Live

Atentat la Barcelona. Cum putem evita maşinile ucigașe?

Data actualizării: Data publicării:
Camionul folosit în atacul de la Nisa FOTO: Gulliver/GettyImages

Barcelona a fost lovită joi de un atac în stilul deja consacrat la ultimilor ani - o furgonetă a intrat cu 80 de kilometri de oră într-o arteră pietonală aglomerată. Bilanț provizoriu: 13 morți și aproape 100 de răniți. Suedia a cunoscut și ea, în aprilie, un atentat comis în acest stil, soldat cu morți, chiar în inima capitalei Stockholm. În martie, se întâmplase pe un pod la Londra și atunci și o româncă și-a pierdut viața. La fel ca la Nisa, la 14 iulie 2016, sau în târgul de Crăciun de la Berlin, în decembrie, scenariul este același: un camion/furgonetă intră cu viteză în mulțiume. Acest tip de atac terorist se răspândește și e greu de contrat. Și atunci se pune întrebarea dacă este posibil să oprești un camion care se îndreaptă în viteză mare către mulțime.

Propovăduite de mult de al-Qaida sau de gruparea Stat Islamic, atacurile cu mașină sau camion-berbece, cum li s-a mai spus, sunt comise în locurile publice, acolo unde este cel mai complicat de securizat zona în întregime. În plus, caracterul lor imprevizibil le face cu atât mai dificil de evitat.

Pentru Remi Baudoui, specialist în amenajare urbană și risc terorist la Universitatea din Geneva, provocarea de a apăra un astfel de loc este complexă. „Pentru ca un spațiu public să funcționeze, el trebuie să fie deschis, pentru a facilita adunările de oameni. E dificil de securizat acest tip de spațiu, pentru că orașele noastre moderne sunt concepute pornind de la principiul unor vaste deschideri. Aceste atentate periclitează statutul de spațiu public, care este fundamental pentru o democrație. Aici e tot paradoxul”, spune Remi Baudoui.

Imprevizibilitatea și posibilitatea de a se produce oricând sunt problemele principale pe care le pun aceste atentate.

Există, totuși, dispozitive pentru a contracara acest gen de atacuri?

În acest gen de spațiu pentru adunări publice este importantă segmentarea lui în trepte, spune Rémi Baudoui. Înseamnă împărțirea spațiului, provizoriu, cu obstacole care obligă încetinirea și întreruperea circulației. Țările care au o cultură puternică a securității o fac de mult timp. Regatul Unit, Israelul sau Statele Unite sunt avansate în securizarea spațiilor publice. În cadrul conflictului israeliano-palestinian, Israelul a trecut deja, de mai mulți ani, prin experiența mașinilor care intră în mulțime. Ca urmare, au fost instalați stâlpi sau piloni care să împiedice pătrunderea camioanelor.

Există firme specializate în echipamente pentru securitate și controlul accesului. Pot instala stâlpi/borduri/garduri care pot fi îngropate în sol și ridicate sau coborâte la nevoie. Aceste bariere sunt solide, supuse la numeroase teste și pot opri un vehicul de 7 tone care rulează cu peste 80 de km/h. Iată cum funcționează:

În Marea Britanie sunt studiate de poliție, ingineri și arhitecți și alte soluții, adaptate în funcție de loc, fără să-l transforme într-o fortăreață impenetrabilă.

Astfel, literele gigantice din beton, așezate în fața Emirates Stadium, care formează numele echipei Arsenal, dau impresia unui decor, dar constituie în realitate un scut de netrecut, capabil să facă bucăți un camion care s-ar îndrepta cu mare viteză. Este o barieră în calea atacurilor.

În Franța, după atentatul de la Nisa, au fost luate măsuri de precauție în locurile publice. La gara din Lyon, de pildă, au fost instalate niște bariere imposibil de penetrat.

Totuși, autoritățile se mișcă greu în achiziționarea unor astfel de echipamente, o dată din cauza costurilor și apoi pentru că pe măsură ce timpul trece, există tendința de a uita ce s-a petrecut.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

UE are nevoie de propria CIA. Un raport arată care este stadiul pregătirii blocului european pentru război și apărare civilă

Candidații pentru alegerile prezidențiale au fost verificați de CNSAS. Cine a colaborat cu Securitatea

Cum a ajuns Geoană adjunct al șefului NATO (1): Problema cumnatului cercetat de DNA în momentul nominalizării

Jens Stoltenberg a fost numit oficial președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen

Partenerii noștri