Live

David vs Goliat. Un sat luptă cu o mare companie energetică din Germania care vrea să-și extindă activitățile miniere

Data actualizării: Data publicării:
Locuitorii unui sat din Germania urmează să fie strămutați din cauza unei exploatări miniere de lignit care se extinde Foto: captură TV

Norbert Winzen nu se lasă ușor intimidat. Luptă împotriva uneia dintre marile companii energetice din Germania. Firma are aprobarea să-i strămute pe Norbert și alte familii din satul Keyenberg pentru a-și extinde activitățile miniere în regiune. Dar mulți localnici nu vor să renunțe cu una, cu două la casele lor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Cu cât excavatorul se apropie mai mult de sat, cu atât mai mare este amenințarea pentru Norbert Winzen și ferma sa.

„Aici e limita proprietății mele. Și excavatorul este chiar acolo, în față, la trei sau patru sute de metri distanță. S-a apropiat din ce în ce mai mult în ultimele luni”, spune Norbert Winzen.

Încă trei ani până când casa și pământul lui vor dispărea - înghițite de Garzweiler, cea mai mare mină de lignit în aer liber din Europa. Germania a promis că va renunța la cărbune până în 2038, dar pentru familia Winzen va fi prea târziu. Toți locuiesc ca o mare familie pe terenul de 8.000 de metri pătrați al fermei.

Familie strămutată a doua oară din cauza minei: „E dureros”

„Bunicul meu a fost strămutat aici din cauza aceleiași mine acum mai bine de 60 de ani. I s-a spus că exista o fermă veche aici pe care o putea prelua și că va fi în siguranță. Acum am ajuns la a patra generație”, povestește Norbert Winzen. „Și se pare că va trebui să plecăm din nou din cauza minei. E dureros. Nu vrem să părăsim acest loc”, mărturisește bărbatul.

Familia Winzen vrea să se apere, dar cei mai mulți dintre vecinii lor au renunțat, chiar dacă și lor le e greu.

„E foarte dificil să renunțăm la căminul nostru, nu vom mai găsi niciodată un loc la fel. Dar dacă ni se spune că trebuie să plecăm, nu văd ce altceva am putea face”, spune Dennis Jansen, fermier.

Familiile sunt mutate din satele lor agricole tradiționale în locuințe noi încă neterminate.

Exproprierile sunt avantajoase financiar

Compania minieră ne spune că 80% dintre săteni sunt de acord cu despăgubirile primite pentru exproprieri. În timp ce multora le e greu, alții consideră că mutarea este un lucru bun.

„Sunt oameni angajați la firmă sau care au rude acolo și care, desigur, sunt de acord cu ei, deoarece se tem să nu-și piardă slujbele. Și mai sunt și cei care văd beneficiile. Din punct de vedere financiar, nu pot spune că exproprierile nu sunt avantajoase”, explică Hans Josef Dederichs, de la clubul de tir Kuckum.

Dar îi va fi dor de satul său, cu livezi, păduri și fântâni. Pentru el înseamnă mult mai mult decât o schimbare. De aceea îi sprijină pe cei care vor să rămână și să lupte, precum Marita Dresen.

Ar prefera să moară decât să vadă un excavator cum îi ia casa

„Părinții mei îmi tot spun că nu vor să mai treacă prin asta - că nu vor să mai fie nevoiți să se mute. Mama îmi povestește și apoi începe să plângă, spune că ar prefera să moară decât să vadă un excavator cum îi ia casa și distruge totul în jur”, relatează Marita Dresen.

De aceea, ea și fiul său au pus la punct inițiativa „Toate satele rămân” - ca atitudine împotriva deciziei politice de a desființa încă șase sate ale zonei miniere din Rheinland.

„Este o chestiune de dreptate aici. Nu este corect ca oamenii să-și părăsească locuințele din cauza unei forme de energie din secolul al XIX-lea”, spune David Dresen, de la inițiativa „Toate satele rămân”.

Mutați din cauza unei surse de energie vechi și poluante

Inițiativa lor a atras sprijinul activiștilor de mediu. Și acest lucru a provocat agitație în satele altfel liniștite și demult uitate din jurul minei. Pentru unii, protestele sunt motiv de îngrijorare. Dar alții, precum familia Dresen, văd sprijinul ecologiștilor ca pe o șansă de a opri definitiv excavările.

„Ne simțim încurajați, avem sentimentul că putem să câștigăm. E un semn bun”, spune Marita Dresen.

Activiștii de mediu campează de câteva săptămâni la marginea satelor. Demonstrațiile lor aduc la un loc oameni de toate felurile pentru un singur scop.

„Am aflat că este important să ieși din bula ta și să fii deschis la diferite forme de protest și la diferite persoane care colaborează pentru aceeași cauză”, spune Nivid Müller, protestatar din Lützerath.

Pentru săteni totul se reduce la pierdere și distrugere. Nu înțeleg de ce trebuie să-și piardă casele. Spun că lignitul e incompatibil cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, măsura de relocare este excesivă și că drepturile de proprietate sunt egale cu drepturile omului.

„Vom încerca să păstrăm toate satele. Nu vrem să cedăm nimic. Și dacă pentru Lützerath și Keyenberg e prea târziu, atunci vom încerca să le conservăm pe celelalte. Vom persevera”, promite Norbert Winzen, de la Inițiativa „Toate satele rămân”.

În weekend, aproximativ o mie de localnici și nu numai se adună într-un lanț uman - un zid simbolic de protecție pentru satele care încă pierd teren în fața minei.

Editare web: Luana Păvălucă

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

EXCLUSIV Început abrupt de emisiune: ”Florin ne-a cutremurat cu o veste”. Dezvăluirea făcută imediat, în direct

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Angajații Volkswagen se oferă să accepte reducerea salariilor, cu condiția să nu fie închise fabricile din Germania

Evreii și homosexualii ar trebui să-și ascundă identitatea în „cartierele arabe” din Berlin, spune șefa poliției din Capitala germană

Frankfurter Allgemeine Zeitung: Plan de pregătire a Germaniei în cazul unui război cu impact mai direct decât invazia din Ucraina

Cancelarul Olaf Scholz este presat să trimită rachetele Taurus în Ucraina. Cine ar trebui să ia, de fapt, această decizie

Partenerii noștri