Biden nu vrea ca Israelul să atace instalațiile nucleare iraniene. Un fost premier israelian crede că e momentul

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a declarat miercuri că se opune unor atacuri israeliene împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, la o zi după lansarea a aproximativ 200 de rachete iraniene către Israel, relatează AFP, preluată de Agerpres.

"Răspunsul este nu", a declarat Joe Biden jurnaliştilor când a fost întrebat despre posibilul său sprijin pentru o astfel de acţiune din partea Israelului. "Suntem de acord toţi şapte asupra faptului că israelienii au dreptul să riposteze, dar că trebuie să răspundă într-o manieră proporţionată", a adăugat el, referindu-se la ceilalţi lideri G7.

Iranul a lansat 200 de rachete împotriva Israelului în atacul său de marţi seară, a anunţat televiziunea de stat iraniană.

La rândul său, armata israeliană afirmase anterior că Iranul a tras în jur de 180 de rachete în direcţia teritoriului său şi că majoritatea au fost interceptate.

De două ori mai multe rachete asupra Israelului decât în aprilie

La Washington, Departamentul american al Apărării a estimat că Iranul a lansat marţi de două ori mai multe rachete asupra Israelului decât în cursul precedentului său atac din aprilie.

Iranul a anunţat că a efectuat atacul de marţi ca răspuns la asasinarea liderilor Hamas, Ismail Haniyeh, şi Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Ce spune un fost premier israelian

În Israel, fostul prim-ministru israelian Naftali Bennet a cerut miercuri un atac decisiv pentru distrugerea instalaţiilor nucleare ale Iranului, transmite AFP.

„Trebuie să acţionăm acum pentru a distruge programul nuclear iranian, centrul infrastructurilor acestuia şi pentru a paraliza acest regim terorist", a scris Bennett pe X, a doua zi după atacul cu rachete lansate din Iran asupra Israelului. „Avem justificarea. Avem instrumentele necesare. Acum că Hezbollah şi Hamas sunt paralizate, Iranul este expus", a susţinut el, referindu-se la loviturile israeliene din ultimele săptămâni care au decimat conducerea mişcării islamiste libaneze Hezbollah, susţinută de regimul de la Teheran, şi de războiul Israelului cu gruparea Hamas din Fâşia Gaza.

Bennett şi-a anunţat în 2022 retragerea din politică, dar presa israeliană vehiculează periodic posibilitatea unei reveniri. Sondaje de opinie recente îl plasează pe locul al doilea în intenţiile de vot, după actualul şef al guvernului, Benjamin Netanyahu, în caz că ar candida în cadrul unor alegeri anticipate.

Ce spune un lider al opoziției

Cel mai proeminent lider al opoziţiei din Israel, Yair Lapid, a declarat la rândul său că Iranul trebuie să plătească "un preţ mare" pentru atacul de marţi seara. "Teheranul ştie că vine Israelul. Răspunsul trebuie să fie sever şi să transmită un mesaj fără echivoc axei teroriste în Siria, în Irak, în Yemen, în Liban, în Gaza şi chiar în Iran", a spus politicianul, care a fost de asemenea premier în 2022.

În ţările menţionate de Lapid există grupări armate susţinute de Iran şi ostile Israelului, reaminteşte AFP.

Suspiciunile la adresa Iranului

Israelul şi Occidentul - în primul rând SUA - acuză Iranul că intenţionează să se înarmeze atomic; Teheranul dezminte astfel de acuzaţii şi afirmă că programul său nuclear are exclusiv obiective civile.

Israelienii nu au confirmat, dar nici nu au negat vreodată oficial că deţin arme nucleare. Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI) din Stockholm estimează că Israelul ar deţine circa 90 de ogive atomice.

Atacul de marţi a fost al doilea lansat direct din Iran asupra Israelului, după cel din aprilie, care a avut loc ca reacţie la un atac aerian israelian împotriva consulatului iranian de la Damasc.

Editor : M.C

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei