Analiză CNN: Cum au ajuns România şi Bulgaria să aibă cele mai mici rate de vaccinare din UE. Trecutul comunist este una din cauze
Cu aproape trei sferturi dintre adulţi complet vaccinaţi împotriva COVID-19, Uniunea Europeană este lider mondial în ceea ce privește administrarea vaccinurilor. Însă numărul mare de doze disponibile ascunde o realitate incomodă: administrarea serului este extrem de inegală în întreaga Uniune. Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), unele țări europene, precum Irlanda, Malta, Portugalia şi Danemarca au reuși să-și imunizeze populația în proporție de de aproximativ 90%, în timp ce la coada clasamentului, țări precum România şi Bulgaria au reușit să vaccineze cu schema completă împotriva virusului SARS-CoV-2 doar 33% şi, respectiv, 22% dintre adulţi, potrivit unei analize CNN.
În sud-estul Europei, în România și Bulgaria, problema privind administrarea vaccinului la un număr mic de persoane nu se datorează lipsei de seruri pentru imunizare, pentru că toate ţările UE au acces la toate vaccinurile aprobate de Uniunea Europeană:
- Pfizer/BioNTech
- Moderna
- AstraZeneca
- Johnson & Johnson
Totodată, fiecare stat al blocului comunitar european are dreptul și libertatea să obţină și alte tipuri de vaccinuri împotriva coronavirus, cum s-a întâmplat în cazul Ungariei, de exemplu, care a achiziţionat pentru populația sa serul rusesc anti-COVID, Sputnik, dar și serul chinezesc Sinopharm.
Instabilitatea politică din România și Bulgaria îi îndepărtează pe oameni de ideea de imunizare
„Toată lumea are numărul de vaccinuri disponibile. Oricine dorește să se vaccineze împotriva COVID-19 o poate face foarte ușor”, le-a spus jurnaliștilor de la CNN politologul bulgar, Ivan Krastev, care este și membru fondator al consiliului director al Consiliului European pentru Relaţii Externe.
Acesta a precizat că Bulgaria, țara sa natală, se luptă cu fenomenul de respingere tot mai pronunțată în ceea ce priveşte vaccinarea, alimentată de instabilitatea politică de la Sofia, teoriile conspiraţiei răspândite în online și pe rețelele sociale şi lipsa de încredere a cetățenilor în autorităţi.
„Există un nivel ridicat de neîncredere, iar acest lucru este valabil atât pentru Bulgaria, cât şi pentru România”, a spus Krastev, subliniind că „inclusiv comunitatea medicală, de la medici la asistente, mulţi dintre aceștia ezită să se vaccineze, aşa că nu este deloc o surpriză că şi societatea în ansamblu manifestă o aversiune pentru vaccin”.
Cum se vede valul patru al pandemiei de COVID-19 de la Sofia și de la București
Atât România, cât şi Bulgaria se luptă cu noi recorduri ale numărului de infectări cu COVID-19 de la începutul lunii septembrie. România a raportat peste 45.000 de cazuri noi şi peste 800 de decese în săptămâna încheiată duminică, aproximativ acelaşi nivel pe care l-a înregistrat la vârful celui de-al doilea val al pandemiei, în aprilie.
ECDC a avertizat joi că statele europene care au rate scăzute de vaccinare riscă să înregistreze o creștere alarmantă a numărului de spitalizări şi decese în această toamnă dacă relaxează măsurile prevenire a infectării, printre care purtarea măștii de protecție și distanţarea fizică.
„Într-un astfel de scenariu, din cauza circulației virusului foarte ridicată, procentul din populație care manifestă vulnerabilitate, dar este complet vaccinat, este de asemenea, expus riscului de a se confrunta cu noi infecții care să conducă la un rezultat sever”, a transmis ECDC în ultima sa evaluare a riscului generat de pandemia de COVID-19, îndemnând țările care se confruntă cu rate mici ale vaccinării să încerce să înțeleagă de ce populația lor rămâne ezitantă și apoi să rezolve această problemă.
Bulgaria organizează în noiembrie cele trei alegeri parlamentare din acest an, după ce precedentele două scrutine, desfășurate în aprilie şi apoi în iulie, s-au încheiat fără un rezultate care să conducă la formarea unui guvern. Din acest motiv, țara este blocată într-o campanie electorală prelungită, cu puțin loc pentru orice altceva.
„A fost mult mai multă campanie electorală decât campanie pentru vaccinuri”, a punctat Krastev, care a mai precizat că „nici guvernul care a fost la putere, nici guvernul interimar nu au făcut din vaccinare o prioritate”.
Ivan Krastev a spus că problema privind administrarea de vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 nu a divizat societatea bulgară pe criterii partizane, deoarece majoritatea oamenilor erau în general uniţi în neîncrederea lor faţă de clasa politică.
„SUA au un nivel ridicat de polarizare, însă în Bulgaria nu este vorba atât de mult de polarizare politică, cât este vorba de confuzie şi dezgust faţă de tot ceea ce este politic, ceea ce a afectat foarte mult succesul campaniei de vaccinare", a declarat Krastev.
De altfel, acuzațiile de corupție guvernamentală din Bulgaria au declanșat anul trecut proteste la nivel național, iar poliția a reacționat cu violență față de manifestanți, șocând întreaga națiune și făcându-i pe oameni și mai suspicioși față de autorități.
Inegalitate între cei de la coada clasamentului și rolul mass-media în campania de vaccinare
Totodată, politologul bugar mai spune și că mass-media a jucat un rol important în ceea ce privește eșecul campaniei de vaccinare, subliniind că „pentru a face dezbaterea mai interesantă, ei au prezentat opiniile pro-vaccin şi anti-vaccin ca fiind la fel de valoroase, astfel încât oamenii să fie confuzi".
Guvernul român a pus eșecul campaniei de vaccinare pe seama ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei care se răspândesc în online și pe rețelele sociale.
Există, de asemenea, inegalităţi puternice în ambele ţări. Comunităţile de romi din România şi Bulgaria sunt printre cele mai puţin vaccinate. Dimitar Dimitrov, directorul programului pentru romi de la Institutul pentru o Societate Deschisă din Sofia, a declarat că această problemă se datorează relaţiilor tensionate dintre aceste comunităţi şi societate.
Dimitrov a spus că multe persoane, în special din zonele rurale, ar putea să întâmpine dificultăţi în a avea acces la clinicile de vaccinare. „Dacă trebuie să iei un autobuz sau un tren şi să călătoreşti 100 de kilometri pentru a ajunge la spital şi apoi să aştepţi la coadă, asta necesită timp şi bani. Vaccinarea în sine este gratuită, dar să ajungi la punctul de vaccinare costă bani", a explicat Dimitrov.
Guvernul român a anunţat recent că va investi resurse suplimentare pentru a se asigura că persoanele care nu au acces la clinicile unde se administrează serul împotriva COVID-19, pot beneficia de vaccin, de exemplu, prin solicitarea unei vizite la domiciliu a unui medic.
Diviziunea dintre Estul și Vestul Europei
Bulgaria şi România nu sunt singurele țări care se confruntă cu probleme în ceea ce privește administrarea vaccinului anti-COVID în rândul populației. Uniunea Europeană pare ea însăși să fie divizată în două părţi. O jumătate din statele membre a reușit să-și imunizeze aproape toată populația, în timp ce cealaltă jumătate se străduieşte să convingă un număr cât mai mare de persoane să se vaccineze, pe fondul unei lipse de încredere profundă în vaccinuri.
Linia care conturează această diviziune a blocului comunitar este asemănătoare graniței Cortinei de Fier, care în a doua jumătate a secolului XX a împărţit Europa în Est şi Vest.
Dintre cele 27 de state membre ale blocului comunitar, cele 15 state cu cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte ratele de vaccinare anti-COVID fac parte din ceea ce a fost cândva blocul occidental, în timp ce ultimele 10 state în clasamentul european al administrării vaccinului în rândul populației sunt toate foste ţări care au făcut parte din blocul comunist. Grecia şi Lituania sunt singurele două ţări care contrazic această tendinţă, Lituania ocupând locul 16, iar Grecia locul 17.
Toate fostele ţări occidentale, cu excepţia Greciei, au vaccinat complet cel puţin 70% din populația adultă. De cealaltă parte, niciunul dintre statele estice nu a atins încă acest prag.
Ivan Krastev a declarat că modul în care s-a desfăşurat pandemia în diferite ţări ar putea fi un factor care să explice diferenţele. „Ţările care au fost lovite mai mult de primul val, în 2020, când şocul a fost mai puternic, vorbim aici de ţări precum Italia sau Spania, au avut mai mult succes în ceea ce priveşte vaccinarea populației decât ţările care au fost lovite de al doilea val”, a explicat politologul bulgar, adăugând că guvernul bulgar nu a reuşit niciodată să convingă populaţia că o rată ridicată de vaccinare este o prioritate absolută.
„În schimb, a devenit o chestiune de mândrie naţională faptul că în Bulgaria nu s-a impus până acum o carantină națională”, a mai subliniat Ivan Krastev.
Istoria joacă un rol important în influenţarea deciziilor oamenilor de a se vaccina sau nu
Anna Nicińska, profesor asistent la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Varşovia, a studiat motivele neîncrederii în vaccinare şi a declarat că istoria joacă, de asemenea, un rol important în influenţarea deciziilor oamenilor.
Nicińska şi colegii săi au analizat datele privind încrederea în sistemele de sănătate şi în autorităţile medicale din 100 de ţări şi au descoperit că lipsa de încredere era mult mai mare în rândul naţiunilor care au cunoscut în trecut comunismul de tip sovietic.
„Oamenii care au experimentat în mod direct minciuna guvernelor lor se străduiau să aibă încredere în autorităţi, chiar şi la mulţi ani după ce a căzut regimul comunist din țara lor”, a explicat Anna Nicińska, care a mai spus că, cu cât oamenii au trăit mai mult timp sub comunism, cu atât mai mare a devenit neîncrederea în autoritățile statului.
Profesoara Nicińska a mai subliniat faptul că „oamenii expuşi la comunismul de tip sovietic au mai puţină încredere în ceilalţi oameni, în guvern şi, de asemenea, în sistemele de sănătate”, adăugând că acesta este unul din motivele pentru care cerințele stricte privind vaccinarea populației nu pot conduce la rate semnificativ mai mari de imunizare în astfel de țări.
„O decizie a unui cetățean de a se vaccina trebuie să se bazeze pe încrederea în sistemul public de sănătate. Orice formă de obligație devine contraproductivă”, a transmis Anna Nicińska, care a mai punctat că „trebuie să ne amintim că în multe ţări există o lungă tradiţie de rezistenţă faţă de stat, astfel încât oamenii găsesc modalități de a evita vaccinarea obligatorie".
Recent, Comisia Europeană a recunoscut că ratele scăzute de vaccinare din unele dintre statele sale membre reprezintă o problemă. „Atâta timp cât virusul nu este învins în toate statele membre, virusul pur şi simplu nu este învins", a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar condus de Ursula von der Leyen.
De asemenea, Comisia a declarat că ţările care se străduiesc să crească nivelul de vaccinare în rândul populației ar trebui să se concentreze pe campanii de informare care să îi vizeze în mod specific pe cetățenii care ezită să se vaccineze, explicându-le acestora importanţa ştiinţei și beneficiile vaccinării împotriva COVID-19.
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News