Cum a ajuns Turcia, membru NATO, să cumpere rachete construite ca să doboare avioane NATO
În urmă cu doi ani, Turcia a anunţat că va achiziţiona sistemul defensiv rusesc de rachete S-400, motivând că Statele Unite au întârziat prea mult cu dezvoltarea propriului sistem. Această tranzacţie pune la îndoială relaţia strategică veche de decenii dintre Turcia şi Statele Unite, dar şi statutul Turciei ca membru al NATO. Anulează, de asemenea, un contract important prin care Turcia se angaja să cumpere avioane F-35 americane – sistemul defensiv cumpărat de la ruşi a fost construit tocmai pentru a doborî astfel de avioane, relatează CNN.
Această tranzacţie arată şi întărirea relaţiei dintre Recep Erdogan şi Vladimir Putin, doi lideri care sunt nu foarte interesaţi să se ocupe de problemele interne ale ţărilor lor, dar care au nevoie unul de celălalt în războiul civil din Siria. Sistemul de rachete rusesc oferă Turciei o rază de acţiune şi asupra Greciei, unul dintre vechii ei adversari, dar şi un partener în interioriul NATO.
Sistemul de rachete S-400 poate doborî aeronave de la o distanţă de 240 de kilometri şi să intercepteze rachete balistice de la o distanţă de 61 de kilometri.
În esenţă, achiziţia destabilizează regiunea, o regiune care are cea mai mare nevoie de stabilitate, dar este şi o „declaraţie de independenţă” din partea Turciei, care-şi doreşte să fie din nou recunoscută ca o putere regională importantă.
Tensiuni crescânde între Turcia şi Statele Unite
Erdogan şi Statele Unite se află în dezacord de multă vreme – preşedintele turc a acuzat SUA că îl protejează pe Fethullah Gulen, clericul pe care îl acuză de lovitura de stat eşuată din 2016. Erdogan declara atunci: „complotistul se află în țara voastră. Îl protejați acolo. Totul se poate vedea cu ochiul liber”. Erdogan a cerut extrădarea lui Gulen de nenumărate ori, dar nu a părut niciodată că autoritățile americane vor accepta.
Erdogan și alți membri ai partidului său, AKP, s-au folosit deseori de o retorică anti-americană pentru a-și energiza electoratul conservator și naționalist.
Alianța dintre SUA și milițiile kurde din Siria, pentru a lupta împotriva ISIS, a reprezentat, de asemenea, o nouă sursă de furie pentru președintele turc. Turcia consideră milițiile kurde ca fiind un grup terorist afiliat cu PKK, o altă organizație care a menținut un conflict constant cu statul turc timp de decenii.
Tensiunile persistă, iar cele două părți nu se pot pune de acord asupra stabilirii unei zone de siguranță pentru refugiații din nordul Siriei. CNN a mai relatat în această săptămână că serviciile de informații americane au observat o creștere în numărul de blindate, trupe care ar putea să înceapă operațiuni la granița cu Siria, americanii fiind îngrijorați de faptul că trupele americani din nordul Siriei ar putea fi prinse la mijloc în acest conflict.
Și americanii au motive să se îndoiască de alianța cu Turcia – autoritățile de la Ankara au condamnat la închisoare cetățeni americani, dar și personal (cetățeni turci) care lucrau pentru ambasada americană. Administrația Trump a răspuns prin impunerea de sancțiuni asupra mai multor miniștri turci. Alte surse de tensiune au mai fost răspunsul Ankarei la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, dar și abordarea ambivalentă a Turciei în confruntarea cu ISIS, mai ales în 2015-2016.
Toate aceste probleme nu se compară, însă, cu tensiunea rezultată de achiziția sistemului rusesc. Chiar înainte ca acest sistem să ajungă în țară, americanii avertizaseră că Turcia va fi suspendată din program de antrenament F-35 dacă va continua târgul cu rușii.
Erdogan a spus, ulterior, că excluderea Turciei din programul de F-35 ar reprezenta un jaf, având în vedere că guvernul de la Ankara a investit deja peste 1 miliard de dolari în acest program, plănuind deja cumpărarea de 116 de avioane de luptă.
Americanii au amenințat cu sancțiuni dacă Turcia își va finaliza achiziția. Președintele american, Donald Trump, a sugerat că sancțiunile ar putea fi „diluate”, însă membrii Congresului american sunt hotărâți să pedepsească Turcia. Conform legislației americane, administrația de la Washington trebuie să pună în aplicare cel puțin 5 penlizări diferite împotriva Turciei.
La nivelul NATO există, de asemenea, îngrijorări cu privire la capacitatea Turciei de a mai coopera cu ceilalți membri ai alianței, după achiziția unui sistem rusesc. „Interoperabilitatea forțelor noastre armate este fundamentală pentru operațiunile și misiunile NATO”, a spus un oficial al alianței.
Vladimir Putin agită spiritele
Rușii sunt, firește, încântați nu doar de faptul că au reușit să-și vândă sistemul defensiv unui membru NATO, dar și că au stârnit tensiuni între Turcia și SUA. Achiziția de către Turcia a sistemului defensiv reprezintă și o garanție importantă a calității armamentului rusesc. Este probabil ca următorul client pentru sistemul S-400 să fie India.
Mai mult decât atât, președintele rus a reușit să-i convingă pe turci să se alăture procesului „Astana”, discuțiile purtate între Rusia și Iran cu privire la viitorului Siriei, ignorând ONU și Statele Unite. Erdogan are nevoie de sprijinul rușilor pentru a preveni o ofensivă a regimului Assad împotriva provinciei Idlib, unde Turcia are staționate trupe și unde are mize în susținerea mai multor facțiuni de rebeli.
Dincolo de toate acestea, sosirea sistemului rusesc de rachete la Ankara vineri reprezintă cea mai dramatică schimbare de direcție a politicii externe a Turciei de la Primăvara Arabă până acum. Erdogan, deja la putere de peste 15 ani, vrea să transforme Turcia într-o putere influentă în regiune, eliminând influența americană dar și depedența de protecție nucleară americană.
Vineri, ministrul turc al Apărării a încercat să „îndulcească” relațiile turco-americane spunând că Turcia încă ar vrea să cumpere rachete americane Patriot, dar și că achiziția sistemului S-400 „nu schimbă în niciun fel orientarea strategică a Turciei”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News