Declarația finală de la Roma: G20 promite „acțiuni semnificative și eficiente”, dar își asumă puține angajamente
Liderii politici care fac parte din G20 au ajuns duminică la un acord privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, au declarat pentru AFP trei surse apropiate negocierilor la summit de la Roma.
ACTUALIZARE: Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii au ajuns duminică seară la o poziţie de compromis și-au asumat angajamentul de a ajunge la neutralitate climatică în ceea ce privește emisiile de CO2 „până la jumătatea secolului sau în jurul acelui moment”. Statele din G20 au convenit să continue eforturile de limitare a încălzirii globale prin „acțiuni semnificative și eficiente”, dar, proiectul de la summitul G20 de la Roma a constat în puține angajamente concrete, dezamăgindu-i pe activiștii de mediu, potrivit comunicatului final al G20.
Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii s-au angajat:
- Să menţină obiectivul limitării încălzirii climei la cel mult 1,5 grade Celsius, evidențiind necesitatea „întreprinderii unor noi acţiuni mai concrete pentru protejarea climei în acest deceniu".
- Să accelereze acțiunile în vederea atingerii unui nivel net de emisii de gaze cu efect de seră la nivel mondial sau a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului sau în jurul acestei date.
- Să reafirme angajamentul țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să salute noile angajamente asumate de unii membri ai G20.
- Să pună în aplicare până în 2023 noile norme pentru un sistem fiscal internațional mai stabil și mai echitabil, inclusiv un impozit pe profit minim de 15 % la nivel mondial.
- Să depună eforturi suplimentare pentru a asigura o mai bună și mai rapidă pentru vaccinurile COVID-19 în țările cu venituri mici și mijlocii.
- Să înființeze un grup operativ comun G20 pentru finanțe și sănătate pentru a asigura finanțarea adecvată a prevenirii, pregătirii și reacției în caz de pandemie.
- Liderii G20 s-au angajat să colaboreze pentru a asigura succesul conferinței ONU privind clima (COP26), care a început duminică la Glasgow, în Regatul Unit.
- Liderii G20 au subliniat angajamentul lor de a menține securitatea energetică, abordând în același timp problema schimbărilor climatice, și de a garanta tranziții ale sistemului energetic care să mențină energia la prețuri accesibile pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile.
- Aceștia au subliniat, de asemenea, importanța menținerii unor fluxuri neîntrerupte de energie din diferite surse, furnizori și rute și a promovării unor piețe internaționale de energie deschise, competitive și libere.
- Liderii G20 s-au angajat să consolideze acțiunile pentru a stopa și inversa pierderea biodiversității până în 2030.
- Șefii de stat și de guvern din G20 și-au luat angajamentul că se vor strădui să se asigure că cel puțin 30 % din terenurile globale și cel puțin 30 % din oceanele și mările globale sunt conservate sau protejate până în 2030 și vor contribui la realizarea de progrese în vederea atingerii acestui obiectiv, în conformitate cu circumstanțele naționale.
- Liderii au îndemnat, totodată, alte țări să își unească forțele cu G20 pentru a atinge obiectivul aspirațional de plantare a 1 trilion de copaci până în 2030, cu implicarea sectorului privat și a societății civile.
Liderii din G20 au fost, de asemenea, de acord să pună capăt finanțării publice pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu și-au stabilit niciun obiectiv clar pentru eliminarea treptată a cărbunelui pe plan intern, ceea ce reprezintă un semn clar al poziției exprimate de doi dintre cei mai importanți poluatori ai lumii, China și India, scrie Euronews.
După cum au transmis sursele diplomatice care au fost prezente la reuniunea de la Roma a G20, negociatorii statelor au lucrat neîncetat timp de 24 de ore pentru a încerca să ajungă la un consens privind declarație finală.
Conform comunicatului, G20 a reafirmat angajamentele anterioare ale țărilor bogate de a mobiliza 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta țările mai sărace să facă față provocărilor generate de schimbările climatice, angajându-se în același timp să crească finanțarea pentru a le ajuta să se adapteze.
Un punct important al discuțiilor care a dus la blocaj a rămas termenul limită pentru ca națiunile să ajungă la neutralitate climatică din punct de vedere al emisiilor de CO2, temen cunoscut și ca emisii „net-zero”. Acesta presupune reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, până când o țară absoarbe aceeași cantitate de emisii din atmosferă pe care o emite.
