Live

Franța trimite un portavion nuclear în Marea Mediterană, sub control operaţional NATO. „Este un mesaj adresat ruşilor”

Data publicării:
Portavionul Charles-de-Gaulle, cu avioane de vânătoare de tip Rafale Marine la bord, este escortat de un submarin nuclear de atac, fregate specializate şi o navă de reaprovizionare. Foto: X

Portavionul Charles-de-Gaulle, cea mai importantă navă a flotei franceze, urmează să treacă - pentru prima oară - sub controlul operaţional al NATO, într-o misiune de 15 zile în Marea Mediterană, un simbol al angajamentului consolidat al Parisului faţă de Alianţa Nord-Atlantică împotriva Rusiei.

Misiunea, la care iau parte bastimente din mai multe state membre NATO - SUA, Grecia, Spania şi Portugalia - urmează să se desfăşoare de la 26 aprilie şi până la 10 mai sub comandamentul Statului Major Maritim StrikforNato, din care fac parte 15 state membre NATO, inclusiv Franţa, condus de către un viceamiral american, anunţă Statul Major al armatei franceze.

„Este pentru prima oară când plasăm portavionul nuclear Charles-de-Gaulle şi întreaga sa escortă, inclusiv un submarin nuclear de atac, sub controlul operaţional al NATO timp de 15 zile”, a subliniat viceamiralul francez Didier Maleterre, numărul doi în comandamentul maritim al NATO, potrivit AFP, preluată de News.ro.

Însă „putem ridica mandatul în orice moment, iar cu un pocnet din degete să recuperăm comandamentul naţional în cursul operaţiunilor, dacă este necesar”, precizează el.

Franţa, considerată odinioară un aliat dificil, în care Bruxellesul continuă încă să nu aibă încredere, revine în NATO după reîntoarcerea ameninţării ruse, în paralel cu dezangajarea sa militară în Africa.

Un membru fondator al organizaţiei, înfiinţată în 1948 împotriva ameninţării sovietice, Franţa a părăsit Comandamentul militar integrat în 1966, la ordinul generalului Charles de Gaulle, din cauza unor dezacorduri cu Statele Unite.

Ea a revenit în acesta în 2009, însă fără să revină în Grupul Planurilor Nucleare al NATO.

„Vom învăța multe”

Portavionul Charles-de-Gaulle, cu avioane de vânătoare de tip Rafale Marine la bord, îşi reia astfel la sfârşitul lui aprilie operaţiunile, după opt luni de lucrări.

Escortat de un submarin nuclear de atac, fregate specializate şi o navă de reaprovizionare - toate alcătuind „grupul aeronaval” francez -, el a participat la exerciţii şi operaţiuni NATO, însă întotdeauna sub control naţional francez.

Această misiune va permite Franţei „să intre în rând şi să se pună la acelaşi nivel cu aliaţii noştri. Vom învăţa totodată multe”, apreciază comandantul grupului aeronaval francez, contraamiralul Jacques Mallard.

„Mesaj adresat ruşilor”

Misiunea „este un mesaj adresat ruşilor. În faţa ameninţării care creşte, faptul de a fi eficienţi colectiv primează”, declară directorul general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice Pascal Ausseur.

Un mesaj este transmis totodată altor state membre NATO, critice o vreme faţă de susţinere franceză a Kievului, pe care o considerau prea uşoară după invazia rusă a Ucainei la 24 februarie 2022.

Însă Franţa şi-a multiplicat recent declaraţiile dure împotriva Moscovei, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la jumătatea lui martie la o „înfrângere a Rusiei”.

„A avut loc o cotitură destul de semnificativă în abordarea franceză. La Bruxelles, aliaţii urmăresc toate aceste lucruri îndeaproape, iar cu cât vor exista mai multe gesturi concrete ca acesta, cu atât va fi mai puternică percepţia unei schimbări franceze credibile”, subliniază un fost oficial NATO, Robert Pszczel, cercetător la Centre for Eastern studies.

Franța a adus trupe în România

Această misiune „ne reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea şi a asigura interoperabilitatea într-un mediu de securitate dificil”, declară o purtătoare de cuvânt a NATO Farah Dakhlallah.

După revenirea ameninţării ruse, Franţa a desfăşurat peste 1.500 de oameni la frontiera Ucrainei - în România, unde joacă rolul de naţiune-cadru a NATO.

În Franţa, mai multe partide politice se opun prezenţei în Comandamentul integrat al NATO.

Însă preşedintele Rassemblement national (RN, extremă dreapta), principala formaţiune din opoziţie, şi-a nuanţat recent poziţia, subliniind că nu se pune problema unei ieşiri, atât timp cât Războiul din Ucraina este în curs.

Ca răspuns faţă de Războiul din Ucraina, NATO şi-a crescut în mod semnificativ prezenţa maritimă în Europa.

Statele Unite şi-au plasat unul dintre portavioane sub controlul operaţional al NATO în 2022 - pentru prima oară de la Războiul Rece -, iar marea Britanie a făcut acelaşi lucru în 2023 - de asemenea o premieră - înaintea Franţei, potrivit NATO.

Editor : B.P.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

S-a cerut o măsură radicală, înaintea pronunțării deciziei de un trilion de euro: ”Să oprească tot. Mulți vor muri”

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Putin „va folosi iarna ca pe o armă”. Mark Rutte cere statelor membre NATO ajutor suplimentar pentru Ucraina

Ciucă spune că nu a cerut „vreodată” informări legate de întâlnirile lui George Simion cu spioni ruși. „Pentru mine a fost clar”

Germania deportează în Federația Rusă tot mai mulți ruși fugiți în Vest ca să scape de mobilizarea în armata lui Putin

Franța-Israel, meci „de mare risc”. Mii de polițiști mobilizați în Paris după ce manifestanții pro-palestinieni au anunțat un protest

Partenerii noștri