Azerbaidjanul și Armenia cad la pace sub bagheta Moscovei. Au convenit un armistițiu în scopuri umanitare
Azerbaidjanul şi Armenia au ajuns sâmbătă la un acord de încetare a focului în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în scopuri umanitare, a anunţat Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, după negocieri-maraton la Moscova cu şefii diplomaţiilor de la Erevan şi Baku, informează AFP, preluată de Agerpres.
Aceste negocieri între miniştrii de externe armean şi azer, la Moscova, au durat peste 10 ore şi s-au încheiat târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă.
Armistițiul intră în vigoare sâmbătă, 10 octombrie, începând de la prânz.
Armele vor tăcea temporar pentru a permite schimbul de prizonieri de război, deplasarea altor persoane şi recuperarea corpurilor celor ucişi, conform criteriilor Comitetului Internațional al Crucii Roşii, dar „parametrii specifici” ai punerii în aplicare a acordului de încetare a focului urmau să fie conveniţi ulterior încheierii discuțiilor patronate de Serghei Lavrov.
Armenia și Azerbaidjan au convenit să înceapă negocieri
De asemenea, Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la o înţelegere să demareze „negocieri substanţiale” pentru o rezolvare paşnică a conflictului, cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a precizat Serghei Lavrov.
Coprezidat de Rusia, Statele Unite şi Franţa, Grupul de la Minsk este de la mijlocul anilor 1990 principalul mediator internaţional în acest conflict „înghețat”, moștenit din perioada URSS.
De peste 40 de ani, Armenia și Azerbaidjan au o dispută pe tema regiunii Nagorno-Karabakh, recunoscută la nivel internațional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar controlată de etnicii armeni.
Un conflict cu implicații mai mult decât locale
Conflictul pare că s-a „dezghețat” însă și începând din 27 septembrie, separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere se înfruntă în această regiune muntoasă.
Bilanţul oficial indica vineri peste 400 de morţi, dintre care 22 de civili armeni şi 31 azeri. Sunt însă date nesigure și în realitate ar putea fi mult mai ridicat, fiecare tabără afirmând că a eliminat mii de soldaţi inamici.
Escaladarea din Nagorno-Karabah a stârnit reacții internaționale, mai multe state, inclusiv România, făcând apel la diplomație, pentru că există temeri că puterile regionale ar putea fi atrase, de fapt, în acest conflict din regiunea din Caucaz, importantă din punct de vedere strategic. Turcia și-a declarat deja sprijinul pentru Azerbaidjan, în timp ce Rusia are baze militare în Armenia. De asemenea, Iranul are granițe cu ambele țări și găzduiește comunități azere și armene.
Editor : Luana Pavaluca
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News