Poziţiile asumate par a fi un compromis între pe de o parte Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Statele Unite, care vor măsuri stricte de reducere a poluării, şi, pe de altă parte, China şi India, care nu sunt de acord să asume angajamente clare de eliminare a emisiilor de dioxid de carbon prin renunţarea la utilizarea combustibililor fosili în transporturi şi industrie. China şi India argumentează că eliminarea combustibililor fosili din transporturi şi industrie ar afecta puternic economiile ţărilor emergente şi aflate în dezvoltare.
Pe fondul disensiunilor, din declaraţia summitului G20 a fost eliminată sintagma "acţiuni imediate" necesare pentru limitarea încălzirii climei.
„Ne angajăm să reducem semnificativ emisiile colective de gaze cu efect de seră, ţinând cont de circumstanţele naţionale şi respectând angajamentele proprii. Recunoaştem că emisiile de metan contribuie semnificativ la schimbările climatice şi recunoaştem, în baza circumstanţelor naţionale, că reducerea acestor emisii poate fi unul dintre cele mai rapide modalităţi de limitare a schimbărilor climatice. Intensificăm eforturile pentru a elimina gradual şi a raţionaliza, pe termen mediu, subvenţiile destinate combustibililor fosili neeficienţi", se precizează în Declaraţia summitului G20 de la Roma.
De altfel, prim-ministrul italian, Mario Draghi, care este și președintele G20 din acest an, a declarat la conferința de presă de după summitul de la Roma, că toate țările din G20 s-au angajat să respecte termenul limită despre care oamenii de știință consideră că este esențial pentru evitarea unei catastrofe climatice, transmite BBC News.
Pe de altă parte, premierul britanic Boris Johnson, care dorea ca fiecare membru al G20 să se angajeze la zero net emisii până în 2050, a declarat după summitul de la Roma că angajamentele G20 nu sunt suficiente, precizând că unele țări „nu își fac partea echitabilă din muncă”.
La rândul său, Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a scris pe Twitter că părăsește Roma cu „speranțele neîmplinite”.
While I welcome the #G20's recommitment to global solutions, I leave Rome with my hopes unfulfilled — but at least they are not buried. Onwards to #COP26 in Glasgow to keep the goal of 1.5 degrees alive and to implement promises on finance and adaptation for people & planet. pic.twitter.com/c1nhIDbA8m
— António Guterres (@antonioguterres) October 31, 2021
De asemenea, țările din G20 se angajează să aloce ţărilor vulnerabile 100 de miliarde de dolari din suma totală de 650 de miliarde de dolari sub formă de DST (drepturi speciale de tragere) emisă de Fondul Monetar Internaţional pentru a ajuta statele să facă faţă crizei generate de pandemia de COVID-19.
Este prima dată când statele din G20 cad de acord asupra unei sume pe care să o acorde statelor în curs de dezvoltare şi ele urmează astfel exemplul liderilor din G7, care şi-au stabilit deja ca obiectiv să ajute cu 100 de miliarde de dolari continentul african. DST, monedă de rezervă a FMI, sunt repartizate în funcţie de cota-parte a fiecărei ţări la FMI, partea cea mai mare revenind deci statelor celor mai înstărite, ceea ce ar fi însemnat practic ca Africa să nu beneficieze decât de 34 de miliarde de dolari, de unde ideea unora dintre statele dezvoltate de a-şi redistribui din partea ce le revine celor mai vulnerabile, subliniază Agerpres.
Astfel, Canada va acorda statelor în curs de dezvoltare 20% din DST-urile sale, a anunţat sâmbătă la Roma ministrul canadian de finanţe, Chrystia Freeland. Angajamente similare au mai anunţat şi Marea Britanie, Franţa sau Japonia.
Tot în marja G20, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele american Joe Biden au salutat duminică o „nouă eră" şi o „etapă importantă" în relaţiile dintre UE şi SUA, în urma semnării acordului anunţat sâmbătă pentru ridicarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, după un conflict care a afectat relaţiile comerciale dintre Washington şi Bruxelles de la impunerea acestor taxe vamale de către administraţia Trump.
Biden a asigurat, într-o scurtă întâlnire cu presa în capitala italiană alături de şefa executivului european, că anunţarea acestui acord reprezintă „dovada forţei acestui parteneriat şi a ceea ce pot face SUA în cooperare cu prietenii lor". „Am reinstaurat încrederea şi comunicarea", a adăugat von der Leyen.
Știrea inițială.
Sursele au spus că liderii statelor din G20, inclusiv președintele SUA, premierul Indiei și reprezentanții la summit ai Chinei, au fost de acord cu noua țintă, care depășește ceea ce a fost convenit în Acordul Climatic semnat în 2015 la Paris, prin care liderii lumii se angajau să limiteze creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade și, în mod ideal, la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.
#BREAKING G20 agrees on 1.5 degree climate change target: sources pic.twitter.com/dpoSvuHB35
— AFP News Agency (@AFP) October 31, 2021
Grupul G20, format din 19 țări și Uniunea Europeană, este responsabil de 80% din emisiile globale iar potrivit specialiștilor, o reducere a efectului dezastruos asupra Planetei ar avea nevoie de acțiuni radicale și categorice.
Acordul reprezintă un progres și în același timp o speranță în ceea ce privește ajungerea la un acord în cadrul summitului COP26, care începe duminică la Glasgow.
Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului organizat de ONU Marea Britanie este fixarea unor măsuri concrete pentru a menține obiectivul de a nu crește temperatura medie globală peste pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Citește și: Începe Summitul pentru climă COP26. Cu ce mandat merge Klaus Iohannis la Glasgow
Până în prezent, zeci de națiuni nu și-au actualizat încă oficial angajamentele de reducere a emisiilor, așa cum ar fi trebuit să facă în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris din 2015.
Dintre țările G20, care reprezintă 80% din emisiile totale ale lumii, doar șase țări și-au mărit oficial obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. Potrivit unui raport realizat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) și publicat săptămâna aceasta, șase țări din G20 (SUA, Canada, Australia, Brazilia, Coreea de Sud și Mexic) nu și-au atins deloc vechile obiective privind mediul înconjurător.
Planeta s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius, spun oamenii de știință. Cel mai recent set de angajamente ale națiunilor privind lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, un prag despre care experții climatici spun că este critic și nu trebuie atins.
În evaluarea sa anuală privind emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, UNEP a calculat diferența dintre emisiile care urmează să fie eliberate de țări și nivelul necesar pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius. Conform UNEP, chiar și cele mai actuale și ambițioase planuri climatice la care s-au angajat aproximativ 120 de țări direcționează lumea către calea creșterii temperaturii medii globale cu până la 2,7 grade Celsius.
Raportul a mai constatat că angajamentele noi și actualizate privind emisiile vor reduce doar cu 7,5% cantitatea totală a acestora până în 2030, dar este necesară o reducere de 55% a cantității totale de emisii pentru a fi îndeplinit obiectivul de a limita încălzirea globală la sub 1,5 grade Celsius.
Pentru a avea șansa de a limita încălzirea globală la pragul de sub 1,5 grade Celsius, mai avem doar opt ani pentru a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră”, a declarat săptămâna aceasta directoarea executivă a UNEP, Inger Andersen, care a mai spus că acești opt ani înseamnă „conceperea planurilor, punerea în aplicare a politicilor climatice și implementarea acestora”.
Tot duminică, în deschiderea Conferinței ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, președintele COP26, Alok Sharma, a declarat că ritmul de intensificare a schimbărilor climatice reprezintă un semnal de alarmă prin care lumea trebuie să își accentueze eforturile și să acționeze acum pentru a menține în viață obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius față de era preindustrială.
“We know that… COP26 is our last best hope to keep 1.5 [degrees] in reach”
— BBC News (UK) (@BBCNews) October 31, 2021
COP26 President Alok Sharma says the “rapidly changing climate is sounding an alarm to the world to step up... to act now to keep 1.5 alive”#COP26BBC https://t.co/s0l5goI0lH pic.twitter.com/ysz8yOFdaG
În ciuda declarațiilor președintelui COP26, experții climatici susțin că expresia „menținerea în viață a pragului de 1,5 grade Celsius” este mult mai ușor de spus decât de realizat, notează BBC News.
Pri urmare, Alok Sharma are o sarcină uriașă pe mâini, pentru că va trebuie să conducă negocierile în ceea ce privește defrișările, emisiile de metan și cărbune, restructurarea sectorului transporturilor și protejarea biodiversității, precum și tranziția energetică. Pentru ca națiunile să adopte noi angajamente în toate aceste sectoare va fi nevoie de un sprijin semnificativ din partea unor țări precum India sau China, care conduc topul marilor poluatori ai lumii, în vederea revizuirii obiectivelor fixate în 2015 la Paris. Din acest motiv, Matt McGrath, coordonatorul corespondenților BBC la COP26, a declarat că obținerea unui acord la Glasgow nu este încă o certitudine.
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News