Galerie Foto Egiptul vrea ajutorul SUA privind "o amenințare existențială": Mega-barajul etiopian de 4 miliarde de dolari de pe Nil
Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi a cerut miercuri ajutorul Statelor Unite pentru a creşte presiunea asupra Etiopiei cu scopul de a se ajunge la un acord privind uriaşul baraj de pe Nilul Albastru, văzut ca o ameninţare existenţială pentru Egipt, notează AFP.
În vizită la Washington pentru un summit SUA-Africa, preşedintele egiptean a abordat această problemă cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, care discutase cu o zi înainte cu premierul etiopian Abiy Ahmed.
"Este o chestiune crucială şi existenţială pentru noi. Şi mulţumim Statelor Unite pentru sprijinul acordat", a declarat Abdel Fattah al-Sisi.
"Găsirea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic poate realiza ceva bun în conformitate cu dreptul internaţional. Nu cerem altceva", a spus el.
"Avem nevoie de sprijinul vostru în această problemă", a subliniat preşedintele egiptean, scrie Agerpres.
La rândul său, şeful diplomaţiei americane "a insistat asupra importanţei unei rezolvări diplomatice care să protejeze interesele tuturor părţilor", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat dat publicităţii după reuniune.
Antony Blinken a mai abordat în cursul acestei întrevederi respectarea drepturilor omului în Egipt, afirmând că "relaţia bilaterală a fost întărită prin progrese tangibile" în acest domeniu, potrivit sursei.
Proiectul mega-barajului, lansat în 2011 pentru un cost de patru miliarde de dolari, urmează să dubleze producţia actuală de energie electrică a Etiopiei, la care au acces doar aproximativ jumătate din cei aproximativ 120 de milioane de locuitori.
Etiopia consideră că barajul este esenţial pentru dezvoltarea sa, în timp ce Egiptul îl consideră o ameninţare "existenţială", iar Sudanul a avertizat cu privire la "riscuri mari" pentru viaţa a milioane de persoane.
Abiy Ahmed a promis că va continua negocierile pentru un acord tripartit, dar, pe de altă parte, ţara sa a început să umple rezervorul şi a pornit două din cele 13 turbine.
Guvernul fostului preşedinte Donald Trump a adoptat o atitudine dură faţă de Addis Abeba, dar administraţia Biden a preferat o abordare mai suplă.
Joe Biden a preluat funcţia dorind să se distanţeze de preşedintele al-Sissi, acuzat de încălcări ale drepturilor omului, dar a salutat rolul său în obţinerea unei încetări a focului în Fâşia Gaza anul trecut şi a participat la COP27 organizată în noiembrie la Sharm el-Sheikh.
Editor : V.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News