De ce vrea Emmanuel Macron să închidă ENA, școala elitelor politice franceze pe care el însuși a absolvit-o

Protestatarii numiţi „Vestele galbene” fac presiuni asupra preşedintelui Franţei încă din toamna trecută. Sunt mâniaţi de inegalitatea socială şi de politici despre care susţin că favorizează elita. Acum, preşedintele Emmanuel Macron speră să-i liniştească pe demonstranţi închizând însăşi instituţia care a pavat drumul pentru el şi pentru mulţi alţi preşedinţi. Şcoala Naţională de Administraţie sau ENA are reputaţia de a fi exclusivistă şi elitistă. Însă Suzanne Feydy e mândră că studiază aici şi e de părere că şcoala joacă un rol important în societatea franceză. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.

Aceasta e Şcoala Naţională franceză de Administraţie, sau „ENA”, unde studenţi ambiţioşi sunt pregătiţi pentru a deveni următoarea generaţie de funcţionari publici sau legiuitori francezi.

Suzanne e unul dintre cei puţini aleşi. După ce şi-a luat diploma în Ştiinţe Politice, studenta de 24 de ani a reuşit să treacă dificilul examen de admitere al acestei şcoli.

„Când eram mai tânără, am văzut impactul pe care-l aveau deciziile politice în Departamentul Lyonne, mai ales în ce priveşte învăţământul şi afacerile sociale. Am văzut lucruri care puteau fi îmbunătăţite. Acest lucru m-a făcut să fiu interesată de o carieră de funcţionar public”, explică Suzanne Feydy, studentă la ENA.

Majoritatea candidaţilor la ENA aspiră să facă Franţa un pic mai bună. Suzanne speră că diploma obţinută la această şcoală de elită o va ajuta să obţină un post bun în administraţia publică franceză - ceea ce e foarte posibil. Şcoala Naţională de Administraţie a produs unii dintre cei mai proeminenţi politicieni şi şefi de stat ai Franţei. Printre aceştia, preşedintele Emmanuel Macron şi predecesorii săi François Hollande şi Jacques Chirac.

O școală percepută drept exclusivistă

Însă Şcoala Naţională de Administraţie a avut mereu reputaţia de a cultiva o elită franceză izolată de realitate. Se spune că doar copiii familiilor pariziene înstărite au o şansă să fie admişi.

În ultimul timp, însă, s-au făcut eforturi pentru ca această şcoală să fie mai puţin exclusivistă. Sediul ENA a fost mutat de la Paris la Strasbourg, pentru a atrage candidaţi mai puţin privilegiaţi.

Patrick Gérard, directorul ENA, susţine că şcoala lui le e deschisă tuturor. Spune că averea sau statutul social nu influenţează în niciun fel admiterea.

Patrick Gérard, Director ENA: „Înaintea înfiinţării Şcolii Naţionale de Administraţie, fiecare minister şi departament de stat îşi putea recruta propriul personal, propria conducere. Acest lucru ducea adesea la nepotism, deoarece erau angajaţi copii şi nepoţi ai personalului. Acum, toţi funcţionarii publici trebuie să treacă acelaşi examen de admitere al Şcolii de Administraţie. E vorba de meritul individual, ceea ce este ireproşabil”.

Un examen de admitere greu

Suzanne s-a pregătit un an pentru examenul de admitere la Şcoala Naţională de Administraţie. A muncit din greu ca să fie admisă. Seminarul practic de azi o va învăţa cum să se poarte dacă localnicii protestează împotriva dispensarelor pentru substitute de droguri.

Chiar dacă examenul de admitere la ENA este acelaşi pentru toţi candidaţii, mulţi francezi consideră că nu au o şansă reală să-l treacă. Şi doar foarte puţini cetăţeni francezi proveniţi din familii de migranţi sunt admişi.

Protestatarii francezi „Vestele galbene” vor ca această şcoală să fie închisă. Dar Suzanne e de părere că problema e cu totul alta.

Suzanne Feydy, studentă ENA: „ENA a devenit un simbol pentru tot ce nu merge bine în statul francez. Şi trebuie să acceptăm această critică. Dar nu numai ENA e de vină pentru această situaţie. Te poţi înscrie la Şcoala Naţională de Administraţie doar dacă ai trecut prin sistemul de învăţământ francez. Şi trebuie să ne întrebăm cum putem îmbunătăţi şcolile franceze”.

Dezamăgiți de ENA

Unii dintre absolvenţii ENA îşi critică şi ei alma mater, aşa cum face Olivier Saby.

Ca student, a fost în fruntea promoţiei sale şi ar fi putut obţine un post prestigios la Curtea de Conturi. În loc de asta, a ales să devină judecător care soluţionează cereri de azil.

Olivier Saby, judecător care soluţionează cereri de azil: „Am fost dezamăgit de ENA. Când m-am înscris, eram plin de energie şi doream cu entuziasm să îmbunătăţesc statul francez. Dar şcoala aceasta e ca o bulă. Vă dau un singur exemplu: mă aşteptasem să fiu învăţat de economişti cu perspective diferite, pentru a putea veni cu idei noi. În loc de asta, am fost instruiţi doar de absolvenţi ENA care lucrează pentru Ministerul de Finanţe.

Saby spune că mutarea Şcolii Naţionale de Administraţie la Strasbourg nu a îmbunătăţit cu adevărat situaţia. Iar şcoala şi-a păstrat un mic campus parizian, la o aruncătură de băţ de Senat.

Suzanne se întâlneşte, în capitala franceză, cu absolvenţi ENA, ca să primească sfaturi preţioase în carieră. Deşi susţine cu tărie că nu e vorba de construirea de „reţele” pentru a obţine posturi la vârf în politică.

Suzanne Feydy: „În Franţa, statul joacă un rol mai mare decât în alte ţări. Din acest motiv suntem foarte selectivi cu privire la cine va juca mai târziu un rol în administraţie”.

Preşedintele Macron evaluează situaţia, pentru a hotărî dacă Şcoala Naţională de Administraţie ar trebui închisă. Suzanne nu este de această părere. Ea e convinsă că ENA ar trebui să continue să pregătească viitoare generaţii de factori de decizie de elită.

• Etichete:
• emmanuel macron
• focus europa
• vestele galbene
• ena franta

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei