Video Cine apără spațiul aerian al României și ce se întâmplă dacă rușii se apropie prea mult?

Atenţia pentru Marea Neagră a crescut foarte mult în ultima vreme şi asta din cauza mai multor factori. Pe de o parte, avem acţiunile Rusiei, care după ce a anexat ilegal Peninsula Crimeea, a comasat în zonă armată şi a adus echipamente militare. De partea cealaltă, NATO este pregătită să descurajeze acţiunile provocatoare ale ruşilor şi să răspundă, dacă este cazul. România are rolul de a traduce ce se întâmplă în regiune şi are şi ajutor pentru asta: aliaţii.

Am mers la Baza Mihail Kogălniceanu împreună cu ambasadorul Canadei la Bucureşti, doamna Annick Goulet, să îi cunoaştem piloţii canadieni care apără spaţiul nostru aerian. Am aflat şi detalii despre avioane de la Corey Mask, comandantul Forței Aeriene Canadiene România.

Militarii canadieni, pentru a șasea oară în România

Canada, celălalt partener transatlantic al României, este foarte implicată în securizarea graniţelor NATO. Piloţii canadieni sunt deja la a şasea misiune la Marea Neagră, în baza Mihail Kogălniceanu. Dar oare nu creşte tensiunea dacă de o parte şi de alta a flancului estic se accentuează prezenţa militară şi în aer, şi pe mare? Pentru că niciuna dintre părţi nu îşi doreşte incidente, se lucrează cu mare atenţie. Iar cel mai important rol le revine, ca de obicei, diplomaţilor, pentru a ţine lucrurile sub control.

Cristina Cileacu: Marea Neagră este regiunea care a început să atragă atenția mai ales după ce Rusia a invadat Crimeea și, de fapt, a luat-o cu totul. Și întrebarea este, doamnă ambasador, deoarece în spatele dvs este un avion al Forțelor Aeriene Canadiene, ce reprezintă acest tip de misiune, este complementar diplomației?  

Annick Goulet, ambasadoarea Canadei la București: Absolut. Cred că, în general, diplomaţia şi misiunile militare sunt de fapt cele două feţe ale aceleiaşi monede. Și aici, la această bază NATO, angajamentul NATO este să-şi apere toți membrii, mai ales în această regiune foarte volatilă unde a existat o agresiune militară, anexarea ilegală a Crimeei, și încă se continuă construirea de capacități militare la Marea Neagră. Deci Canada, de la bun început, în 2014, a fost implicată în Operațiunea Reassurance, o operațiune NATO.

Avem, în acelaşi context, pe flancul estic al NATO un contingent mare în nord, în Letonia, peste 500 de oameni, militari, şi aici, pe flancul sudic, de asemenea avem un angajament foarte, foarte important pentru noi, deoarece România este un aliat al NATO valoros, foarte apropiat. Suntem aici în fiecare an, din 2017. Am fost aici, de asemenea, în 2014. Este a şasea oară când avem un contingent militar din Canada în România. Avem misuni cu unitățile de poliție aeriană, din care am fost parte în acest an, așa cum am spus, suntem a șasea oară aici, suntem cu aproximativ 150 de oameni. În ideea, pentru că ai întrebat cum este complementar, acest element de securitate este într-adevăr ca o asigurare că voi, România, Europa, Canada, putem într-un mediu sigur, să continuăm să facem ceea ce vrem să facem și să atingem celelalte obiective și schimburi comerciale, să fim prosperi din punct de vedere economic și să fim capabili să ne păstrăm valorile şi instituţiile noastre democratice. Aşa funcţionăm împreună şi completăm cele două părţi. Și aș dori să-ţi dau câteva elemente suplimentare. Nu doar aici, la Mihail Kogălniceanu, facem asta, dar și eu, la nivel diplomatic, pentru că, după cum știi, securitatea este un pilon important al mandatului meu.

O altă zonă în care completăm partea militară și partea diplomatică este, de exemplu, cea a valorilor. Am vorbit în trecut despre diversitate și incluziune pentru noi, emanciparea femeilor este ceva foarte important. Și este importantă şi pe partea militară, așa că am lucrat la acest lucru, inclusiv cu secretarul de stat Simona Cojocaru. Am găzduit recent un seminar la nivel înalt despre pacea și securitatea femeilor, unde a fost prezentă, a fost un vorbitor cheie. Am avut, de asemenea, unul dintre generalii noștri, generalul locotenent Joe Paul, care este de fapt primul cel mai înalt ofițer nativ din Forțele Armate Canadiene. Și am discutat despre incluziune în general, în special femei, pentru că, după cum probabil știi, femeile sunt primele afectate de conflicte și de violența în medii nesigure. Asta este ceva, dar lucrăm foarte, foarte strâns în România şi Canada. Și la acel simpozion sau la acel seminar, am avut și niște femei ambasador la București și un ONG condus de un canadian, PATRIR, cu sediul la Cluj. Așa că am discutat pe partea militară, dar și pe partea civilă cum putem consolida securitatea în general pentru societățile noastre, atât pe plan diplomatic, cât și în armată.

Diplomaţia completează misiunile militare

Cristina Cileacu: Suntem într-o bază NATO, este una destul de mare pentru regiune. Și aici sunt mai multe  naționalități aliate, de obicei. Canada nu este pe lista „de prieteni”, dacă vorbim despre Moscova, alături de Statele Unite, împreună cu Australia, Marea Britanie și așa mai departe.  Cum ajută acest lucru diplomația? Diplomaţii încă vorbesc între ei la acest nivel? Sau este acest tip de misiuni suficient și cam asta ar fi în relația cu Moscova?  

Annick Goulet: Cred că NATO și alți membri, inclusiv Occidentul, Canada sau Marea Britanie sau alții, România, insistăm mereu că, da, vrem să ne apărăm, asta este foarte important, deci folosirea descurajării pentru a preveni orice agresiune suplimentară sau comportament agresiv este cu siguranță un obiectiv pe care îl dorim întotdeauna combinat cu dialogul. Dialogul nu trebuie să înceteze pentru că avem aceste neînţelegeri. De fapt, dialogul este foarte important, pentru că dacă rămâne fiecare „în colţul lui”, se poate ajunge cu ușurință la declanșarea unui conflict pe care nu-l doreşte nimeni. Deci dialogul, cred eu, este important.  

Cristina Cileacu: La nivelul de informaţii de bază ale românilor, există un nou zvon cum că Statele Unite își îndreaptă atenția spre China, așa că ne abandonează. Este ceva ce tot auzim. Pe de altă parte, trebuie să întreb, întrucât Canada este un partener transatlantic foarte puternic, de ce oamenii au această tendinţă să uite că avem deja un parteneriat puternic şi acum această zonă este sigură şi poate că atenţia se îndreaptă spre altă regiune, dar asta nu înseamnă că dispare de aici?

Annick Goulet: Ei bine, poate pentru că este bine stabilit. Când a devenit foarte, foarte natural (n.r. parteneriatul strategic), oamenii tind să uite. Dar pot să te asigur - și știu că este cazul și pentru americani, dar cu siguranță pentru Canada - această misiune și această regiune rămâne şi este în centrul misiunii și obiectivelor noastre. Și rămânem aici ca un partener de încredere pentru România. Revenind la ceea ce am discutat mai devreme, se întoarce la complementaritate. Poate că România nu ne vede acordând atâta atenţie faţă de cât se aşteptă, dar o facem pentru că știm că este un mediu sigur, pentru că suntem aici și suntem hotărâți să apărăm România ca partener de valoare. Suntem, de asemenea, aici pentru a explora alte lucruri pe care le putem face într-un mediu sigur. Suntem foarte activi şi pe partea comercială, am discutat acest lucru și în interviul anterior, schimbările climatice, avem obiective similare și vrem să avansăm energie mai curată și tehnologii curate.Nu foarte departe de aici, nu știu în ce direcție, este centrala nucleară de la Cernavodă, centrala nucleară unde Canada a fost foarte implicată încă de la început. De fapt, cred că acum este a 25-a aniversare a primului reactor, există două reactoare canadiene. Este ceva ce continuăm să facem și asta înseamnă că suntem aici pe termen lung alături de România ca să construim o economie stabilă, o economie prosperă și, de asemenea, pentru a apăra valorile pe care le împărtășim.

Cristina Cileacu: Aşa că nu putem pune la îndoială faptul că deşi Canada este departe, este încă prezentă aici. Trebuie să luăm acest lucru ca atare.  

Annick Goulet: Absolut. Şi ştii, mă voi asigura că-ţi reamintesc din când în când.  

Cine apără spațiul cibernetic?

Cristina Cileacu: Noi, așa cum am spus și am văzut încă de la începutul acestui interviu, suntem într-o bază militară și vorbim despre avioane și securitate. Dar securitatea în acest secol înseamnă, de asemenea, atacuri cibernetice. Și pot menționa cel puțin două state care joacă, să zicem, murdar atunci când vine vorba de atacuri cibernetice.  În același timp, din moment ce nu auzim prea multe despre atacurile cibernetice, deși atacurile cibernetice se întâmplă zilnic, acest lucru arată și capacitatea NATO de a le preveni și de a le opri. Dar este corect pentru Occident să joace după reguli în cazul atacurilor cibernetice făcute de alte state?  

