Cum a ajuns o fostă mișcare neonazistă să facă jocurile în politica din Suedia
Mai mult de 1 suedez din 5 a votat la alegerile legislative de duminică pentru partidul radical anti-imigrație Democrații Suedezi (SD). Devenit al doilea partid politic din țară, este de așteptat ca cei 73 de parlamentari ai săi să aibă un rol crucial în susținerea coaliției de dreapta care preia guvernarea. Este pentru prima dată când partidul naționalist se apropie de pârghiile puterii la Stockholm.
În timpul campaniei electorale, accentul pus pe problemele legate de imigrație și infracțiunile violente au plasat agenda SD în centrul politicii suedeze, așa cum nu s-a mai întâmplat până acum. Este un moment de răscruce pentru un partid fondat de simpatizanți naziști, evitat timp de decenii de curentul politic majoritar și care acum este pe punctul de a juca rolul celui ce poate înclina balanța într-o țară cunoscută mai degrabă pentru politica sa stabilă și previzibilă, comentează BBC.
Conform celor mai recente cifre, SD a obținut 20,6 la sută din voturile exprimate duminică, devenind astfel cel mai mare partid din blocul formațiunilor de dreapta, care acum dețin majoritatea în parlament.
Potrivit celor mai recente date de la Autoritatea Electorală Suedeză, partidele de stânga (social-democrații, Stânga, Verzii, Centru) vor avea 173 de locuri în noul parlament, în timp ce blocul de dreapta (SD, Moderații, liberalii și creștin-democrații) vor avea 176 de locuri. În noul parlament de la Stockholm cei mai mulți parlamentari vor fi social-democrați (107), urmați de democrații suedezi (73) și de moderați (68).
Sunt Democrații Suedezi un partid de extremă dreapta?
„Acest lucru este dramatic, având în vedere că Democrații Suedezi au intrat în Parlament abia în 2010”, a declarat pentru BBC Johan Martinsson, politolog la Universitatea din Göteborg. „Suedia obișnuia să aibă un sistem de partide politice extrem de stabil și de previzibil. Dar după trei rânduri de alegeri, iată, ei sunt al doilea cel mai mare partid”, arată analistul. Martinsson definește SD ca un „partid naționalist anti-imigrație, anti-multicultural”, dar nu îi etichetează totuși ca fiind de extremă dreapta.
Înființat în 1988, SD a avut nevoie de două decenii pentru a obține suficiente voturi ca să poată intra în Parlament. Dar de când a reușit asta, în 2010, partidul a câștigat tot mai mult teren în cele trei scrutine legislative succesive, pentru ca la alegerile de duminică să devină cel mai puternic partid de drepta, poziție care până acum era deținută de partidul de centru-dreapta Moderații.
Johan Martinsson spune că acest rezultat reprezintă un punct de cotitură în istoria Suediei.
Succesul SD a provocat dezbateri aprinse în societate legate de schimbările ideologice ale acestui partid care dintr-un paria politic s-a tranformat într-un broker de putere. Actualul său lider, Jimmie Akesson, care a preluat conducerea în 2005, a promovat o politică de „toleranță zero” față de rasism și extremism, iar în 2015 a suspendat chiar întreaga aripă de tineret a partidului din cauza legăturilor acesteia cu extrema dreaptă. În plus, partidul a trecut printr-o amplă campanie de rebranding: a înlocuit logo-ul cu flacăra ce arde cu o floare și a renunțat la sloganul „Păstrați Suedia suedeză”.
Dar aceste schimbări nu au fost suficiente pentru a pune capăt acuzațiilor conform cărora partidul reprezintă o amenințare pentru grupurile minoritare din Suedia.
„Bine ați venit în expresul de repatriere”
Willie Silberstein, președintele Comitetului suedez împotriva Antisemitismului, a devenit în ultimele zile el însuși o țintă a atacurilor antisemite, după ce s-a folosit de poziția sa pentru a critica în mod public SD într-un interviu televizat. „Comitetul are o problemă cu partidele care au fost fondate de naziști. Aceasta nu este o opinie - este un fapt”, a declarat el pentru BBC.
„Dacă un partid are atâția oameni care ar trebui să fie excluși pentru că sunt naziști, asta spune ceva despre acel partid”, a comentat Silberstein. El face referire la un studiu publicat luna trecută de grupul de cercetare suedez Acta Publica, care susține că a identificat 289 de politicieni din cele mai mari partide care au exprimat opinii ce ar putea fi considerate rasiste sau chiar naziste. Marea majoritate dintre aceștia - 214 - erau membri ai SD.
„Mă sperie faptul că aceștia ar putea avea o mare influență în politica suedeză. Mă gândesc nu numai la minoritatea evreiască, ci și la imigranți în general”, spune Willie Silberstein.
În plus, tweeturile și postările pe rețelele sociale ale membrilor de partid - uneori chiar aleși - continuă să pună în dificultate partidul. În plină campanie electorală, purtătorul de cuvânt al SD, deputatul Tobias Andersson, în vârstă de 26 de ani, a postat pe Twitter o fotografie cu un tren de metrou din Stockholm vopsit în culorile partidului. „Bine ați venit în expresul de repatriere. Iată un bilet doar dus. Următoarea oprire: Kabul”, a scris el. Unii comentatori suedezi au criticat postarea, dar liderul partidului, Jimmie Akesson, a refuzat să își ceară scuze, susținând că scopul era de a-i ironiza pe cei care s-au simțit jigniți de afișele partidului, potrivit agenției de presă AP.
Partidul și-a dublat popularitatea în rândul tinerilor
Partidul neagă acuzațiile de rasism. „Toate astea au fost înainte ca eu să mă nasc”, spune Emil Eneblad, vicepreședinte al mișcării de tineret a SD, Tinerii Suedezi. „Oamenii ne-au acuzat de chestii rele în alegeri, dar nu cred că faptul că au existat niște oameni dubioși în partid în urmă cu 30 de ani ne-a afectat rezultatul”, a declarat pentru BBC activistul de 21 de ani.
El susține că partidul aproape și-a dublat popularitatea în rândul tinerilor și crede că asta s-a întâmplat pentru că SD s-a concentrat cu precădere pe trei probleme: siguranța, locurile de muncă și imigrația. „Tinerii caută altceva”, susține Tobias Andersson.
Politologul Johan Martinsson spune că problemele legate de imigrație sunt în actualitate de mult timp. Suedia se numără, de altfel, printre țările care în ultimii ani au primit cele mai multe cereri de azil raportat la populație. Acest lucru, precum și o creștere evidentă a infracțiunilor violente ar putea explica creșterea sprijinului pentru SD, un partid care ani de zile a făcut campanie mizând pe aceste teme, dar care a căpătat cu adevărat notorietate din momentul în care a pretins că cele două fenomene au o strânsă legătură, un punct de vedere contestabil, conchide analiza BBC.
NOTĂ. Titlul inițial al acestei știri a fost corectat. În loc de „Danemarca”, cum era scris greșit inițial, varianta corectă este „Cum a ajuns o fostă mișcare neonazistă să facă jocurile în politica din Suedia”.
Editor : Luana Pavaluca
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News