 de milioane de becuri LED pentru a-i ajuta pe ucraineni să îşi diminueze consumul.
„Programul de înlocuire a becurilor vechi cu becuri LED care consumă mai puţină electricitate a început în această săptămână”, a anunţat pe Twitter premierul ucrainean Denis Şmîhal. Fiecare persoană are dreptul să primească maxim cinci becuri LED. În trei zile, au fost înlocuite peste 750.000 de becuri, iar şase milioane de becuri LED vor fi trimise săptămâna viitoare în regiunile ucrainene pentru a fi instalate, a precizat premierul.
El a mulţumit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a aflat la Kiev pentru un summit Ucraina-UE la care a participat de asemenea şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Von der Leyn şi Şmîhal au vizitat împreună joi poşta centrală din Kiev, acolo unde oamenii vin pentru a schimba becurile, pentru a vedea cu proprii ochi cum se desfăşoară acest proces, conform unui video publicat de serviciul de presă al guvernului ucrainean.
„Lucrăm împreună fără oprire pentru a restabili infrastructura energetică vitală”, a declarat joi Ursula von der Leyen. „Becurile LED sunt la dispoziţia tuturor ucrainenilor în birourile poştei”, a adăugat ea. Preşedinta Comisiei Europene a anunţat de asemenea că UE este în sfârşit în măsură să furnizeze 35 de milioane de becuri LED, mai exact cu cinci milioane mai mult decât cele promise iniţial. În decembrie, Von der Leyen a spus că aceste becuri LED consumă cu 88% mai puţin electricitate decât becurile de veche generaţie.
ACTUALIZARE 19:20 Cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei va afecta comerțul și tehnologia care sprijină războiul împotriva Ucrainei, a spus vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Our 9 packages of sanctions are biting, and a 10th one is on its way.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 3, 2023
With our partners, we must deny Russia the means to kill Ukrainian civilians and destroy homes and offices.
New measures will hit the trade and technology that supports Russia’s war machine. pic.twitter.com/bXKOa92ENP
ACTUALIZARE 19:15 SUA au anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 2,175 miliarde de dolari.
Pachetul va include rachete ghidate de precizie și unități de tragere de apărare antiaeriană HAWK, precum și alte muniții și arme, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
Here’s the full list of new US military aid heading to Ukraine.
— Jack Detsch (@JackDetsch) February 3, 2023
The HIMARS Ammo, artillery rounds, MRAPs and Javelins should arrive in days or weeks.
Air defense capabilities and the bottom half of the list need to be procured from weapons manufacturers, which could take months pic.twitter.com/4rLCvt0Mlm
ACTUALIZARE 18:30 Sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei ar trebui să aibă ca scop oprirea Moscovei de la reconstruirea capacității sale militare, a declarat vineri președintele Volodimir Zelenski.
„Suntem foarte interesați să ne asigurăm că Rusia nu reușește să reconstruiască producția militară. Sancțiunile încetinesc acest proces. Știm exact câte rachete au fost construite acolo înainte de invazia la scară largă și ce se întâmplă acum ca urmare a sancțiunilor UE, SUA, Marea Britanie și alți parteneri. Prin urmare, pentru noi este foarte important să ne asigurăm că nu au capacitatea de a ocoli sancțiunile, deoarece deseori se descurcă cu ajutorul altor țări”, a declarat vineri Zelenski.
„Este imperativ să se oprească producția militară de reconstrucție a Rusiei. Este foarte important să nu se permită nicio diluare a sancțiunilor europene importante care au fost deja aprobate, precum și orice relaxare a acestor sancțiuni împotriva unor persoane, așa cum se speculează în unele țări și chiar în statele membre ale UE”, a completat președintele ucrainean.
ACTUALIZARE 18:20 Președintele Consiliului European, Charles Michel, a postat pe Twitter un clip din recenta sa conferință de presă comună cu președintele Ucrainei,Volodimir Zelenski și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Poporul ucrainean a făcut „o alegere clară pentru libertate, democrație și statul de drept. Și noi, cei din UE, am luat o decizie clară. Viitorul tău este cu noi în Uniunea noastră europeană comună. Destinul tău este destinul nostru”, a spus Charles Michel.
The Ukrainian people have made a clear choice for freedom, democracy, and rule of law. And we in the EU have also made a clear decision.
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 3, 2023
Your future is with us. Your destiny is our destiny.
That’s why we are here today. Standing by your side.@ZelenskyyUa #EUUkraine pic.twitter.com/c3uNs1GnGX
ACTUALIZARE 17: 15 Președintele Volodimir Zelenski a spus vineri, în cadrul unei conferințe de presă cu oficiali înalți ai Uniunii Europene, că Ucraina va continua să lupte pentru Bakhmut atât timp cât va putea, jurând că „nimeni nu va da” orașul „cetate” din est, relatează The Guardian.
„Nimeni nu va da Bakhmut. Vom lupta cât vom putea. Noi considerăm orașul Bakhmut cetatea noastră”. El a mai spus că Ucraina ar putea „să controleze” Bakhmut și să elibereze Donbasul ocupat „dacă ar primi arme cu rază lungă”.
ACTUALIZARE 16:30 Cei mai înalţi responsabili ai Uniunii Europene, reuniți vineri la Kiev, în cadrul Summitului Ucraina – UE, își afișează sprijinul faţă de procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar, într-un moment în care atacurile se intensifică în estul ţării, relatează France Presse.
Acest summit, care se desfăşoară după aproape un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, îi reuneşte în special pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Vă vom susţine în fiecare etapă a parcursului dumneavoastră spre UE”, a promis pe Twitter Charles Michel, sosind vineri în capitala ucraineană, unde sirene de alertă antiaeriană au răsunat în cursul dimineţii, amintind de riscul permanent al unui nou atac cu rachete ruseşti.
Back in Kyiv for the EU-#Ukraine Summit with @ZelenskyyUa @vonderleyen and @JosepBorrellF
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 3, 2023
There will be no let up in our resolve.
We will also support you every step of the way on your journey to the EU. pic.twitter.com/3fnmajrtAZ
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 16.07 Numărul navelor rusești capabile să lanseze rachete pe teritoriul ucrainean din Marea Neagră a crescut, a declarat vineri, într-o postare pe Facebook, Comandamentul Operațional Sud al armatei ucrainene, scrie CNN.
„Printre cele 10 nave se numără 2 transportatoare de (rachete) Kalibr. Volumul total de rachete poate fi de 16. Pe fondul intensificării dronelor de recunoaștere inamice, pregătirile pentru lovituri cu rachete sunt evidente”, se arată în postare.
„Nu este exclus un atac masiv cu rachete cu utilizarea de avioane. Nu ignorați semnalele de avertizare a raidurilor aeriene, fiți vigilenți și atenți”, avertizează Comandamentul Operațional Sud.
ACTUALIZARE 16.57 Uniunea Europeană va oferi 25 de milioane de euro suplimentari pentru a sprijini Ucraina în deminarea teritoriilor eliberate, ocupate temporar de forțele armate ruse, a anunțat vineri șeful diplomației europene Josep Borrell, relatează CNN.
„În teritoriile eliberate de forțele armate ucrainene se găsește o mare răspândire de mine și alte muniții explozive. Vom oferi până la 25 de milioane de euro pentru a sprijini eforturile de deminare în aceste zone aflate în pericol. Protejarea civililor și a mijloacelor lor de trai este o prioritate”, a declarat Borrell în marja summitului UE-Ucraina care are loc la Kiev.
Aceste fonduri se adaugă la cele 18 milioane de dolari alocate în 2022 în acest scop, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Finanțarea va include echipamente esențiale pentru operatorii de stat ucraineni de acțiune împotriva minelor și va sprijini capacitățile autorităților ucrainene de a gestiona eficient sectorul național de acțiune împotriva minelor, a precizat vineri serviciul diplomatic al UE într-un comunicat de presă.
ACTUALIZARE 15.46 Guvernul german a confirmat vineri că a autorizat exportul de tancuri Leopard 1 către Ucraina. Tancurile provin din stocurile industriale ale Germaniei, iar principala problemă o constituie muniția, care este diferită de cea folosită pe Leopard 2.
„Pot să confirm că a fost emisă o autorizaţie de export”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, într-o conferinţă de presă, potrivit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.
El a refuzat să precizeze numărul tancurilor şi calendarul livrărilor către Ucraina. Tancurile Leopard 1 sunt predecesoarele Leopard 2, blindatele cerute de Kiev şi din care Berlinul a acceptat la sfârşitul lui ianuarie să trimită 14 exemplare provenite din echipamentele armatei germane.
ACTUALIZARE 15.10 NATO a făcut apel la Rusia să-şi îndeplinească obligaţiile din cadrul tratatului START de reducere a armamentului nuclear, conform unui comunicat difuzat vineri, transmit Reuters şi dpa.
„Luăm act cu îngrijorare de faptul că Rusia nu şi-a respectat obligaţiile legale, inclusiv cu privire la inspecţii, şi o chemăm să-şi îndeplinească obligaţiile din cadrul Tratatului”, a transmis la rândul său pe Twitter secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, conform Agerpres.
„Aliaţii NATO continuă să considere controlul efectiv al armamentului drept o contribuţie esenţială la obiectivele noastre de securitate”, se arată în comunicatul Alianţei, care nu precizează dacă nerespectarea de către Rusia a tratatului ar putea duce la denunţarea acestuia de către SUA sau ar putea determina alte reacţii.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 14.45 Ruşii au cumpărat un număr record de lingouri de aur anul trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul de Finanţe de la Moscova. Reducerile de taxe la achiziţionarea de metale preţioase i-au încurajat pe aceştia să-şi facă stocuri de aur ca valoare de refugiu. Ruşii au cumpărat anul trecut peste 50 de tone de lingouri de aur, de zece ori mai mult decât în 2021.
Cel mai căutate a fost lingourile de un kilogram, care au reprezentat aproximativ 60% din totalul lingourilor vândute, potrivit datelor comunicate de Ministerul de Finanţe rus, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Aceste cifre nu sunt definitive şi acoperă doar perioada până la finele lunii noiembrie 2022, a precizat Ministerul rus al Finanţelor.
ACTUALIZARE 13.51 Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fi supraestimat din nou capacitățile proprii ale armatei ruse și, prin urmare, marea sa ofensivă din estul Ucrainei se va încheia prematur, în sezonul ploios de primăvară, și nu va fi eficientă, prezic analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citați de cotidianul ucrainean Pravda.
Andrii Cerniak, reprezentant al Serviciului de informații al apărării din Ucraina, a declarat într-un interviu acordat Kyiv Post că președintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să captureze integral regiunile Donețk și Lugansk până în martie 2023. De asemenea, Cerniak a declarat că forțele ruse redesfășoară grupuri de asalt, unități, arme și echipamente militare suplimentare nespecificate în zone nespecificate din estul Ucrainei.
„Este posibil ca Putin să fi supraestimat din nou capacitățile proprii ale armatei ruse, spune ISW. Totodată, experții americani notează că nu a observat nicio dovadă că forțele rusești au restabilit o putere de luptă suficientă pentru a învinge forțele ucrainene din estul Ucrainei și pentru a captura peste 11.300 de kilometri pătrați din regiunea neocupată Donețk (peste 42% din suprafața totală a regiunii Donețk) înainte de luna martie, așa cum ar fi ordonat Putin.
Potrivit evaluărilor preliminare ale ISW, o ofensivă rusă majoră înainte de aprilie 2023 ar atinge punctul culminant probabil prematur în timpul sezonului ploilor de primăvară din aprilie înainte de a obține efecte semnificative din punct de vedere operațional.
NEW: A Ukrainian intelligence official stated that #Putin ordered the Russian military to capture #Donetsk and #Luhansk oblasts by March 2023, supporting ISW’s most likely course of action assessment for a Russian offensive in eastern #Ukraine. Latest: https://t.co/KVnPz0GGlB pic.twitter.com/YHHq0WKAAQ
— ISW (@TheStudyofWar) February 3, 2023
„Punctul culminant al forțelor ruse ar putea genera apoi condiții favorabile pentru ca forțele ucrainene să le exploateze în propria lor contraofensivă de la sfârșitul primăverii sau vara anului 2023, după ce vor încorpora livrările de tancuri occidentale”, se mai arată în ultima evaluarea a ISW.
ACTUALIZARE 13.35 Rusia plănuieşte să participe la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de la Viena, la exact un an după lansarea invaziei din Ucraina, relatează vineri dpa.
„Acum ne ocupăm de obţinerea vizelor şi pregătirea deplasării. Cred că totul va fi normal”, a declarat vicepreşedintele comisiei pentru afaceri externe a Senatului rus, Vladimir Geabarov, publicaţiei Gazeta parlamentară.
Acesta a precizat că Austria a dat asigurări că le va acorda vize tuturor deputaţilor ruşi, lucru confirmat de ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, care a reiterat vineri că ţara sa va acorda viză membrilor delegaţiei ruse care participă la Adunarea Parlamentară a OSCE, aşa cum o impune dreptul internaţional ţării alpine, unde se află sediul OSCE.
„Evident că nu vom comite nicio încălcare a dreptului internaţional”, a declarat Schallenberg într-o intervenţie în parlament, citat de Agerpres.
Rusia a participat ultima dată la o reuniune a OSCE în 2021. La ultimele două reuniuni, ţările gazdă, Marea Britanie şi Polonia, au refuzat să le elibereze vize membrilor delegaţiei ruse. Mulţi delegaţi ruşi se află în acest moment pe lista sancţiunilor occidentale, din cauza invaziei din Ucraina ordonate de preşedintele Vladimir Putin.
Ministerul de Externe austriac a argumentat că eliberarea vizelor pentru ruşi pentru reuniunea din 23-24 februarie reprezintă o obligaţie în baza legislaţiei internaţionale.
OSCE, cu sediul la Viena, este succesoarea Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE), creată în 1975 pentru a susţine relaţiile între Est şi Vest. Organizaţia are 57 de state membre în Europa, America de Nord şi Asia, fiind considerată cea mai amplă organizaţie de securitate regională şi a fost privită ca o importantă platformă de cooperare între Est şi Vest, până la războiul din Ucraina.
Potrivit lui Geabarov, delegaţia rusă trebuie să se pregătească de serioase atacuri verbale în timpul dezbaterilor. „Înţelegem că toate cele 30 de ţări ale NATO, care sunt şi membri ai OSCE, vor lua poziţie împotriva ţării noastre”, a adăugat acesta, asigurând că parlamentarii ruşi sunt gata să-şi exprime la rândul lor poziţia.
În 2021, delegaţia rusă a părăsit reuniunea OSCE în semn de protest împotriva unei rezoluţii care a condamnat ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.
ACTUALIZARE 12.55 Autorităţile instalate de Rusia în Crimeea au anunţat vineri că au naţionalizat circa 500 de proprietăţi din peninsulă, inclusiv unele aparţinând unor importanţi oameni politici şi de afaceri ucraineni, relatează Reuters.
Preşedintele parlamentului din Crimeea Vladimir Konstantinov a precizat pe Telegram că decretul în acest sens vizează "complici ai regimului de la Kiev" şi că proprietăţile naţionalizate includ bănci şi elemente ale infrastructurii turistice şi sportive.
Potrivit unui document publicat pe site-ul guvernului din Crimeea, între bunurile confiscate se numără proprietăţi aparţinând fostului premier ucrainean Arseni Iaţeniuk şi oamenilor de afaceri Igor Kolomoiski, Rinat Ahmetov şi Serhii Taruta.
Crimeea, recunoscută internaţional ca parte a Ucrainei, este controlată de Moscova din 2014, când Rusia a anexat peninsula în mod unilateral, aminteşte Agerpres.
Miercuri, şi Ucraina a lansat un val de percheziţii vizând oameni din administraţie, funcţionari şi personalităţi, autorităţile dând asigurări că fac din lupta împotriva corupţiei o prioritate în contextul efortului de război şi al ajutorului occidental. Autorităţile ucrainene au anunţat că au percheziţionat domiciliile miliardarului Igor Kolomoiski şi fostului ministru de interne Arsen Avakov, precum şi sediul Fiscului ucrainean, în timp ce conducerea direcţiei vamale a fost demisă. Înalţi responsabili ai Ministerului Apărării au primit de asemenea vizita anchetatorilor.
ACTUALIZARE 12.40 Kremlinul a respins vineri relatările apărute în mass-media conform cărora directorul CIA, William Burns, ar fi călătorit la Moscova pentru a-i propune un plan secret de pace ce ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii către Rusia, informează Reuters şi TASS.
Întrebat dacă Burns a propus Moscovei un plan ce ar presupune ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: „Este o cacealma”.
Întrebat din nou dacă Burns a venit la Moscova în ianuarie pentru o întrevedere cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, Peskov a subliniat din nou: „În ianuarie? Toată această relatare (despre planul SUA) este o cacealma”.
Înainte de aceasta, cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung a informat, citând surse, că preşedintele SUA, Joe Biden, i-ar fi trasat directorului CIA sarcina de a clarifica dacă Federaţia Rusă şi Ucraina sunt deschise negocierilor.
Potrivit cotidianului elveţian, SUA ar fi propus părţii ucrainene să renunţe la 20% din teritoriul său în schimbul păcii, dar că Moscova şi Kievul nu au acceptat această variantă.
Conform Agerpres, și Casa Albă a calificat aceste informaţii drept lipsite de temei. Potrivit purtătorului de cuvânt adjunct al Consiliului de Securitate Naţională, Sean Davitt, informaţiile publicate în cotidianul elveţian „nu corespund realităţii”. La rândul său, un reprezentant al CIA a declarat, sub protecţia anonimatului, că aceste informaţii sunt „absolut false”.
ACTUALIZARE 11.30 Parchetul General din Ucraina a anunțat vineri că l-a pus oficial sub acuzare pe fondatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, supranumit „Bucătarul lui Putin”, pentru acțiunile sale în Ucraina. Prigojin este acuzat de invadarea teritoriului Ucrainei și de acte de război împotriva Ucrainei.
„Potrivit investigațiilor, (Evgheni Prigojin) a fost împuternicit să recruteze, să antreneze și să-și comande subordonații în ostilitățile de pe teritoriul Ucrainei. Toate acestea s-au petrecut cu întregul sprijin al regimului rus. Șeful grupului Wagner este direct responsabil pentru mii de crime de război. El recunoaște deschis rolul pe care îl are în războiul împotriva Ucrainei și, cu acordul Kremlinului, rezolvă problemele de personal recrutând zeci de mii de deținuți. Condamnat anterior pentru furt, astăzi este erou al Rusiei. «Elita» criminală a regimului terorist”, este citat procurorul general al Ucrainei într-un comunicat al Parchetului General, precizând că și soldații Wagner sunt responsabili pentru actele lor. Acuzațiile formulate împotriva lui Prigojin sunt invadarea teritoriului Ucrainei și acte de război împotriva Ucrainei, prevăzute în Codul penal ucrainean.
ACTUALIZARE 11.05 Este alertă de raid aerian în toată Ucraina.
All over Ukraine air raid alert ! 🐶📣 pic.twitter.com/1l2Je4cVwX
— 𝒜ℒ𝒩𝒜𝒴ℰℱ (@AlNayef___1) February 3, 2023
Alerta de atac aerian a fost declanșată după ce din Belarus au decolat două avioane rusești care pot lansa rachete hipersonice Kinjal.
Large-scale air alert in #Ukraine 💙💛
— MAKS 22🇺🇦 (@Maks_NAFO_FELLA) February 3, 2023
In Belarus, the A-50 of the Russian Air Force took off, as well as the MiG-31K, which is a carrier of hypersonic missiles "Kinzhal". The alarm may last several hours... pic.twitter.com/EW00rC86nJ
ACTUALIZARE 10.00 Următoarele şase luni vor fi "cruciale" pentru stabilirea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat joi directorul agenţiei, William Burns, citat de CNN.
"Cred că ceea ce va fi esenţial - pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin - n.r.)) este serios în privinţa negocierilor -, cheia, va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră", a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown. "Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar și că, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a luat ilegal până acum", a arătat şeful CIA.
ACTUALIZARE 09:03 Cancelarul german Olaf Scholz consideră că nu sunt şanse pentru un final negociat al războiului dintre Rusia şi Ucraina decât după ce Moscova va fi de acord să-şi retragă forţele din teritoriile ocupate.
„În momentul în care ei vor anunţa că retragerea trupelor se produce, atunci calea pentru discuţii cu Ucraina va fi deschisă - sunt destul de sigur de asta”, a spus şeful executivului german într-o dezbatere publică organizată joi, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
„Dar încă trebuie să lucrăm puţin în acest scop”, a adăugat Olaf Scholz.
Kievul a declarat că respinge însă orice negocieri până când trupele ruse vor fi retrase complet de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv din peninsula Crimeea anexată de Rusia în 2014.
La rândul său, Kremlinul s-a distanţat de ideea unor convorbiri de pace în urma anunţului Germaniei şi al altor state occidentale privind trimiterea de tancuri pentru armata ucraineană.
ACTUALIZARE 08:52 Blocul din Kramatorsk care a fost lovit miercuri noapte de o rachetă rusească este complet distrus, după cum arată imagini surprinse din dronă.
În atac și-au pierdut viața patru oameni, iar 20 au fost răniți.
Residential building in Kramatorsk that was hit by a Russian rocket yesterday.
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) February 2, 2023
Drone footage. pic.twitter.com/EHkLTZllWi
ACTUALIZARE 08.00 Timp de mai multe săptămâni, soldații ucraineni s-au confruntat cu sute de luptători ai companiei militare private Wagner care se năpustesc asupra pozițiilor lor de apărare, relatează CNN. Deghizat cu o cagulă, Andrei își amintește de una dintre luptele din estul Ucrainei care părea că nu se va mai încheia niciodată, atunci când au fost „inundați” de valurile interminabile de soldați Wagner.
La sud-vest de orașul Bahmut, Andrei și Borisici, doi soldați ucraineni, trăiesc la lumina lumânării într-un buncăr contruit în pământul înghețat din una dintre cele mai fierbinți zone ale războiului din Ucraina. „Luptam în jur de 10 ore la rând. Și nu era doar în valuri, era fără întrerupere. Deci, era ca și când nu se mai opreau”, a povestit Andrei. Puștile AK-47 ale ucrainenilor erau așa de fierbinți de la cât de mult trăgeau cu ele încât erau nevoiți să le schimbe cu altele ca să nu se supraîncălzească. „Erau cam 20 de soldați de partea noastră. Și, să zicem, vreo 200 de partea lor”, și-a amintit Andrei.
Citește continuarea AICI
Preşedinta Comisiei Europene, sosită la Kiev, încă din 2 februarie a scris pe contul ei oficial de Twitter: „Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră” (EFE).
Şi Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a scris, la rândul său, la sosirea la Kiev, pe Twitter: „Europa şi-a menţinut unitatea în privinţa Ucrainei încă din prima zi. Şi va continua să fie alături de voi pentru a învinge şi a reconstrui”.
Înaintea întâlnirii, premierul ucrainean, Denis Şmigal, a spus că Ucraina şi-a stabilit ceea ce el a numit un „obiectiv ambiţios” de aderare la UE în doi ani. Dar un grup de state membre a avertizat că ar trebui să îi fie clar Kievului că acest lucru nu va fi posibil, după ce în iunie anul trecut, Ucraina a dobândit statutul de candidat la UE cu o viteză record, scrie site-ul www.bbc.com, preluat de Agerpres.
Printre temele luate în discuţie la summit-ul din 2 februarie se numără: parcursul european al Ucrainei - solidaritatea UE cu Ucraina, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, instrumental european pentru pace, securitatea alimentară şi accesibilitatea preţurilor alimentelor, conform www.consilium.europa.eu.
În ceea ce priveşte parcursul european al Ucrainei, aceasta a depus o cerere de aderare la Uniune încă din 28 februarie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în 23 iunie acelaşi an. Consiliul va decide cu privire la etapele următoare după ce Ucraina va îndeplini condiţiile prezentate în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE. În fiecare an, Consiliul adoptă concluzii privind extinderea şi procesul de stabilizare şi asociere, care evaluează progresele înregistrate de fiecare dintre partenerii din Balcanii de Vest şi de Turcia pe calea lor europeană. În decembrie 2022, Consiliul a menţionat Ucraina pentru prima dată în concluzii.
Referitor la răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei, UE a adoptat până acum, 9 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Al 9-lea pachet, cel mai recent, a fost adoptat la 16 decembrie 2022 de către Consiliu şi a inclus noi interdicţii privind: exporturile de motoare de drone; exporturile de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; investiţiile în sectorul minier; tranzacţiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională; furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice. De asemenea, Uniunea, a pus la dispoziţia Ucrainei, pe tot parcursul anului 2022, asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023, cu 18 miliarde de euro.
Un alt subiect pe agenda summit-ului este instrumentul european pentru pace (IEP). Pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de prevenire a conflictelor, de promovare a păcii şi de consolidare a securităţii internaţionale, UE a instituit, la 22 martie 2021, instrumentul european pentru pace, un nou fond extrabugetar în valoare de 5,6 miliarde de euro în preţuri curente pentru perioada 2021-2027, cu un plafon anual care variază de la 420 de milioane de euro în 2021 la 1,132 miliarde euro în 2027.
Tot sub umbrela IEP, la 15 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat o măsură de asistenţă în valoare de 16 milioane de euro, pentru a sprijini consolidarea capacităţilor în rândul forţelor armate ucrainene. Până în octombrie 2022, UE a contribuit cu 3,1 miliarde euro în cadrul Instrumentului european pentru pace, care au avut scopul de a ajuta Ucraina în consolidarea capabilităţilor şi a rezilienţei forţelor armate ucrainene şi în protejarea populaţiei civile împotriva agresiunii militare în curs.
La 17 octombrie 2022, Consiliul a convenit să instituie o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei, numită EUMAM Ucraina, cu scopul de a contribui la consolidarea capabilităţii militare a forţelor armate. Ca răspuns la cererea de sprijin militar din partea Ucrainei, EUMAM Ucraina va oferi instruire individuală, colectivă şi specializată forţelor armate ucrainene, inclusiv forţelor de apărare teritorială ale acestora, precum şi coordonării şi sincronizării activităţilor statelor membre care sprijină furnizarea de instruire. Mandatul misiunii neexecutive are, în primă instanţă, doi ani, iar valoarea de referinţă financiară pentru costurile comune pentru această perioadă va fi de 106.700.000 de euro.
În contextul în care invadarea Ucrainei de către Rusia agravează o criză alimentară mondială, Uniunea Europeană coordonează acţiuni menite să ajute oamenii să facă faţă creşterii preţurilor şi să ofere ajutor celor mai sărace persoane din lume. În condiţiile în care blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la începutul războiului, aproximativ 20 milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri pe ţărmurile Mării Negre, în mai 2022, Comisia a prezentat un plan de acţiune privind dezvoltarea unor rute terestre alternative care să ajute Ucraina să îşi exporte produsele agricole. De la începutul operaţiunilor, în mai 2022, peste 23 milioane de tone de cereale, seminţe oleaginoase şi alte produse din Ucraina au fost exportate prin culoarele de solidaritate, mai scrie www.consilium.europa.eu.
Precendentul summit UE-Ucraina a avut loc la 12 octombrie 2021, tot la Kiev.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că ţara sa, invadată de Rusia la sfârşitul lunii februarie 2022, merită să înceapă discuţiile pentru intrarea în Uniunea Europeană în acest an.
„Cred că Ucraina merită să înceapă negocierile pentru aderarea sa la UE anul acesta”, a spus Volodimir Zelenski.
În opinia preşedintelui Zelenski, oficialii ucraineni şi europeni au o înţelegere „reciprocă”: „că numai împreună o Ucraina puternică şi o Uniune Europeană puternică pot proteja viaţa la care ţinem. Şi că viitoarea noastră integrare trebuie să dea energie şi motivaţie populaţiei noastre pentru a lupta împotriva obstacolelor şi a ameninţărilor”, a continuat Zelenski, adăugând că presiunea internaţională asupra Rusiei ar trebui să continuă să crească.
„Inamicul se află într-o anumită etapă în care înfrângerea strategică a Rusiei este evidentă”, a spus el. „Dar, din punct de vedere tactic, ei încă mai au resurse pentru a încerca acţiuni ofensive”.
Timp de mai multe săptămâni, soldații ucraineni s-au confruntat cu sute de luptători ai companiei militare private Wagner care se năpustesc asupra pozițiilor lor de apărare, relatează CNN.
Deghizat cu o cagulă, Andrei își amintește de una dintre luptele din estul Ucrainei care părea că nu se va mai încheia niciodată, atunci când au fost „inundați” de valurile interminabile de soldați Wagner.
„Luptam în jur de 10 ore la rând. Și nu era doar în valuri, era fără întrerupere. Deci, era ca și când nu se mai opreau”, a povestit Andrei.
Editor : B.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News