Annick Goulet:  Cred că da. Cred că este important să ne reamintim, pentru bunăstarea noastră comună, nu numai la nivel global, sau pentru că vrem să fim corecți față de agresori, dar şi pentru noi înșine, trebuie să fim conștienți de riscurile care vin cu amenințările menționate, amenințarile cibernetice. Acestea apar în momentul unor inovații tehnologice uriașe rapide, care sunt bune, dar trebuie să valorificăm această putere, pentru că are, din păcate, un potențial imens de  perturbare a societăţii noastre. Deci nu numai că, așa cum ai spus, atacurile cibernetice sunt asupra telecomunicațiilor, dar se fac şi asupra instalațiilor civile, militare, din porturi, aeroporturi, asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente, combustibil, medicamente, echipamente medicale, așa cum știm bine acum, în pandemie. Deci, trebuie să fim conștienți de amenințare și apoi trebuie să dezvoltăm modalități de a contracara atacurile și de a o face într-un mod responsabil, asta este foarte, foarte important. Şi cred că NATO a reuşit acest lucru. Avem câteva centre, avem strategii, instrumente, de asemenea. Deci există Centrul de Operațiuni Spațiale Cyber, care se asigură că împărtășim informații între membri, pentru a contracara atacurile, pentru a ne apără. Există, de asemenea, o Academie de spațiului cibernetic. Cred că se numeşte Agenţia NATO de Comunicaţii şi Informaţii, cu sediul în Portugalia, unde se face practic instruirea următoarei generaţii de apărători cibernetici. Aproximativ 6000 de tineri din noile generaţii sunt antrenaţi în fiecare an acolo. Și apoi, sunt anumite strategii critice, cum ar fi inteligența artificială, strategia NATO prin care ne asigurăm că avem instrumentele de lucru cu inteligența artificială, nu doar pentru a analiza şi colecta informații, ci și pentru a contracara amenințările. Și din nou, acesta este unul dintre principiile cheie după care se ghidează aceste centre,  instrumentele și tot ceea ce încercăm să facem, inclusiv în industrie, se întâmplă într-un mod responsabil, cu respect față de cetățeni, față de fiecare membru și inclusiv, la nivel global, faţă de concurenții noștri.  

Schimbările climatice, o breşă în securitate

Cristina Cileacu: Ați menționat mai devreme schimbările climatice și recent, prim-ministrul Canadei a vorbit despre partea de care este responsabilă. Pe de altă parte, am văzut că la COP26, multe ţări importante nu erau prezente. Și voi numi Rusia și China în principal. Contează dacă unele ţări îşi fac treaba, iar restul ţărilor, care sunt, de asemenea, ţări mari şi mari poluatori nu îşi fac partea?

Annick Goulet: Cred că trebuie, de asemenea, să distingem, prezența fizică și nivelul de acțiune reală. Ca să îţi dau un alt exemplu, s-ar putea să nu ne vedeţi fizic, cu o mulţime de vizite, deşi au fost multe vizite militare la nivel înalt din Canada aici, la Mihail Kogălniceanu, în ultimele două luni. Dar chiar dacă nu l-ai văzut pe prim-ministru sau pe guvernatorul general în ultimele luni nu are nimic de-a face cu angajamentele noastre. Suntem foarte dedicaţi României, aşa cum am spus, aşa cum dovedeşte acest contingent militar. Nu voi comenta neapărat cu privire la prezența fizică a șefilor de stat la Glasgow. Încă mai poate avea loc dialogul la care ne-am referit mai devreme, cu unii dintre concurenţii noştri. Poate fi dialog, pe probleme cum ar fi schimbările climatice, chiar dacă nu stam toți la masă, chiar dacă nu sunt acolo în prezența fizică. Cred că nu avem de ales, nu suntem doar noi, cred că este, de asemenea, şi în interesul lor să știe, pentru că ei dezvoltă tehnologii care sunt bune pentru climă, dar tot ei şi poluează. Dar nu este ceva ce oamenii fac segmentat, compartimentat. Suntem cu toții victime ale acestui lucru și suntem cu toții actori în încercarea de a găsi soluții. Cred că trebuie să-i implicăm pe ceilalţi jucători, indiferent dacă au fost sau nu reprezentaţi de liderii lor la Glasgow sau în altă parte.  

Cristina Cileacu: Dacă ne întoarcem la misiunea canadienilor aici, în România, aceasta se va încheia la sfârșitul lunii noiembrie. Va continua

Annick Goulet: Va continua anul viitor. Ne vom întoarce, în august sau septembrie.  

***

Ce fac piloții canadieni în România

CF 18 Hornet este modelul de avion de luptă multirol care poate fi folosit pe orice tip de vreme, atât ca platformă de luptă, cât şi ca platformă de atac. Aceste aparate de zbor sunt parte din misiunea de poliţie aeriană derulată de aliaţii canadieni de la baza Mihail Kogălniceanu. NATO derulează de 60 de ani astfel de acţiuni pentru siguranţa spaţiului aerian aliat şi la baza din România vin pe rând piloţi din mai multe state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Cristina Cileacu: Filmăm în Baza Mihail Kogălniceanu și vorbim cu locotenent-colonelul Corey Mask, comandantul Forței Aeriene Canadiene România. NATO a sărbătorit în acest an 60 de ani de când a creat poliţia aeriană şi faceţi parte din una dintre aceste misiuni aici, în România. Puteţi să ne explicaţi cum funcţionează?  

Corey Mask, comandantul forței aeriene canadiene: Suntem aici într-o misiune sporită de poliție aeriană NATO. Începând din 2014, au fost instituite ca parte a măsurilor de siguranţă ale NATO. Astfel, poliţia aeriană consolidată este aici pentru a-i sprijini pe români şi pentru a proteja flancul estic. Misiunea noastră principală aici este să oferim active suplimentare pentru a putea detecta, identifica, descuraja și apoi demonstra anumite rezoluţii NATO de-a lungul flancului estic.

Pașii unei misiuni aeriene

Cristina Cileacu:  Să presupunem că ruşii sunt chiar acum foarte aproape de spaţiul aerian românesc. Ce se întâmplă și ce decizii luați aici?

Corey Mask: În regulă. Cum funcționează? Ne încadrăm într-o structură de comandă și control NATO. Organizația mamă este Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate din Torreon, Spania. Ei au privirea de ansamblu asupra spaţiului aerian şi apoi comunică direct către centrul de comandă şi raportare Crystal, care este în Bucureşti. Aceştia contactează apoi poliția aeriană și apoi ne spun când trebuie să ne schimbăm nivelul stării de alertă sau când este timpul să ne grăbim.

Cristina Cileacu: Şi de obicei ruşii încalcă spaţiul nostru aerian sau doar zboară prea aproape de spaţiul nostru aerian?

Corey Mask: Depinde de situaţie. O parte sunt detectări ale amenințărilor aeriene și apoi identificarea oricui zboară în spațiul aerian al NATO, acestea sunt cazurile. Este o zona română de informaţii despre zboruri, care este principalul domeniu de atenţie: dacă un aparat aerian non-NATO zboară în regiunea de informare a zborurilor aeriene, atunci NATO devine preocupat de el, iar noi vom răspunde la încălcarea spațiului aerian.

Cristina Cileacu: Aceasta este o misiune canadiană, dar este o bază românească. Cum lucraţi cu omologii români?  

Corey Mask: Pentru noi, asigurăm în colaborare protecţia flancului estic al NATO. Poliția aeriană este, firește, o responsabilitate românească și noi o completăm. NATO va lua decizia dacă noi vom fi trimişi să zburăm sau dacă românii vor fi trimişi să zboare. Dar suntem capabili să muncim, suntem interoperabili şi lucrăm împreună pentru a putea realiza această misiune.

Poliție aeriană, de la bordul avionului multirol CF 18 Hornet

Cristina Cileacu: Puteţi să ne descrieţi puţin echipamentul cu care lucraţi, avionul din spatele dvs?  

Corey Mask: Da, este un CF 18 Hornet. Avem aceste avioane din 1982, când am început să le primim, sunt o platformă aer-aer şi aer-sol capabile de interceptări pe orice tip de vreme, zi şi noapte. Aceste avioane au fost în acţiune din primul război din Golf, prin Kosovo, Abbiano, când am fost detaşaţi acolo, în Libia.  

Cristina Cileacu: Puncte fierbinţi, o mulțime de puncte fierbinţi din întreaga lume.  

Corey Mask: Da şi este potrivirea ideală pentru Misiunea de Poliţie Aeriană NATO.  

Cristina Cileacu: Şi când trebuie să pleci într-o misiune? Cum o faci mai exact?  

Corey Mask: Când suntem gata de misiune, avioanele sunt complet pregătite. Ceea ce facem este să le menţinem pregătite. Așa că am setat toate întrerupătoarele astfel încât să putem sări rapid în cabina de pilotaj și apoi să putem începe rapid misiunea. Tot ce facem este să pornim motoarele, începem cu sistemele de control al zborului, le încălzim și ne asigurăm că avionul este în regulă pentru decolare.  

Cristina Cileacu: Şi asta se întâmplă în câte minute?  

Corey Mask: Este o perioadă scurtă de timp. Numărul exact depinde de tipul de răspuns pe care suntem mandatați să îl dăm, dar se întâmplă rapid.

• Etichete:
• pasaport diplomatic
• nato
• canada
• baza mihail kogalniceanu
• politie aeriana
• ambasadori straini romania
• annick goulet
• corey mask
• avioane hornet

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei